7,044 matches
-
teapa lui vor fi trimiși să moară în Siberia" (p. 60). Despre New York scrie lucid și, în același timp, liric. Spania, cu dansurile sale tradiționale, e concentrată în cîteva rânduri sinestezice: "Flamenco: ritmul compus și pașii de lemn: dans de vibrații și volute de calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
de arest în donjonul marelui castel, în 1749, la treizeci și șase de ani. Doar jumătate din acest răstimp a petre-cut-o în donjon, în rest i s-a îngăduit să se deplaseze în incinta uriașului ansamblu fortificat. Simt în jurul meu vibrațiile de ostilități dintre mai tinerii mei colegi, înfruntându-se de pe meterezele de ambiții ale celor 30-50 de ani. Altfel aș vedea lucrurile la vârstele lor, știind că durata ce-mi rămâne de petrecut la Vincennes nu poate depăși doi ani
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul creației compoziționale, solicitând și condiționând valorificări multiforme. Vibrația muzicii în „ton popular” este ceea ce s-a căutat în epocă, fapt care a viețuit ca un dat fundamental, care uneori necesită estompări vremelnice. Împletirea unor trăsături neoclasice și neoromantice se cere văzută în acest context. De aici derivă o
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Eminescu nu îl poate stinge nici un furtun de pompier cultural.” La mulți ani, Dan Puric ! CRONICĂ UNUI SUFLET „GEORGE FILIP DIN PONTUL EUXIN” Mi-l imaginez pe Poet În dimineața aniversării sale, visând cu ochii deschiși dar Încă robiți de vibrația care plutește În aer deasupra să asemenea unui val uriaș gata să se lase peste firava luciditate de dinainte de soarele dimineții, vorbind cu un Înger albastru : „Ce vrei de la mine? Întreabă Poetul ușor speriat, ușor amuzat, cu un zâmbet ștrengăresc
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
inefabilitate (fără masă/corp), ca energie vibrațională. Ori, mișcarea a ceva imaterial (inconturnabil - fără chip sau formă) și totuși reperabil lăuntric (din-interiorul ființei ce sunt/suntem) este un propriu al (sau chiar fiindul) sufletului, aflat într-o necontenită stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
aflat într-o necontenită stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al caracterului de fapt artistic, ca atribut specific persoanei-anume. Un
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Vatican, Papa Sixtus al IV-lea, cu laurii sintagmei Athleta Christi (Luptător pentru Hristos). Volumul însumează 520 de pagini (format A5), este doldora de informații inedite ori puțin cunoscute, de conexiuni, reverberații, judecăți de valoare irefragabile, conjugate cu trăiri și vibrații românești, cu luări de atitudine, propuneri și sugestii de altitudine identitară incontestabilă, pe cât de binevenite, pe atât de fructuoase, dacă ar fi transpuse în practică. Acest mirabil volum - Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți - pare gândit și proiectat de un
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată în viață l-au ademenit să întindă mâna spre un lucru <străin>”. Sub titlul Plini de daruri și haruri, Maria Toacă sintetizează - în linii sigure, cu vibrații și scânteieri de icoane pe sticlă, cu adevărat tărănești, ori, mai de grabă, cu desfășurări ample, de o solemnitate sacră și de o maiestuozitate smerit-regală, cu trimiteri la Împărăția cerurilor, întemeiată aici de Iisus Hristos - alte și alte momente de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei pelicule artistice despre omul care a salvat de la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mănăstirii Putna, de un sobor de preoți ai sfântului locaș, în frunte cu starețul acesteia, arhimandritul Melchisedec Velnic, a avut, ca întotdeauna, sobrietate, eleganță, substanță și acel ceva, indefinibil, care te răscolește până la sentimentul pomenirii cuiva foarte drag, foarte apropiat. Vibrația ceremonialului religios a fost intensificată de cuvântul aparte al starețului (...) și de prezentarea volumului Eminescu.Viața de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, editat de Fundația <Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga-Maica Benedicta>”. Sintetizând cuvântul arhimandritului Melchisedec -, Doina Cernica reține că acesta ,,a fost
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Gheorghe Buzdugan și-a făcut studiile liceale la liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și pe cele universitare la Scoala Politehnica, Secția electromecanica din București. În principal, a predat cursuri de rezistență materialelor și, pe durăte mai scurte, mecanică teoretică și vibrații mecanice. Dedicat activității științifice și profesorale, a proiectat, realizat și înzestrat Laboratorul de Rezistență Materialelor în noul local al Institutului Politehnic. 9 noiembrie - actorul Iurie Darie Actorul Iurie Darie a murit la vârsta de 83 de ani, după o lungă
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
regrete. În dialog cu fiecare dintre acestea, mantra este glasul sacru, un sunet, o silabă sau o serie de cuvinte investite cu putere psihologică și spirituală. În această lume totul vibrează, până la nivel subatomic, iar mantrele pot interfera cu aceste vibrații, pentru a influența conștiința. Seda Bağcan cântă, având credință într-o trinitate: muzică, știință, vindecare. “Mi-am regăsit o a doua familie la București”. Seda Bağcan a cântat pentru prima oară în România în septembrie 2013, în deschiderea conferinței pe
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de adevărații artiști aceștia trebuie să trăiască și să simtă, din plin, textul și melodia pentru a le transmite și ascultătorului, pentru a înfiripa acele vibrații estetice care leagă interpretul de ascultător. Televiziunea și Internetul au schimbat mult gustul pentru valorile artistice clasice. A devenit spectacolul de muzică populară un gen desuet? - Sunt convinsă că în ce privește muzica, gustul se poate forma. În perioada profesării mele la
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
mea apariție pe scenă, poate și cea mai emoționantă, a fost prezentarea, împreună cu fiicele mele, Mirela și Alina, în concertul de gală al Festivalului de Folclor si Muzică Românească „Torac 2012“, care a constituit o trăire aparte, un schimb de vibrații calde între noi, interpretele, și publicul spectator. Și nu în ultimul rând, aș aminti că în anul 2004 la ediția a VI-a a Festivalului internațional de creații radiofonice și de televiziune din Ujgorod, Ucraina, în concurența a 150 de
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
concluzie aforistică, având un înțeles pe deplin luminat în context. Cipariu apelează la sentințe biblice sau citate din clasicii greci și latini. Scrise în al cincizecilea an al vieții, memoriile cuprind și asemenea exclamații amare, dar de înțeleaptă resemnare, cu vibrația tânguitoare a unui stih din psaltire: "Așa trece frumusețea lumii și toate sunt deșertăciune". Poetul Cipariu este o surpriză chiar pentru cunoscătorii operei marelui învățat ardelean, pentru că despre activitatea sa poetică s-au făcut doar mențiuni sporadice (N. Iorga, Gh.
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
șosetă albă, deraiată la franj, cu călcîiul puțin murdar, un fleac de atîrnat la gît , un glonț, o lamă de ras, o punguliță aparent inutilă, de păstrat smirnă zăpăcitoare, levănțică răcoritoare... Podeaua era zguduită din timp în timp, intra în vibrație cu tramvaiele trecînd huruitor pe stradă... Atunci te speriai, te agățai de mine, strigai că-i cutremur, că ne prăbușim... trebuie să ne salvăm, să ne salvăm neaparat, e nevoie... și cădeam îmbrățișați pe covoare... Și-auzeam întrebarea ta șireată
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă, dar o clipă cu ecouri adânci și îndelungi: Cu un vuiet surd, imens, ascensiunea vocilor fu curmată... se auzi o chemare ascuțită ca un tăiș de lamă subțire, un sopran special
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
pentru Europa, eroul începe să aștearnă pe hărtie construcțiile teoretice care ăi vor aduce celebritatea. Jurnalul optează pentru sinceritatea totală, mărturisind la fiecare pagină insatisfacțiile de diferite ordine, angoasele, presimțirea morții, totul sub o formă de-a dreptul literară. Iată vibrația primăverii, mai puternică decăt mersul nenorocit al istoriei: "Zi magnifică. Un cer lichid, de un intens albastru, așa cum Lisabona nu-l mai are după venirea primăverii, un soare fierbinte, un văzduh proaspăt, încă ascetic, fără esențe vegetale prea tari; au
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
căzătoare, Nu seceră, Nu zidește Afară doar De uimire, Și totuși, Rămâne singurul timpan Prin care Dumnezeu ne aude. Versuri în latină De laudă, De încântare, Tremurătoare Ca o rază de dimineață În lungul unui zid, La fel de sacră Și atotluminătoare, Vibrația fiecărui cristal Și un fluviu de Aleluia Între malurile fiecărui rostru. Glasurile și uitarea Seminței de a încolți În profunda-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
perfecțiune în limba lui adoptivă. Un an mai târziu publică, tot la Madrid, în revista Escorial, culegerea intitulată Innominada luz (Nenumita lumină), al cărei patetism, atingând zonele cele mai profunde și tainice ale sufletului, introduce în poezia spaniolă o stranie vibrație de angoasă metafizică. În sfârșit, cea de a treia și ultima culegere de versuri spaniole, Proporcion de vivir (Proporția vieții), apare în 1954 la editura madrilenă Insula. În revista cu același nume (pe lângă care funcționa și editura), a publicat o
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd spre absentele timpane ale trecutului - vibrații de super-corzi ce înveșmîntă umbra din mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce ne țin pe dinlăuntru încleștați într-o
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
mult, care-i fusese cu totul indiferentă, și care intrase și ea, parcă deodată, în pubertate, "cu o siluetă studiată, de statuie coborîtă de pe soclu", devenind "prin nu știu ce miracol frumoasă". Paginile dedicate acestui episod, poezia delicată cu care e reconstituită vibrația sensorium-ului adolescentin în cutia de rezonanță pur subiectivă a timidității mi-a amintit de tînărul Nabokov, cel din primele sale romane rusești, traduse în engleză de autor în colaborare cu fiul său abia după marele succes al Lolitei (1955); mă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Petersburg, dar mumia lui Lenin n-a părăsit mausoleul din Piața Roșie. Ceea ce puțini mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947", dovadă - crede autorul - a premeditării
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
pasiune în studenție conferințele cu exemplificări pe bandă de magnetofon ale profesorului universitar Nemescu despre "sunetul primordial", despre "arhetipurile sonore", constatând și atunci că, spre limita de jos a audibilului, percepția o facem în cele din urmă cu bronhiile în vibrație, ca atunci când sună o locomotivă chiar lângă tine. "Mmm"-ul acesta se regăsește și în sunetul mantrelor și în mugetul vacii sfinte. Dar râul Miericeana din ce gâtlej scotea "Uoommm"-ul acela? La arestarea Petrei fusese schilodită în bătaie... Grigorița
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
a Oanei Pellea într-un spectacol de teatru pe care-l urmărești cu lacrimi în ochi, baletul lui Alexandru Tomescu pe vioară Stradivarius, desenul grațios al poantelor Monicăi Petrică pe scândura scenei, dramatismul cinematografic al vocii Mariei Răducanu la microfon. Vibrația cathartica a unei săli aplaudând în picioare la TIFF după un film de Mungiu, Muntean, Caranfil sau la Festivalul Enescu la sfârșitul unui concert susținut de Radu Lupu sau de cvartetul Voces. Ateneul Român, Palatul Fundațiilor Regale, Muzeul Țăranului, clădirile
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]