236 matches
-
precisă a poporului lui Dumnezeu, delimitată din punct de vedere teritorial, a cărei grijă pastorală este încredințată, datorită unor circumstanțe speciale, unui Prelat sau, respectiv, unui Abate, care o conduce în calitate de păstor propriu, asemenea unui Episcop diecezan. Can. 371 - § 1. Vicariatul apostolic, sau prefectura apostolică, este o porțiune precisă a poporului lui Dumnezeu, care, datorită unor circumstanțe deosebite, încă nu a fost constituită ca dieceză și care este încredințată, pentru a fi păstorită, unui Vicar apostolic sau, respectiv, unui Prefect apostolic
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
există Episcop auxiliar, conducerea diecezei îi revine colegiului consultanților, dacă Sfântul Scaun nu a prevăzut altfel. Cine își asumă astfel conducerea diecezei să convoace fără întârziere colegiul competent pentru a-l alege pe Administratorul diecezan. Can. 420 - Când într-un vicariat apostolic sau într-o prefectură apostolică scaunul devine vacant, conducerea o ia Pro-vicarul și, respectiv, Pro-prefectul, numiți numai pentru acest scop de Vicar și de Prefect imediat după luarea în primire, în afară de cazul când a fost stabilit altfel de către Sfântul
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
interimar locul Episcopului sau, dacă acesta nu a fost încă numit, de preotul mai vechi în hirotonire și care face parte din colegiu. § 3. Conferința Episcopilor poate să decidă ca funcțiile colegiului consultanților să fie încredințate capitalului catedralei. § 4. În vicariatul apostolic și în prefectura apostolică, funcțiile colegiului consultanților revin de drept consiliului misiunii, despre care vorbește can. 495, § 2, dacă nu este stabilit altfel de către drept. Capitolul IV Capitlurile canonicilor Can. 503 - Capitlul canonicilor, fie catedral, fie colegial, este un
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Hunedoarei, cu sediul în municipiul Arad; 28. Episcopia Caransebeșului, cu sediul în municipiul Caransebeș; 29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârșeț; 30. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, cu sediul în Gyula; VII. Unități dependente direct de Patriarhia Română: Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației. B. În afara granițelor României: I. Mitropolia Basarabiei, autonomă și de stil vechi și Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând: 31. Arhiepiscopia Chișinăului, cu sediul în municipiul Chișinău; 32. Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
executive bisericești, cu vot consultativ, iar la ședințele Permanenței Consiliului Național Bisericesc, cu vot deliberativ. Capitolul II Organizarea locală Articolul 40 (1) Unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca Patriarhie, sunt: ... a) parohia; ... b) mânăstirea; ... c) protopopiatul (protoieria); ... d) vicariatul; ... e) eparhia (arhiepiscopia și episcopia); ... f) mitropolia. (2) Fiecare din unitățile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut, are dreptul de a se conduce și de a se administra autonom față de altă parte componentă de același rang și de a
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
și eparhiilor, la lucrările unităților componente superioare. ... (3) Modul de constituire și funcționare a unităților componente și a organismelor locale de același grad este identic pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. ... Despre personalitatea juridică Articolul 41 (1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul statut. ... (2) Aceste persoane juridice au dreptul la două coduri unice de înregistrare fiscală, atât pentru activitatea non-profit, cât
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
terți și îndeplinește sarcinile ce îi sunt atribuite prin prezentul statut, prin regulamentele bisericești și prin alte dispoziții în vigoare. În această calitate lucrează cu încuviințarea chiriarhului, pe care îl informează, în prealabil, asupra problemelor respective. Secțiunea a III-a Vicariatul (Ortodox Ucrainean) Articolul 73 (1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim special misionar-pastoral, subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii și mânăstiri. ... (2) Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
sunt atribuite prin prezentul statut, prin regulamentele bisericești și prin alte dispoziții în vigoare. În această calitate lucrează cu încuviințarea chiriarhului, pe care îl informează, în prealabil, asupra problemelor respective. Secțiunea a III-a Vicariatul (Ortodox Ucrainean) Articolul 73 (1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim special misionar-pastoral, subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii și mânăstiri. ... (2) Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
prealabil, asupra problemelor respective. Secțiunea a III-a Vicariatul (Ortodox Ucrainean) Articolul 73 (1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim special misionar-pastoral, subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii și mânăstiri. ... (2) Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului, și se comunică ministerului de resort. ... (3) Conducătorul vicariatului și protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiți de Patriarh dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
misionar-pastoral, subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii și mânăstiri. ... (2) Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului, și se comunică ministerului de resort. ... (3) Conducătorul vicariatului și protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiți de Patriarh dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
2) Organizarea și funcționarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului, și se comunică ministerului de resort. ... (3) Conducătorul vicariatului și protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiți de Patriarh dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
și protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiți de Patriarh dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
Patriarh dintre preoții din vicariat, în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi și are aceleași îndatoriri ca și categoriile de personal
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi și are aceleași îndatoriri ca și categoriile de personal similar de la eparhii, în condițiile prezentului statut. ... (7) Unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi și are aceleași îndatoriri ca și categoriile de personal similar de la eparhii, în condițiile prezentului statut. ... (7) Unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul, Sfântul și Marele Mir și pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Română. ... Secțiunea
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi și are aceleași îndatoriri ca și categoriile de personal similar de la eparhii, în condițiile prezentului statut. ... (7) Unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul, Sfântul și Marele Mir și pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Română. ... Secțiunea a IV-a A. Mânăstirea Articolul 74 (1) Mânăstirea este o comunitate de călugări sau călugărițe care s-au hotărât în mod liber să-și ducă viața
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
Articolul 137 (1) Sistemul de asistență socială al Bisericii Ortodoxe Române este integrat și funcționează în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizații social-filantropice patronate de ea. ... (2) Biserica Ortodoxă Română, prin unitățile sale componente locale și centrale (parohia, mânăstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia și patriarhia), precum și prin organizațiile neguvernamentale care funcționează cu aprobarea autorităților bisericești competente, asigură servicii sociale, acreditate conform legislației în vigoare. ... (3) Personalul care își desfășoară activitatea în așezămintele de asistență socială ale Bisericii se recrutează, în primul
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
scop acordarea de împrumuturi și ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea acestora se va desfășura potrivit propriului regulament. Partea a IV-a Dispoziții diverse A. Dispoziții privind patrimoniul bisericesc Articolul 169 Totalitatea bunurilor aparținând parohiilor, schiturilor, mânăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor și Patriarhiei, asociațiilor și fundațiilor constituite de Biserică, fondurile destinate unui scop bisericesc, precum și averile bisericilor fundaționale alcătuiesc patrimoniul bisericesc care aparține Bisericii Ortodoxe Române, iar regimul lui este reglementat de prezentul statut. Bunurile aflate în folosință
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară. Însă de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul Constantin cel Mare a înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie numită "Galati". Evenimentul este confirmat de o piatră funerară a unui cetățean roman din Histria datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este legată
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere. Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele mai importante episcopii și protopopiate din Cluj sunt: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi: Cel mai difuzat cotidian clujean după
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Emm de Martars și etnograful maghiar M.Peterfy, privind aspecte etnografice ale locuitorilor din Țara Hațegului. Autorul lucrării recomandă celor care vor aborda în viitor tematica cuprinsă în prezenta monografie să aibă în vedere cercetarea și a următoarelor lucrări: Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, Lugoj 1913. Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800, București 1944. Din istoria învățământului hunedorean, Ioachim Lazăr, Deva 1973. - Unirea românilor din Transilvania cu biserica romano-catolică sub împăratul Leopold I, Lugoj 1901.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din care 61,8% locuiesc în mediul urban, iar 38,2% în mediul rural. Marea majoritate a credincioșilor sunt români, dar există și 19.654 credincioși de limbă maghiară și 1.721 de limbă ucraineană. Biserica cuprinde cinci dieceze, trei vicariate, 75 de protopopiate (din care multe nu au personal încadrat), 763 de parohii și 761 preoți. În România, 0,3% din populația țării este de confesiune islamică. Cei mai mulți dintre musulmanii din România sunt sunniți. Județul românesc cu cei mai mulți musulmani este
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați "Popa Stephanus" alias "Glis Vicarius", "Popa György Archidiaconus" și "Popa Gligor". Localitatea Jucu era sediu de "Protopopiat" și al "Vicariatului general greco-catolic" ("Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis"). Funcționa o biserică și există o casă parohiala. Pământul Bisericii ("Terrae ad Ecclesiam") era destul de întins. Aflăm, de exemplu, ca de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge" 25 de care de fan
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
fiind astfel parte a Bisericii Catolice. Canonul 368 explică: ""Bisericile particulare, în care și din care se constituie Biserică Catolică, sunt în general dieceze. Dacă nu se stabilește altfel, următoarele sunt considerate că echivalente ale diecezelor: prelaturile teritoriale, abațiile teritoriale, vicariatele apostolice, prefecturile apostolice și administrațiile apostolice permanente." "Mai pot fi considerate Biserici particulare și grupurile de Biserici locale care împărtășesc o tradiție specifică liturgica, teologica și canonica, si anume Bisericile de riț latin, care formează Biserică Română, și alte Biserici
Biserică particulară () [Corola-website/Science/299579_a_300908]