496 matches
-
art. 449 avea următorul conținut: "Art. 449. (1) Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vinzarii nu se va primi în contra celui asupra căruia s-a adjudecat lucrul și care a plătit prețul, afară numai de nu a fost vicleșug din parte-i. (2) Cererea părții vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalți ofițeri publici ce au executat, după împrejurări, în caz de rea-credință sau neîndeplinirea formelor cerute de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
art. 449 avea următorul conținut: "Art. 449. (1) Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vinzarii nu se va primi în contra celui asupra căruia s-a adjudecat lucrul și care a plătit prețul, afară numai de nu a fost vicleșug din parte-i. (2) Cererea părții vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalți ofițeri publici ce au executat, după împrejurări, în caz de rea-credință sau neîndeplinirea formelor cerute de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
II-lea de Westerburg a fost capturat și ținut prizonier de către Adolf în castelul Burg din Solingen vreme de 13 luni. Ca rezultat al deznodământului bătăliei, Adolf a mai avut dreptul de a ridica Düsseldorf la rangul de oraș. Prin vicleșug, arhiepiscopul Siegfried a reușit să îl captureze pe Adolf în 1292 și să îl țină în închisoare până la moarte, în 28 septembrie 1296. În 1249, Adolf s-a logodit cu Elisabeta de Geldern, fiică a contelui Otto al II-lea
Adolf al VIII-lea de Berg () [Corola-website/Science/328708_a_330037]
-
și îl descrie ca fiind un om de stat, înțelept și foarte priceput în a câștiga inimile oamenilor. Cronicarii vremii, ca Bustani al-Jami, susțin că adepții lui Sinan nu au crezut în moartea lui, considerând decesul acestuia ca încă un vicleșug. Ismailitul sirian Nur al-Din Ahmad, oferă o descriere a lui Sinan ca fiind „frumos la înfățișare, potrivit la înălțime, cu ochi mari negri, măsliniu la față, elocvent în exprimare, puternic în argumentație, cu o viziune clară asupra lucrurilor, rapid în
Rașid al-Din Sinan () [Corola-website/Science/330944_a_332273]
-
4-5 C : Potrivit Bibliei, Iisus a fost fără de păcat “Căci spre această ați fost chemați, ca și Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui,Care n-a săvârșit nici un păcat, nici s-a aflat vicleșug în gură Lui,(...)„ Întâia Epistola Soborniceasca a Sfanțului Apostol Petru (2 :21-22) I : Islamul afirmă că Muhammad a avut păcate Spune : “Eu nu sunt decât un om asemenea vouă și mi s-a dezvăluit că Dumnezeul vostru este Dumnezeu Unul
Creștinism și Islam () [Corola-website/Science/335367_a_336696]
-
putea fi alungați din cetate până când corbii nu vor deveni albi și nu vor apărea pești în craterele lor (vasele în care se amesteca vinul cu apa, la banchete). Iphiclos a aflat această profeție și a pus la cale un vicleșug, pentru a le submina moralul. El l-a mituit pe Larcas, unul din oamenii de încredere ai lui Phalanthos, însărcinat cu aprovizionarea cu apă. A umplut cu pești hidria în care acesta căra apa de la izvor și i-a cerut
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]
-
propunere de înțelegere care să-i permită părăsirea insulei. Grecul s-a învoit, cu condiția ca fenicienii să predea cetatea cu toate bogățiile ei. Phalanthos a socotit că a venit vremea să-și înșele la rândul său dușmanul printr-un vicleșug și a golit de măruntaie burțile unor victime, umplându-le cu aur și argint, pentru a le putea lua cu el. Când Iphiclos a descoperit înșelăciunea, Phalanthos i-a amintit că a jurat să-i lase pe fenicieni să plece
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]
-
legende, profeția oracolului despre corbi și pești era un secret știut doar de un anume Phacas (probabil fenician) și fiica lui, Dorcia. Aceasta din urmă, îndrăgostită de Iphiclos și dorind să se căsătorească cu el, a pus la cale întregul vicleșug. Ea l-a convins pe Larcas să așeze peștii în craterul lui Phalanthos și tot ea a vopsit corbii cu ghips. Astfel, sfârșitul dominației feniciene din insulă se datorează unui act de trădare, iar acesta dobândește un mobil sentimental. Realitatea
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]
-
art. 449 avea următorul conținut: "Art. 449. (1) Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vinzarii nu se va primi în contra celui asupra căruia s-a adjudecat lucrul și care a plătit prețul, afară numai de nu a fost vicleșug din parte-i. (2) Cererea părții vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalți ofițeri publici ce au executat, după împrejurări, în caz de rea-credință sau neîndeplinirea formelor cerute de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
sau dăruită de Imperiul Rus. Se întâmpla, de fapt, altceva: statul rus confis¬ca în folosul haznalei împărătești moșiile satelor mai mici din nordul și sudul Basarabiei, declarând că le-a cucerit de la tătari. Dar statul recurgea și la alt vicleșug: confisca și moșiile satelor mari, dacă se constata că printre băștinași au trăit cândva măcar câțiva tătari. Academicianul Iachim Grosul, cercetând arhivele, a scris că din moșia răzășească a satului Buzdugeni 5 fa¬milii de băștinași stăpâneau prin moștenire din
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
îmbarcarea ei, el cerea ca ostatec pe chiar regele Franței, ceea ce firește, Ludovic al IX-lea nu a primit. Ostilitățile au fost reluate. Regele se îmbolnăvise, rămăsese cu ariergarda, fapt cunoscut de egipteni, de aceea, ei au recurs la un vicleșug și, în timp ce Geoffroy de Sargine îl transporta pe Ludovic, cuprins de febră și aproape fără cunoștință, într-un sat din apropiere de Mansurah, aceștia l-au făcut prizonier, odată cu el un număr mare de nobili fiind capturați, printre ei aflându
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
vin tătarî."" Refugiat la Mănăstirea Cetățuia, unde era asediat de oștenii lui Ferentz, domnitorul a cerut să se tragă clopotele cele mari, ""iară tătarîi de la Aron-vodă, cum au audzit pușca și clopotile, oaricum să îndoia dintâiu, să nu fie vreun vicleșug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca vântul."" Inițial, mănăstirea a fost înconjurată cu ziduri de piatră și avea turnuri de colț, chilii și alte clădiri anexe care s-au prăbușit, rămânând doar vechea biserică, singura păstrată din
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
uneia sau alteia din cele două tabere: Poseidon, Hera, Atena, Hefaistos și Hermes erau de partea aheilor, iar Ares, Apollo, Afrodita, Artemis și chiar Zeus erau de partea troienilor. Într-un sfârșit, aheii reușesc să pătrundă în cetatea asediată, prin vicleșugul calului troian. Lipsiți de milă, ei îi masacrează fără discriminare pe locuitorii Troiei și profanează templele, gest ce va atrage mânia zeilor. Puțini dintre ahei au reușit să se întoarcă acasă după război: cei care nu au murit în luptă
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Ctessippus, Demoptolemus, Elatus, Euriades, Eurimachus, Irus și Peisandros. Deoarece insistența pețitorilor nu o impresionează cu nimic pe regină, aceștia se instalează chiar în palat încercând să o exaspereze prin risipirea bunurilor și averilor lui Ulise. Penelopa se folosește de un vicleșug pentru a obține un răgaz. Ea le promite pețitorilor că va alege pe cineva de soț imediat ce va termina de țesut lințoliul lui Laerte (cunoscut și sub numele de "pânza Penelopei"), însă lucrul făcut în timpul zilei era desfăcut în timpul nopții
Penelopa () [Corola-website/Science/305054_a_306383]
-
de exprimat altfel decât prin simboluri. Gil Vicente ne-a lăsat un impresionant rezumat al aceste concepții despre arta și viața în Auto da Alma, care este o „catedrală gotica” în versuri dramatice. Caricatură groteasca a Diavolului, meșter în ale vicleșugurilor, înfrunta aici puritatea eternă a Îngerului. Sufletul este duplicitar, iar auto-ul se transformă aproape în comedie atunci cand Sufletul și Diavolul încep să cadă la învoiala. Dar moartea lui Cristos purifica Sufletul, ceea ce readuce auto-ul pe un plan auster
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
ușor dintr-una în alta. Cel mai important, mai puternic și mai flexibil dintre ele este cunoașterea: Astazi, câștigarea unei bătălii nu ține de forța militară brută și de numărul ostașilor. Dominante sunt elementele ce țin de inteligența umană: diversiunea, vicleșugul, spionajul, manipularea opiniei publice, experiența comandanților, psihicul luptătorilor... Mijloacele de luptă în cadrul acestor războaie au fost descrise pentru prima dată de Sun Tzu ca fiind niște principii ale războiului. Elementele din lucrarea acestuia sunt folosite de teoreticienii diferitelor tipuri de
Război informațional () [Corola-website/Science/298603_a_299932]
-
-l perceapă ca pe unul menit să-i ajute. Al doilea fir narativ îl urmărește pe Nolan devenit deja Justițiar. El urmărește banda unui răufăcător pe nume Morai. După ce îi ucide pe râmnd pe toți însoțitorii acestuia, este învins prin vicleșug. Revenit în Talianna, reședința Talionilor, este trimis în misiune pentru a-i ajuta tocmai pe cei care-i cuceriseră țara. Deși reticent la început, înțelege că acel lucru este necesar pentru a asigura pacea în regiune, mai ales că pericolul
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
vorovéște să-l părăsească, multă scârbă intră la inima lui, că încătro vrea întoarce oastea mai naintea, nu putea cunoaște, că léșii venise cu tărie, putérea turcului mare, mulțimea și iuțimea tătarălor neoprită, ce și dinlăuntru slabi și plin de vicleșug”. Implicarea sa în dezvăluirea complotului este confirmată de cronicarul Nicolae Costin în letopisețul său. Boierul l-a însoțit pe fostul domnitor în exil la Cetatea Ciceului (1538-1541), pe postul de cămăraș. Domnul Ștefan Lăcustă (1538-1540) a căutat să-l atragă
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
condusă de regele Ioan al III-lea Sobieski a invadat Moldova, distrugând și jefuind peste tot în drumul lor. La întoarcere, un grup de polonezi și de cazaci s-au abătut pe la Cetatea Neamț, reușind să pătrundă acolo printr-un vicleșug. După cum atestă mai multe surse, cazacii au adus-o aici pe domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu și văduva lui Timuș Hmelnițki, care se afla la moșia sa din Preutești. Tâlharii au vrut ca domnița să le arate locul unde
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
a-i liniști pe răsculați, timp în care "„umblau toți ai casei în vârful picioarelor, iar bătrâna nevastă-sa le spunea la copii: Scapă tata țara!”". Chiar și tânărul Ion Sântu descoperă printre rudele bunicilor săi de prin mahalalele Bucureștilor "„vicleșuguri, răutăți, caraghiozlâcuri și ridicole ifose ca la personajele din piesele lui Caragiale”". Romanul "Ion Sântu" a fost tradus în limba germană ("Jahre der Entscheidung", Verlag der Morgen, Berlin, 1961; traducere de Jakob Paul Molin; reeditată în 1962).
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
otomani de la Dunăre, Vlăduț alege ca jurămintele de credință să fie făcute în fața lui Mehmet Beg, puternicul prinț otoman urmaș el însuși al Basarabilor. Astfel Craioveștii în frunte cu Neagoe, vătaful de vânători, jurară că " De vom umbla noi cu vicleșug și de nu vom sluji domnului nostru Vladului Voievod în dreptate, să piiarză neamul și numele nostru dintr-această țară în veci[...]" ("Biografia patriarhului Nifon", în "Arhiva istorică", I, 2, p. 141). La rândul său voievodul îi asigură că "[...]nu
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
cetele prădalnice ale lui Firuz bei reușiseră să supună Țaratul de Vidin fără luptă. Perioada următoare este caracterizată prin infiltrări ale cetelor otomane în Bulgaria țarului Șișman. Acesta este deposedat de cetăți pe rând, totul culminând cu luarea Nicopolelui prin vicleșug. Silistra a fost ferită de o soartă asemănătoare datorită vigilenței ostașilor munteni. Între timp, îngrijorat de situația din Balcani, Sigismund de Luxemburg atacă Serbia și îi învinge pe turci și pe sârbii aflați sub ascultarea lui Ștefan Lazarevici. În 1393
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
așteptările (1996), Păzitorul de cântece (2001), Există un loc (2008). Așa și în prezentul ciclu de psalmi, se regăsesc toate temele poetice urmărite de Emil Dreptate în volumele pomenite: Ciclul nenumirilor și căutarea identității, ciclul cuvintelor și păzirii cântului, ciclul vicleșugului în cătarea celuilalt eu, ciclul rostirilor și supunerea în lucrare, rostul timpului și-al spațialității, sunt direcții semnificative în lirica lui Emil Dreptate. Neliniștile celui aflat în necontenită căutare sunt ca amintirile despre cele uitate. Teama de cuvinte impune inevitabil
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
îl atace, cu condiția ca, în cazul înfrângerii, el să o păcălească pe soția lui dându-i sângele lui și spunând că dacă vreodată Heracle o va uita pe ea, să folosească sângele pe el ca să recupereze dragostea pierdută, un vicleșug bine pus la cale. Dar ea a crezut și așa a făcut. Hera s-a împăcat cu Heracle doar dupa înălțarea să în Olimp. "Articol principal: Echo" Cu mult timp în urmă, nimfa Echo avusese o aventură cu Zeus. În
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
conducătorul bulgarilor Tervel, căruia i-a acordat o titlul Cezar ("țar" în limba bulgară) și mâna fiicei sale, Anastasia, Iustinian a apărut în fața zidurilor Constantinopolului cu o armată de 15000 călăreți bulgari, în anul 705. După ce a intrat printr-un vicleșug în Constantinopol (folosind un apeduct părăsit ), Iustinian i-a executat pe uzurpatorii Leonitos și Tiberiu III și a poruncit orbirea patriarhului Kallinikos I. A doua domnie al lui Iustinian II a fost marcată de lupte nereușite împotriva bulgarilor și a
Iustinian al II-lea () [Corola-website/Science/306842_a_308171]