902 matches
-
din Dartmoor. În Gad’s Hill locuise Charles Dickens la sfârșitul vieții sale, dar nu acolo scrisese Chuzzlewit, ci la Devonshire Terrace, unde a locuit cu prima lui soție, în 1843. Gad’s Hill este o clădire mare, în stil victorian, pe lângă Rochester, de unde, pe vremea când o cumpărase Dickens, se putea admira priveliștea splendidă a Medway. Dacă îți mijeai ochii și ignorai rafinăria de petrol, centrala de apă grea și utilajul de prevenire a scurgerilor exotice ExcoMat, n-ar fi
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
Te-ntorci în oraș astă-seară, doctore? Domnișoara ar avea nevoie s-o ducă cineva cu mașina. - Nu, rămîn aici. Dar ia tu mașina. Eu trebuie să vorbesc cu doctorul Spectro. Se apropie de-o improvizație lungă din cărămidă, o parafrază victoriană a ceea ce odinioară a avut ca rezultat catedralele gotice - dar care, în propria epocă, s-a ridicat nu din nevoia de a urca prin fasoanele unor confuzii potrivite înspre vreun Dumnezeu apical, cît dintr-o dereglare a scopului, dintr-un
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
inerente, incredulități pasagere etc. Ceea ce mi-a plăcut la seria Harry Potter, este drept în primele episoade, a fost imaginea unui alt sistem de învățământ, însă nu de o alteritate prea îndepărtată de sistemul vechii școli engleze. Impregnată cu atmosferă victoriană puțin sumbră marca Doctor Jekyll și Mister Hyde sau Bleak House, cu puțin Sherlock Holmes, dar și cu iz de profesorul Challanger, transformat într-o aventură gotică prin castelul Hogwarts, un fel de Otranto mai vesel, și împrejurimile sale, totul
Harry Potter, Peter Pan și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5308_a_6633]
-
o parte suportul științific speculativ al filmului, Rupert Wyatt ne propune rezolvarea unei ecuații morale - întotdeauna se ajunge la acest punct delicat. Ce caută o gorilă imensă și îndrăgostită în New York? Ce caută un cimpanzeu inteligent într-un cartier aproape victorian cu vecini respectabili și iritabili? Maturizarea lui Caesar (Andy Serkis) îl face curios. Will și prietena sa decorativă, medicul veterinar Caroline (Freida Pinto), par să uite că cimpanzeul nu este un animal de casă, că trăiește într-o colectivitate configurată
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
existență a unei familii conservatoare, cu micile ei ceremonialuri familiale, cu duritățile înrădăcinate într-o educație americană asupra vieții ca o perpetuă provocare, ca un meci de box, cu solidaritățile cutumiare ale unei comunități sudate prin tradiții stricte, cu parfum victorian de comitat uitat de lume, cu o monotonie din care răzbate un izvor de poezie idilică. Dansul în arteziană, stropitul cu apă, micile trânte frățești fără finalitate, rostogolitul prin iarbă sunt perfect cadrabile cu acest gen de lirism pașnic. În
Noduri și semne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5171_a_6496]
-
de familiare, cu treptele uzate și m-am scufundat în unul sau două, ori poate trei dintre fotoliile pe care, spre avantajul meu, nu le ocupa nimeni.” Aceasta e tehnica în care e „scrisă” cartea. Ea reamintește degustătorului de literatură victoriană modalitatea imaginată de Thackeray, așa-numita „arm-chair method” - strategia prin care, rămânând într-un punct fix, naratorul face ca evenimentele să-i trecă pe dinaintea ochilor. Adoptând această formulă, Tony Judt reușește să transforme „un truc mnemotehnic” într-un „instrument de
Memorii de dincolo de mormânt (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5379_a_6704]
-
a pune, prin New Deal, capăt crizei etc.) asistăm la renașterea, la cristalizarea unui tip literar. Ceea ce identificăm, la o primă vedere, e aglutinarea câtorva caracteristici preexistente, împrumutate din masa informă și gigantică a literaturii populare britanice a primei perioade victoriene. Deși maeștrii stilului hard-boiled din categoria Hammet și Chandler și-au asumat cu dezinvoltură rolul de „inventatori ai genului” ei sunt doar beneficiarii târzii ai unui proces evolutiv lent, dar continuu. Îndeosebi Raymond Chandler, prin abilitatea lui speculativă, a reușit
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
cu două camere. Patul sfanțului nostru Cristofor se află într-una din ele. În cealaltă trona un imens fotoliu de rachița, ornat din belșug cu inutile rozete de paie și sertărașe stranii, lipite de brațele lui; o capodoperă a stilului victorian. Uriașul fotoliu mi-a revenit mie în noaptea aceea. Prietenii mei și-au întins pe jos ziarele de după-masă, întinzându-se cu grijă peste știri și pește editoriale. După respirații și sforăituri mi-am dat seama repede c-au adormit
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
pretextul clasic al jurnalului găsit. Pseudo-jurnalul, scris de un învățător pensionar, John Tunnock, se combină cu un set de ficțiuni istorice ale aceluiași Tunnock, ficțiuni care ne transpun în Atena lui Pericle, în epoca Renașterii italiene, iar apoi în Anglia victoriană. Pe lîngă jurnal, în Bătrîni îndrăgostiți sînt incluse și amintirile lui John Tunnock, astfel încît aventurile erotice nefericite ale învățătorului se împletesc cu o răutăcioasă satiră politică la adresa guvernării laburiste a lui Anthony Blair. Toate planurile acestei cărți complexe, organizată
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
un univers erotizat avându-l ca magician pe David, playboy-ul șarmant, rafinat, de 35 de ani, venind mereu cu ceva nou, făcându-i cadou orașul-luminilor, Parisul, ca pe o bagatelă. În celălalt taler al balanței se află atmosfera de plictis victorian al Angliei anilor '60 înainte de a exploda în mâinile tinerilor furioși din Portocala mecanică (1971) al lui Kubrick, a Beatleșilor, a rock and roll-ului, atmosferă claustrală de colegiu, având drept muzică declinările limbii latine însoțite de sfaturile călăuzitoare și mămoșenia
Lumea artei și educația sentimentală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6378_a_7703]
-
În privința culturii, lucrurile stau, totuși, ceva mai nuanțat: oricâtă bunăvoință am avea, până în secolul al nouăsprezecelea, cu câteva excepții, literatura americană a urmat destul de servil modele și stilurile europene, îndeosebi cele britanice. E greu să negi, de pildă, puternicul filon „victorian" care a brăzdat, aproape de la un capăt la altul, literatura americană a veacului al nouăsprezecelea. Doar vocile unor Mark Twain, Herman Melville și Walt Whitman corespund ideii de „inventare", de „întemeiere" despre care vorbesc Greil Marcus și Werner Sollors. Firește
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
considerată absurdă, căci Leonard, în pofida inteligenței sale extraordinare și chiar a unui fizic demn de invidiat, este din nefericire maniaco-depresiv, boală care se pune dea curmezișul posibilității unei relații fericite între cei doi. Dar viața e mai degrabă un roman victorian, pare să transmită Eugenides, unde personajele suferă fie din cauza deciziilor altora, fie din cauza deciziilor lor, fie pur și simplu pentru că uneori și suferința poate da un sens vieții, sau cel puțin un sens acelei vieți care urmează după necesara perioadă
Dragostea și fericirea by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5007_a_6332]
-
cu Leonard. Doar că la momentul acela, chiar dacă scrisoarea ar fi călătorit cu viteza unui e-mail, era deja prea târziu. Madeleine este tipul acela de femeie americană care crede că știe ce vrea de la viață (să devină specialistă în literatură victoriană) numai pentru a realiza că jurămintele pe care și le-a făcut într-o etapă a vieții nu și le poate respecta într-o alta (cum ar fi să nu se lege niciodată la cap cu tipi cu probleme în
Dragostea și fericirea by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5007_a_6332]
-
cea de la piață”, iar Madeleine se căsătorește cu Leonard sperând că - altă vorbă de-a noastră - dracul nu poate să fie chiar așa de negru. Realitatea însă îi dovedește că de fapt poate și încă cum. Finalul îi dă dreptate victorianului Trollope, și nu poststructuralistului Barthes. „Nu există fericire în dragoste decât la sfârșitul unui roman englezesc”, spune autorul ciclului Palliser, și cum romanul de față nu este englezesc ci american, la sfârșitul lui nu vom găsi fericire în dragoste. Ce
Dragostea și fericirea by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5007_a_6332]
-
la actul sexual pe care Otto îl consumă cu o asistentă în curtea sanatoriului înainte de a evada. Dezordonații Gross și Sabina reclamă libertatea deplină și o sexualitate eliberată de constrângerile și convențiile rigide ale societății. Nimic nou sub soare, romanul victorian e plin de aceste dramatizări. Psihanaliza va deveni pentru Sabina o preocupare profesională, modul ei de a gestiona propriul dezechilibru în beneficiul celor care nu și-l pot gestiona singuri. În ce-l privește pe Jung, acesta trebuie să-și
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
există, la Caragiale, colectivități de copii. La școală, fiecare ține de familia lui, nu de comunitatea spontană a clasei. Nu-i vedem jucându-se împreună, sau vorbind, arătându-se independenț i. Copiii lui nenea Iancu sunt niște juni de epocă victoriană, crispați, ținuți în chingi la poza de grup cu maturi. Și nu cred că arată așa doar din neîndemânarea lui Caragiale în ale psihologiei vârstelor mici. Cred, mai curând, că în societatea de tranziție, între o lume rurală în care
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
astâmpăr în spatele vitrinelor lor cu imitații și cu diamante veritabile, cu adorabile broșe vechi verzi ca marea, în monturi din secolul al opsprezecelea...” O recunoașteți pe regina modernismului britanic, pe indomptabila feministă, rafinata eseistă Virginia Woolf (1882-1941) în aceste rânduri „victoriene” din primele pagini ale romanului Doamna Dalloway ? Pare că scrie anume pentru a face reclamă anglicității Crose de crichet, câmpuri verzi ca smaraldele negustorilor, Cymbeline de Shakespeare, străzile Londrei, fantasmele Indiei plutind peste florăriile cu „lanuri de garoafe, trandafiri, iriși
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
recenzii despre literatura clasică și contemporană, iar la moartea ei, un proiect de Istoria literaturii engleze se afla printre hârtiile pe care-i cerea soțului, printr-un ultim bilet, să le ardă. Știa deci foarte bine ce efect au convențiile victoriene într-o introducere. Dar victorianismul e numai o mască de început. Foarte curând, odată cu transparențele pervers-zănatecei Sally, o atmosferă ireală se strecoară. Ceea ce părea definitiv așezat se răscolește, amețitor. Întrebată mai târziu, când era deja celebră, „dacă femeile scriu altfel
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
famous clairvoyante”, pe care o invoca ironic T.S. Eliot în poemul The Waste Land. Îi pomenim pe toți acești englezi pentru că acțiunea se desfășoară în Anglia și pentru că uneori din film răzbate ceva din ceremonialul Tea Party al unei atmosfere victoriene pe care unele personaje o reclamă vădit ironic. Ironic nu din perspectiva lor, ci a povestitorului, recte a regizorului. Doamna Crystal joacă rolul Sibilei și face judecăți de predicție cu privire la personajele din anturajul unei alte respectabile doamne, Helena (Gemma Jones
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
strânsul meselor sau de primirea oaspeților“. Anunțul, care a fost postat pe site-ul oficial al reginei, mai menționează că aspiranții la acest post trebuie să dețină o diplomă de majordom, de preferat a unei școli care păstrează vechile standarde victoriene, și, foarte important, să fie „politicoși, prietenoși și capabili să păstreze confidențialitatea“. Viitorul majordom al reginei va avea un salariu de 1.500 de euro, destul de mic pentru standardele Marii Britanii, dar va beneficia de cazare, masă și alte beneficii, o
Se caută majordom pentru Regina Marii Britanii. Vezi care este salariul oferit () [Corola-journal/Journalistic/58531_a_59856]
-
anului 1900, 14 pagini uriașe, scrise cu corpuri de literă atât de mici (10 și chiar 8), încât ca să le parcurgi pe toate îți trebuie cu siguranță întreaga zi. Nu e de mirare că în toate filmele englezești despre epoca victoriană și edvardiană bărbații sunt pierduți, de la breakfast până la culcare, în imensele pagini ale acestui ziar. Dar și ziarele românești, de pildă Timpul, fondat în 1876, al cărui titlu și model este probabil inspirat chiar din mai bătrânul Times, are articole
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
femeia fiind singura din seria de cinci care este ucisă în casă, de fapt în propria ei casă, o cămăruță modestă din Miller’s Court 13. Plecând de la acest episod, Palma, scriitor spaniol, dar foarte bine familiarizat cu realitățile Angliei victoriene, se apucă să toarne fundația romanului, în care tânărul Andrew Harrington, fiul unui om de afaceri bogat ce-și făcuse averea din comerțul cu hârtie igienică, se îndrăgostește subit și ireversibil de prostituata Mary Kelly, numai ca să-și vadă iubita
Pe urmele timpului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5529_a_6854]
-
dacă nu mă crezi, îl îndeamnă el, întinzându-i un fluturaș pe care se poate citi o reclamă la Societatea de Călătorii Temporale Murray care oferă - într-adevăr, la un preț cam piperat - călătorii în Londra anului 2000! Acolo, vizitatorii victorieni vor fi martorii bătăliei finale dintre roboți și oameni, din care ultimii vor ieși victorioși. Totul a început din momentul în care H.G. Wells a publicat romanul Mașina timpului, impulsionând cercetările privind acest vechi deziderat al omului, mai adaugă el
Pe urmele timpului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5529_a_6854]
-
activismul în erotism. În această privință nu ne aflăm departe de The Full Monty (1997) al lui Peter Cattaneo, unde șase șomeri din Sheffield formează o trupă de streaptease masculin. În plus, unde altundeva mai bine decat în cultura încă victoriana a anilor ’60 își avea mai bine locul ceva licențios?
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
și le omoară. Deocamdată s-a limitat la domnul Quaverley, un personaj minor din Martin Chuzzlewit, dar amenință că dacă nu i se dă ceea ce cere (foarte mulți bani), următoarea pe listă va fi însăși Jane Eyre, eroina cunoscutului roman victorian omonim. Intră în scenă Thursday Next, eroina romanului nostru. Fostă combatantă în războiul din Crimeea, fostă polițistă, actualmente detectiv literar în Rețeaua de Operațiuni Speciale, departamentul LiteraTec, Thursday nu este ca orice zi de joi. Deși, teoretic, departamentul în care
Salvați-o pe Jane! by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5586_a_6911]