4,373 matches
-
și iscălitura asta ar fi vrut s-o aibă, Conu Niculae pe o coală albă, nu din pensulă cu încondeietură roșie și albastră, ca pe care. O iscălitură trasă cu penița și gata, dacă ar fi ieșit desenată ca un vierme rupt pe coala albă, Conu Nicu ar fi fost fericit. I-ar fi dat cât ar fi cerut și peste cât ar fi cerut, numai să-și pună iscălitura lui rotundă, pe actul de vânzare-cumpărare. Dar nu fu chip să
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
zi infer-o aici numerele-s zero vorba nu-mi mai este rudă talpa mea nu mai asudă aici am iluminări un sobor de lumânări tot în totul este bine: niște carne cu suspine mă dau Doamne la străbuni s-adun viermele din pruni că decând sunt părăsiți stau cu mugurii plesniți supți de îngeri viermuiți stau în praf și stau în nor doar aici sunt roditor: am și plâns și am și geană fața mea e o icoană eu spun crude
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
să fii aceea care mă împacă; Iar când cheamă vremea semnul de departe Și coboară raza dinspre steaua rece, Cu uitarea-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării în ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de zăpadă Și sparge spațiul și-l îndoaie
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
aprig strânge, N-a șerpuit, nicicând, un singur dram de sânge. Iar geamăna, sfioasă, care putea din iarbă Raza cu pleoapa strânsă, uimită, să o soarbă, Și-a tras pe ochi năframa când a-nțeles că-i oarbă. Din iarbă Vierme,-ai crezut o clipă că nu-s viu, Că sufletul mi-e-nchis în strofe ca-n sicriu, Iar sângele mustind, eretic sau pios, E o cerneală acră în vrejul de pe os. Cârtiță de argint, mi-ai plugărit în piele, Și-ai
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare vampirul cu țărușul în inimă simte în stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride printre bolovanii smulși din cer mâlul veninului se încolăcește pe propria încolăcire Lipitori Asexuate și Șarpele Galbin în jurul crucii sapă ritualul în trupuri blestemul III. ouăle de Paști s-au spart fără
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
ischias mă fulgera din priviri simplele și sfintele-mi ritualuri deveneau complicate și banale tabieturi și colac peste pupăză nevasta îmi zicea vai ce mătăsoasă ți s-a făcut pielea te cred și eu când sunt un dud plin de viermi de mătase de panait istrati s-ar întoarce în mormânt la atâta așezare lipsită de zare dar ce noroc cu melodia adusă de cai care n-au fost condamnați constatându-se că au un cuantum de inteligență redus aproape zero
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
periculoasă... dezlănțuit, violent, cumva dement...urlînd , bolborosind, sărind prin casă, pe casă, peste casă... în ritmul sincopat, asurzitor al consoanelor delabrate , al vocalelor impure, rupte din carnea informă, sîngerîndă a frazei ajunse un morman de viscere hidoase, putride, colcăitoare (oh! viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
două patrii două capitale în care să se prăvălească precum cozile de balene în oceanul fosforescent ora are minutul dublu și ea este dublă și timpul este plin de secunde secționate în două ca fructele ori bivolii în putrefacție de viermii vii și voraci de altminteri este imposibil de știut dacă pasul este înainte sau înapoi dacă înaintarea este în trecut sau în viitor sigur este că stagnarea nu va fi niciodată posibilă că viața va mușca din moarte fără oprire
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
căderi mai pot fi invocate din nimicurile întunericului? ce deget de ghiață să mai bată în ferestrele-uși? ce naștere ne tot aruncă pe buzele nopții? ce rană ne tot prelinge silueta pe scîndura neagră de cer? (pe perete apare un vierme minuscul. dintr-o dată am văzut tot cerul și pămîntul prin ochii lui). urma din urmă degete de alge aduse la mal. în tot acest du-te-vino valurile abia dacă mai au timp să îmbrace hainele de întoarcere. din pămînt răsar păsări
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe - Lebăda-i străpunsă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri ploii stau posaci pe mal cântecele și scaieții se scurg la canal
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Te regăsi de a Te simți de a Te avea fără îndoieli fără să-Ți dau un chip fără să Te strig cu un nume învățat în colțul meu de lume o briză ciudată îmi sapă în gânduri îi vezi viermii și-au început ospățul în trupul înjunghiat de timp în oase sună frigul alb al catafalcului și totuși sunt același eu cu luminile dimineții în ochi încă nu am plecat dincolo încerc să adun toate umbrele la răsărit să echilibrez
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. cerul și-a deschis venele, lumină și întuneric; cu pas furiș, noaptea intră în sângele amurgului. e atât de fragil hotaru între larvă și piatră, între îndoială și nebunie. viermi hulpavi tulbură epiderma eternității, ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate, tristeți, iubiri, uitări, aduceri aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al acestei lumi; ai fi nebun să crezi că poți să treci, morții ți-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să le îngroape, rămân înfipte în placenta cerului, moștenire. Citește mai mult cerul și-a deschis venele,lumină și întuneric;cu pas furiș,noaptea intră în sângele amurgului.e atât de fragil hotaru întrelarvă și piatră,între îndoială și nebunie.viermi hulpavi tulbură epiderma eternității,ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate,tristeți, iubiri,uitări, aduceri aminte...atâtea nimicuri se adunăîn planul sferic al acestei lumi;ai fi nebun să crezi că poți să treci,morții ți-au lăsat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
inevitabila, infailibila și necuprinsa „Moarte”: „Urletul numelui de femeie/ Se strigă sus omenește/ Încearcă să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii și șerpii cu clopoței/ Creierul lui se odihnește în veghea/ Pradei insectelor/ Sunetele gliei căzute nemilos/ Peste fizicul putrezit/ Iar copiii aleargă ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
și se-auzeau chițcăind cuiburi de șoareci sub șoriciul viu al porcilor ca sub grind" (Prispa cu sfinți de noroi). Greața e o senzație curentă: "s-a oprit din mâncat/ îi venea greață/ voi ce faceți cu noi?/ privea la viermii cei albi din farfurie/ privi spre perete gunoi" (copiii paiaței). Caricaturala priveliște miroase pestilențial: "N-am grădină însă am râme și plină/ mi-i neliniștea cu bile de cucută/ struțul e clopot și dimineața o să pută" (N-am grădină însă
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
-și găsească un loc în societate pe măsura pregătirii, ei sar la șuncă și colac, dornici să se pună iarăși în fruntea noastră. Domnilor, calmați-vă, ciorba pe care doriți să ne-o vârâți sub nas e deja plină de viermi, iar mirosul ei pestilențial s-ar putea să facă rău chiar și primadonelor prin vinele cărora curge roșul de partid.
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
Gură de Aur, Mărgăritareleă, p. 7. footnote>. Deci, asceții răsăriteni ne îndeamnă ca, în acele momente de ispită și atac, să medităm la soarta care așteaptă un trup omenesc, oricât de frumos ar fi el, după moarte: pământ și cenușă, viermi, putreziciune și urâciune. Frumusețea trupului - spune Sfântul Ioan Gură de Aur nu-i făcută din altceva decât din flegmă, sânge, scurgeri, fiere și hrană amestecată cu sucuri. Ochii, obrajii și toate celelalte mădulare ale trupului cu ele se hrănesc; dacă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ațâță sufletul spre porniri nestăpânite și desfrânate? Dacă vei lua aminte la tine însuți (Deut. 15, 9), îți vei aminti că plăcerea de acum va avea sfârșit amar, că gândirea de acum din trupul tău, pricinuită de plăcere va naște viermele cel înveninat (Is. 66, 24, Mt. 9, 44, 48) care te va munci în veci în iad și că înflăcărarea trupului va ajunge mama focului veșnic. Ei bine atunci plăcerile vor pleca îndată fugărite; și minunată potolire și liniște se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
relative, id est un proces al materiei puse în chestiune: Se scorojește, tencuiala de pe oasele mele/ cum de pe pereții/ unei case nelocuite.// Ce zugravi/ vor putea să așeze/ la loc/ huma?/ Umblu prin lume/ ca o mînăstire/ fără călugări.// Doar viermii/ îi simt/ în ghete, la vîrful/ degetelor.// Dar,/ mai am cîțiva pași/ de făcut". Duhul și carnea colaborează întru săvîrșirea misterului existențial. Nici unul din factori nu-l omite pe celălalt, întru săvîrșirea misterului liric: "Lumînare de carne lîngă lumînare de
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
la dispoziție de luni până vineri între orele 8,30-16,30 și sâmbăta de la 8,30 la 13,30. Informații suplimentare se obțin la tel. 224041, 434 768 sau 224 028. C. B. Tratamente cu fibre naturale l Din gogoașa viermelui de mătase În cadrul cabinetului de înfrumusețare „Kosmetikos“ se efectuează o nouă gamă de tratamente faciale ce reglează activitatea glandelor sebacee, diminuează cicatricele, având rol antibacterial, de calmare și revigorare a tenului. „Natural Phyto Peel“ costă 400 000 de lei, dar
Agenda2004-8-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282085_a_283414]
-
Natural Phyto Peel“ costă 400 000 de lei, dar poate fi asociat cu unul dintre cele mai noi și mai originale tratamente - „Natural Biological Fibers“, ce constă în aplicarea, în vederea absorbției în epidermă, a fibrelor biologice naturale extrase din gogoașa viermelui de mătase. Acesta este un tratament tip-cură ce durează între șase și zece ședințe, cu efect de hrănire și hidratare, precum și de diminuare și prevenire a ridurilor. Prețul unui astfel de tratament este de 700 000 de lei, ce include
Agenda2004-8-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282085_a_283414]
-
unor noi ramuri ale acesteia“. În acest scop, a adus câteva familii de italieni (1733), pe care le-a așezat la Timișoara, Ciacova, Iasenova, Mercydorf (Carani), încurajându-le să promoveze cultura orezului, dar și a dudului, pentru a dezvolta creșterea viermilor de mătase. Prin producția de mătase („un articol nou al modei de la Paris“) și înființarea orezăriilor, Banatul era racordat - atunci - la preocupările europene în asemenea domenii. Orezăriile s-au dovedit „atât de avantajoase, încât produsul lor se vindea la un
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
aprilie, sub genericul „Dependența - Ești liber să faci ce îți zicem noi! “, iar ca motivație, organizatorii enumeră 215 termeni sau sintagme sugestive, cum ar fi: sex, religie, alcool, lacrimi, măști, umbre, Vitamina C, Moș Crăciun, genii, fraieri, cărți, blugi, anxietate, viermi, lună, Internet, război și altele, pe care cei interesați sunt invitați să le deslușească. Spațiul de desfășurare este generos: Piața Unirii, strada Alba Iulia, instituții de cultură, Galeria 2x2, Salonul Vega, Fundația Culturală Inca și Cazarma vieneză. Anual, Studentfest-ul reunește
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
teascuri olandeze de stors uleiul din semințele de napi. Se așezară aici lucrători pentru prelucrarea argintului, cositorului, alamei, fierului și lemnului, pantofari și croitori... se înființă o fabrică de postav pentru prelucrarea lânii din Banat, se amenajară încăperi pentru creșterea viermilor de mătase, se aduseră războaie de țesut care să prelucreze firele, prima stofă de mătase fiind donată bisericii catedrale pentru împodobirea altarului, iar a doua fu dăruită de împărat soției sale, Elisabeta Cristina“. Drumul de apă Aflată în febra înălțării
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]