319 matches
-
nu plecau, urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi, oameni-lupi ori dintre cei cu fețele alungite ca de viezure sau iuți, ca niște nevăstuici. Se vedeau și gazele, săltând pe tocuri subțiri, hipopotami fălcoși și greoi, tapiri cu nasurile în jos, de parcă ar fi avut vârful umplut cu alice. Pe de altă parte, multe erau rânduite altfel decât ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sectoristul l-a turnat, șopti Tili. Sectoristul din mahalaua noastră. — Care ? întrebă Jenică. ăla care stătea în casa de lângă fabrica de pâine ? — ăla, încuviință Tili. Cu șapcă rusească și cămașa încheiată mereu până-n gât. Și cu fața ascuțită ca de viezure. Mai toate notele sunt scrise de mâna lui. — Și ce putea să scrie ? dădu Jenică din umeri. Despre biroul mecano-energetic de la FUPSIC ? Despre jocul nostru de-a frunzele ? — Despre ștrand, spuse Tili. — Despre ștrand... repetă Maca, fără să înțeleagă. — Țineți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce vor ei. Nu era gros dosarul, spuse Tili. N-a avut când să se îngroașe. — N-ai de unde să știi, spuse Maca. — Ba da, am verificat. Paginile erau numerotate, nu lipsea niciuna. Treizeci de pagini, cele mai multe scrise de mâna viezurelui de sectorist. — Cu asta s-ar putea să ai dreptate, spuse Maca, strângând ghem o frunză și aruncând-o, să vadă dacă se dezmototolește. Doar că dosarul se poate să nu fi fost terminat. — Era și certificatul de deces, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu mânere rotunde, de lemn. Abia atunci bătrânul cu mers de nevăstuică și față de viezure ieși, orbecăind, în stradă. În zori, lumina se aprinsese mai întâi într-o singură cameră. Pe măsură ce viața își urma rânduielile, luminile se aprindeau și se stingeau, pe rând. Astfel încât, în permanență, doar lumina dintr-o singură cameră era aprinsă. Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din care să-și scoată cheltuielile. Demult politica e o afacere cel mai adesea 205 murdară în care scopul scuză mijloacele... și cine și-a dat seama nu mai calcă la vot ! Recentele "locale" au descoperit și alte chipuri de "viezuri" adică dintre cei care îți zâmbesc gândind cum să bage cuțitul. "înțelegerile" dintre candidați au căzut rând pe rând și aproape niciunul nu respectă vreun cuvânt. Mai toți au învățat să promită, să mintă și să fure ! Cel puțin FURATUL
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în ea de o mie de ori mai bine decât noi, am putea cel puțin să-i apreciem (să-i tratăm cu respect), ba chiar să-i împărtășim, fie doar și pentru o clipă, punctul de vedere. Să admitem că viezurele, vulpea, chițcanul de pădure, libelula, acvila regală, șoimul pelerin, porumbelul-gulerat, măcăleandrul, rechinul, ursul (exact, ursul!) și lupul ar fi rude cu noi. Această rudenie nu ne dezonorează dimpotrivă. În anumite privințe, date fiind înfățișarea lor, performanțele lor și handicapurile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fosforescente. Ceasul cade în fundul mării și bate atât de sălbatec, încât sparge valurile (pânzele corabiei plesnesc ca pocnitorile). Copiii, după-amiază, jucându-se cu zmeul, țin în mână un fir de salivă pe lungul căruia soldatul nu le trimite nimic, nici viezuri, nici smochine uscate 20. Analizând poemele lui Blecher, Gheorghe Glodeanu le asocia, de asemenea, cu tablouri din Dali, neinsistând, la fel ca și Manolescu, pe acest aspect, deloc de neglijat de altfel, comparând textele lirice ale autorului cu poezia suprarealistă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înțelepte: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele, șopârla» (cf. Prov 30,24-28). Comentând paragraful, de o amploare remarcabilă, Iacob își arată nestrămutata stimă față de viața fraților minori, dar subliniază și pericolele și defectele unei asemenea vieți, dacă este trăită fără responsabilitate). 1. Scris este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
firea de sclav; de bogății, devenind săraci; de odihnă, pentru a îndura lipsuri și osteneli; de viață, pentru a prefera moartea. De aceea, umilința și înțelepciunea sfinților sunt comparate cu patru animale mici, mai înțelepte decât înțelepții acestei lumi: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele și șopârla. 2. Prin asemănarea cu aceste patru mici vietăți, se arată cele patru categorii diferite de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care colaborează
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Domnului în comunitate, pentru că meritele personale sunt comune tuturor; la fel ca soldații care au toți parte egală, atât cei care merg la bătălie în prima linie, cât și cei care, îngreunați de oboseala transportării încărcăturii, rămân în spatele frontului. Dacă viezurele de stâncă, lumea slabă, nu poate posti îndelung sau să vegheze sau să facă alte fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu voia să primească nimic de la corinteni, ca să nu își pângărească autoritatea sau să-și vândă libertatea. Într-adevăr, este mai fericit să ofere decât să primească (Fap 20,35) (p. 119). (Un alt aspect interesant este menționat prin asemănarea viezurelui de stâncă cu lăcusta): 4a. Viezurele de stâncă, specie slabă, își face locuința în piatră (cf. Ct 2,14). Aceștia sunt aceia care nu caută să se răzbune pe dușmani, și nu se încred în propriile forțe, ci doar în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
corinteni, ca să nu își pângărească autoritatea sau să-și vândă libertatea. Într-adevăr, este mai fericit să ofere decât să primească (Fap 20,35) (p. 119). (Un alt aspect interesant este menționat prin asemănarea viezurelui de stâncă cu lăcusta): 4a. Viezurele de stâncă, specie slabă, își face locuința în piatră (cf. Ct 2,14). Aceștia sunt aceia care nu caută să se răzbune pe dușmani, și nu se încred în propriile forțe, ci doar în ajutorul lui Dumnezeu. Asta înseamnă a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Alegeți cuvintele” Alegeți cuvintele care denumesc nume de arme folosite În vremea lui Mircea cel Bătrân. aă ghioagă, topor, tun, sabie, tanc, arc, buzdugan, bombă, suliță, săgeată.... Alegeți cuvintele de origine latină. bă mânz, om. frate, strună, soră, mistreț, mare, viezure, pământ, varză..... Alegeți cuvintele cu care să caracterizați perioada celui de-al doilea război mondial. dă oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat poporul pentru a asculta cunvântul de mântuire
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte din categoria molisolurilor, între care, bine reprezentate sunt cernoziomurile, soluri cu o fertilitate naturală ridicată ca urmare a conținutului bogat în humus. Alături de cernoziomul propriu zis se întâlnește și cernoziomul levigat precum și solurile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o Limba română are o structură formată din; substratul traco dacic reprezintă 10% din totalitatea lexicului (160-180): barză, băiat, bordei, brad, brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă structura fundamentală a limbii române); adstratul slav 20% este format din cuvintele împrumutate din limbile popoarelor slave (slavona jucând pentru regiunile balcano dunărene un rol
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
termen geografic popular sau entopic, cum îl numesc toponomaștii. Aceste cuvinte denumesc în mod obișnuit: forme de relief, ape curgătoare sau stătătoare, floră, faună, obiecte de interes socio-economic etc. Exemple: Albia, Alunu, Balta, Bășica, Boldu, Buduroiu, Bărăcina, Bostanele, Colnicul, Răscruci, Viezuri. Unele dintre apelativele originare nu mai sunt cunoscute în graiul local, fiind identificate prin surse lexicografice sau prin documente istorice. Ele pot fi considerate, în consecință, consolidate onimic prin demotivare, ca urmare a dispariției din grai a entopicului originar. Exemple
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
familii nu a fost toponimizată în limba romînă, dar a determinat, indirect, toponimizarea în interiorul limbii romîne a celorlalți membri ai familiei. Unii amatori de toponimie includ în categoria toponimelor moștenite numele de locuri formate de la apelative păstrate din substrat (Brazi, Viezuri), neglijînd faptul că toponimizarea acestor apelative a avut loc pe terenul limbii romîne. Algoritmul etimologic necesar pentru identificarea acestor nume de loc moștenite este specific și necesită o pregătire lingvistică specială. Preluarea/împrumutarea unor toponimizări care s-au realizat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele variante fonetice, a unui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din latină (auș „bunic, strămoș“ < lat. avus, păstrat numai în aromână, și lăpuș „brusture“ < lat. lappa, păstrat numai în unele graiuri). Cred că numai așa se poate explica faptul că în română avem din substrat termeni ca buză, ceafă sau viezure pentru care astăzi nu mai există sinonime latinești. Am prezentat situația împrumuturilor făcute de latină din lim bile populațiilor preromane care și au însușit limba Imperiului. Mecanismul fenomenului este același și în cazul altor împrumuturi. „Dus-întors“ În urma contactului dintre limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinesc *vivitia, derivat abstract al lui vivus, fie format în românește de la viu). Ca și celelalte limbi romanice, româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor care denumesc femela și masculul: unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun cunoscător al domeniului, le consideră ca fiind în mod cert din substrat. La aceștia se pot adăuga încă șaptesprezece, din același domeniu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
geto-dacilor, deosebite una de alta, se aflau în vecinătate și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]