1,223 matches
-
fermentația absolut pură). Culturile pure de levuri se păstrează în laboratoarele de microbiologie, fie prin repicare continuă, periodică, pe must de struguri sterilizat sau în soluție de zaharoză 10 %, fie în formă liofilizată. Din aceste culturi pure în preajma campaniei de vinificație se pregătesc în laboratoarele de microbiologie alte culturi pure, în formă de transport, pentru a fi puse la dispoziția unităților de vinificație. Livrarea culturilor pure, ca formă, se face: pe mediu nutritiv sau suport solid (must - gelatină - agar caolin, cărbune
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sterilizat sau în soluție de zaharoză 10 %, fie în formă liofilizată. Din aceste culturi pure în preajma campaniei de vinificație se pregătesc în laboratoarele de microbiologie alte culturi pure, în formă de transport, pentru a fi puse la dispoziția unităților de vinificație. Livrarea culturilor pure, ca formă, se face: pe mediu nutritiv sau suport solid (must - gelatină - agar caolin, cărbune, vată, tifon); pe mediu nutritiv lichid (mustul de struguri fermentat în care s-au înmulțit); în formă concentrată de pastă densă sau
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
mărite (dublate). Prepararea maielelor trebuie să se facă în condiții de curățenie perfectă, cu luarea de măsuri riguroase de asepsie și antisepsie și la temperaturi sub 18 20 Co , mai ales dacă se prepară cantități importante. În mari unități de vinificație se folosesc aparate și instalații speciale (zimogene) în care se pregătesc, în proporții industriale, maielele de levuri necesare. Acestea trebuie supuse continuu unui riguros control microscopic și, deasemenea, este nevoie să fie reînnoite preiodic (la cca. 10 zile). 4 4
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
cca. 10 zile). 4 4. MATERIAL ȘI METODĂ 4.1. MATERIAL Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția sa fizico chimică și în caracteristicile organoleptice, pe lângă influența solului, a condițiilor pedoclimatice ale podgoriei, a tehnologiei de vinificație și influența caracteristicilor morfo fiziologice și oenologice ale levurilor. Din acest motiv, trebuie creat un stoc de sușe levuriene specifice, identificate din punct de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate, s-a întreprins studiul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul și încordatul pe araci, săpatul făcut cu sapa, prășitul din timpul verii, urma culesul și vinificația. Ciclul se încheia toamna târziu, cu îngropatul viței, pentru a fi protejată de înghețuri. S-ar mai putea adăuga la aceste lucrări și cele pentru plantare și întemeierea podgoriilor. Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a gospodăriilor a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși în zonă nau existat podgorii renumite, vinurile produse aici asigurau consumul populației din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însumând circa 50 de hectare. Lucrările de întreținere a acestor plantații se executau în mare parte mecanizat, iar la recoltare se apela la elevii școlilor din zonă, pe o perioadă de două săptămâni. Prepararea vinului se executa la punctul de vinificație „Dealu Perjului”. În gospodăriile țărănești se continuă și astăzi lucrarea viilor și procesul de vinificație, ambele după metode tradiționale. La sfârșitul sec. al XIX-lea, via se cultiva la Oncești pe o suprafață de 284 ha. Pentru obținerea vinului se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parte mecanizat, iar la recoltare se apela la elevii școlilor din zonă, pe o perioadă de două săptămâni. Prepararea vinului se executa la punctul de vinificație „Dealu Perjului”. În gospodăriile țărănești se continuă și astăzi lucrarea viilor și procesul de vinificație, ambele după metode tradiționale. La sfârșitul sec. al XIX-lea, via se cultiva la Oncești pe o suprafață de 284 ha. Pentru obținerea vinului se foloseau metode tradiționale, strugurii culeși se mustuiau în ciubăr, după ce se turnau în cadă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau Tănase Tătărășanu. Producția de struguri, care era recoltată cu ajutorul elevilor în proporție de 90 %, era valorificată la punctul de vinificație Dealu Perjului, sub coordonarea tehnicienilor specializați Petru Ivan și Ion Nica, obținându-se vinuri de calitate superioară. Producția era preluată de centrul Bacău pentru conservare, condiționare și îmbuteliere a vinului sau pentru fabricarea rachiurilor naturale, a vinului spumos, a coniacului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moderne de exploatare a câmpului, dar roadele n-au putut fi dovedite, întreprinderea dizolvându-se după mai puțin de un an. Cooperarea pe tărâm „industrial” (de fapt manufacturier) a „soților agronomi” cuprindea aportul unor mori pentru cereale, a instalațiilor de vinificație și de prelucrare a fructelor, a unor meseriași ca pantofari, croitori, cojocari. Micile ateliere instalate la parterul caselor funcționau mai ales când munca câmpului nu-i absorbea total pe „soți” și presupunea și activitatea de „transmitere” a acestor meșteșuguri altor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deoarece aici se preconiza a se construi o secție de produse zaharoase în incinta fabricii de zahăr. Praful și pulberea s-a ales de această întreprindere din care n-au mai rămas decât câteva bucăți de beton! La Întreprinderea de vinificație și produse spirtoase din Vaslui ar fi trebuit să curgă valuri de șampanie în noua secție de șampanizare ce ar fi urmat a fi dată în folosință dar acum, chiar de-ar vrea cineva să investească în așa ceva și tot
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o stratagemă mai puțin ortodoxă, schimbarea titlului proiectului dându-i o formă mai accesibilă, împrumutând denumirea proiectelor de investiții care erau la modă în acea perioadă în agricultură (Complexe de creșterea ovinelor, Complexe de creșterea porcilor, Complexe de viticultură și vinificație etc.Ă și adaptându-l la denumirea proiectului nostru ”Complex de conservare gene semințe” proiectul a fost aprobat. Dificultățile de proiectare, cu multe necunoscute, care trebuiau lămurite, lipsa unui obiectiv asemănător în țara noastră, identificarea și procurarea utilajelor de produs
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 6. Dr. ing. Braniște Nicolae Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție Pomicolă, Mărăcineni, Pitești. 7. Dr. ing. Stoian Marius Vicepreședintele, Institutul de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație, Valea Călugărească, jud. Prahova. 8. Dr. ing. Scurtu Ioan Vicepreședintele, Institutului de Cercetare și Producție pentru Legume și Flori, Vidra, sectorul agricol Ilfov. 9. ing. Chiru Sorin Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura Cartofului, Brașov. 10. Dr. doc. Stănescu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prin acțiune mecanică sau adăugare de uleiuri, alcooli, acizi organici etc. Ca aplicații, se folosesc spume în industria alimentară (frișcă, spume de fructe, fabricarea berii), chimico - farmaceutică, cosmetică (spuma de ras sau cea fixatoare pentru păr), în industria textilă, în vinificație, în stingerea incendiilor, în industria minieră (procedeul flotației cu spumă). 3.2. Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în substanțele pectice între resturile de acid galacturonic care nu au grupările carboxilice metoxilate. Preparatele enzimatice pectolitice se obțin, în majoritatea cazurilor, din mucegaiuri și sunt comercializate sub denumirea de: aspergol, pectinol, filtragol, etc. În industria alimentară se utilizează în vinificație, în industria sucurilor de fructe. Astfel, în vinificație și în industria sucurilor de fructe enzimele pectolitice se folosesc în creșterea randamentului de extracție și pentru clarificarea mustului sau vinului. Ele mai sunt denumite și enzime de filtrare deoarece ameliorează viteza
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care nu au grupările carboxilice metoxilate. Preparatele enzimatice pectolitice se obțin, în majoritatea cazurilor, din mucegaiuri și sunt comercializate sub denumirea de: aspergol, pectinol, filtragol, etc. În industria alimentară se utilizează în vinificație, în industria sucurilor de fructe. Astfel, în vinificație și în industria sucurilor de fructe enzimele pectolitice se folosesc în creșterea randamentului de extracție și pentru clarificarea mustului sau vinului. Ele mai sunt denumite și enzime de filtrare deoarece ameliorează viteza de filtrare a musturilor și vinurilor. X.2
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
din Podișul Sucevei, la Hârlău, precum și în depresiunea de contact, Hârlău-Cotnari. Surse de impurificare Gradul de impurificare pe râul Bahlui în amonte de Cotnari prezintă o valoare de 840 g/l (în aval de Hârlău), datorită deversărilor de la centru de vinificație, de la Spitalul orășenesc, S.C. Lactis S.A sau, accidental, de la unele ferme de animale din această zonă. În afara celor menționate, pe râul Bahlui, datorită vitezei mici de scurgere, a debitului redus, a temperaturii ridicate a apei, a albiei minore în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din încrucișarea soiurilor Regina Elisabeta x Chasselas Jaune de Bord și Carola din încrucișarea soiurilor Mézesfehér (Alb mieros) x Perla de Csaba, (citat de Al. Mihalca, E. Lazea, 1990). Din punct de vedere al documentelor legislative în domeniul viticulturii și vinificației, în anul 1932, apare prima lege românească "Legea pentru reglementarea plantațiilor de vii", în care se prevăd primele măsuri privind producerea vinurilor cu denumire de origine, an în care se întocmește și prima hartă viticolă a României de către I.C. Teodorescu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea, au fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de Cercetări Miniș, Iași, Valea Călugărească și Drăgășani. Prin selecție clonală, au fost
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile se fac după dezmugurit, la apariția vârfului frunzelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fi: verde, albă, gălbuie, roz sau violacee, cu diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
amidon deoarece pot fermenta și dextrinele simple. Specia Saccharomyces uvarum este rezistentă la frig și nu formează spumă. Unele sușe de levuri, utilizate la fermentația sucului din struguri, formează 12÷13% vol. de alcool, motiv pentru care se folosesc în vinificație. Specia Saccharomyces carlsbergensis include sușele de levuri de bere, obținută prin fermentarea inferioară. După gradul de fermentare nu diferă de Saccharomyces cerevisiae, dar sunt rezistente la frig și fermentează mustul la 5÷10°C. Asimilează pînă la 60% din monozaharidele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]