153 matches
-
cine sunt ceilalți componenți ai ei? În formula actuală suntem din 1986, dar de constituit ne am constituit cu un an înainte, când am și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
era o necuviință...dar acuma eu tăceam; căci, oricât de necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară...era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți se părea că-n gura [lui] s-a așezat un virtuos de violină lung de [o] palmă și, pe o vioară (s.n.) cât cojița unei alune, cânta subțire și frumos, de stai îndrăgit de el... ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 205). Prin intratextualitate, autorul, într-un dialog cu el însuși, lasă ușor să se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți fii, cel dintâi au fost păpucariu și cismariu, însă în America au îmbrățișat școala de muzică cu violina la observatoriul (probabil Conservatoriul n.a) din Valaparaqso, al treilea măsariu de meserie își lucra meseria la Chicago Illinois, al patrulea plugariu, pălmaș, lucrătoriu la fabricile din Indiana Harbor Ind. Cel mai mare dintre fiii (sic!) mei, o fată Elena
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Era o necuviință... dar acuma eu tăceam; căci, oricât de necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară... era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți se părea că-n gura [lui] s-a așezat un virtuos de violină lung de [o] palmă și, pe o vioară cât cojița unei alune, cânta subțire și frumos, de stai îndrăgit de el... Apoi tăcu și iar începu a ciocăni cu degetelei lui lungi, încît mâna lui îmi părea un paingăn mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
enseignants”, HYPERLINK "http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm" http://www.txtnet.com/ote/communautes.htm Queau, Philippe, 2004, „La présence de l’esprit”, HYPERLINK "http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm" http://www.chairetmetal.com/queau 2.htm Ratcheva, Violina; Binks, Martin, „Knowledge Creation Dynamics in Multidisciplinary Virtual Teams”, HYPERLINK "http://sses.com/public/events/euram/complete tracks/knowledgebased firm/binks ratcheva.pdf" http://sses.com/public/events/euram/complete tracks/knowledgebased firm/binks ratcheva.pdf Robertson, R., 1992, Globalization, Social Theory and Global Culture, Sage
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
literară, poemul Aer cu diamante împărtășește mai mult decât o imagine pasageră cu o altă elegie concupiscentă, aparținându-i lui Guillaume Apollinaire. E vorba despre poemul 1909, din adeseori citatul volum Alcools (1913): La dame avait une robe En ottoman violine Et sa tunique brodée d’or Était composée de deux panneaux S’attachant sur l’épaule Les yeux dansants comme des anges Elle riait elle riait Elle avait un visage aux couleurs de France Les yeux bleus les dents blanches
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
blanches et les lèvres très rouges Elle avait un visage aux couleurs de France Elle était décolletée en rond Et coiffée à la Récamier Avec de beaux bras nus N’entendra-t-on jamais sonner minuit La dame en robe d’ottoman violine Et en tunique brodée d’or Décolletée en rond Promenait ses boucles Son bandeau d’or Et traînait ses petits souliers à boucles 30 Până aici, atmosfera era doar vag suavă (așa cum, dând la o parte fibrilațiile priapice ale personajelor
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
lucrării Ragtime de Scott Joplin (în aranjamentul lui Igor Frolov) de către studenții Florian Cristea și Criști Chiru (acompaniați la pian de Clementina Ciucu). Din repertoriul muzicii sec. XX au mai fost selectate lucrări spectaculoase și dificile precum Sonatina per due violini de Boguslaw Schaeffer, cu Andreea Bernevic și Iulia Bândilă și Concert-Caprice pentru două viori de Johan Halvorsen, redat cu fantezie și strălucire de Sabin Penea și Simina Croitoru. În continuare, programul a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite din patru viori
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
Studio din Oradea, 25. 05, ora 19, Sala Mare; Muzica, eterna poveste, selecții muzicale din repertoriul teatrului, 27. 05, ora 19, Piața Unirii. ARAD Filarmonica de Stat: Concert vocal simfonic, dirijor Neil Feris (Anglia), soliști: Teodora Ciucur, Mihaela Ișpan Mladin, Violina Novac, Szilágyi Zsolt, Geani Brad, 25. 05, ora 19, sala Palatului Cultural. Casa de Cultură a Municipiului: Festivalul de Teatru de Cameră și Underground AR-FUN - locația: Teatrul Vechi, spectacolele TV Show, 20. 05, ora 19; Kremlinul, one man show Florin
Agenda2006-20-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284967_a_286296]
-
prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
dar eficientă, structurând un program dens și atractiv în cele 3 zile de sărbătoare. Între “punctele” din program la care audiența a fost maximă se numără recitalul de muzică de cameră “De la preclasici la moderni”, cu “Orpheus Strings”: Ciprian Sicinschi - violină 1, Dan Crivăț - violină 2, Adrian Gheorghe - violă, Liviu Mera - violoncel; în program: Vivaldi, Haydn, Mozart, C.Porumbescu, Piazzola, Brahms. De asemenea, amplul festival-concurs internațional (au participat și valoroși concurenți din Bulgaria și Republica Moldova) de muzică și dans popular pentru
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
program dens și atractiv în cele 3 zile de sărbătoare. Între “punctele” din program la care audiența a fost maximă se numără recitalul de muzică de cameră “De la preclasici la moderni”, cu “Orpheus Strings”: Ciprian Sicinschi - violină 1, Dan Crivăț - violină 2, Adrian Gheorghe - violă, Liviu Mera - violoncel; în program: Vivaldi, Haydn, Mozart, C.Porumbescu, Piazzola, Brahms. De asemenea, amplul festival-concurs internațional (au participat și valoroși concurenți din Bulgaria și Republica Moldova) de muzică și dans popular pentru copii și tineret “Moineșteanca
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
vernisajul urmând a avea loc luni seara, expoziția fiind deschisă publicului până pe data de 18 ianuarie. Cele câteva sute de „Linii“, cum și-a numit poetul desenele publicate în revista sa, „Flacăra“, vor fi oferite acum direct publicului bucureștean, informează Violina Crăcană, asistenta poetului, informează . La eveniment au confirmat prezența președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase, președintele PSD București, Marian Vanghelie, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, oamenii de afaceri Nicolae Badea, Dorel Onaca, fostul primar al Capitalei Viorel Lis, scriitorul
Expoziţie de desene sub semnătura Adrian Păunescu, la Galeria Simeza () [Corola-journal/Journalistic/49283_a_50608]
-
piccola (schimbă cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do, 3 tromboni, tuba, timpani, baterie (toba mică, tamburina, piatti, triunghiu, gran cassa), celesta, pian, violina I, violina II, viole, violoncel, contrabas. Ultima pagină a manuscrisului este ușor pătată iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do, 3 tromboni, tuba, timpani, baterie (toba mică, tamburina, piatti, triunghiu, gran cassa), celesta, pian, violina I, violina II, viole, violoncel, contrabas. Ultima pagină a manuscrisului este ușor pătată iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Înregistrare Electrecord) DISTINCȚII: Premiul I „G. Enescu” 1938 FORMAȚIA: Picc., 2 fl., 2 ob., Corn eng., 2 cl., Cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, v-celli I, v-celli II, viola, violina, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: 5 mai 1939, Opera Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M. von Weber, dirijat de Constantin Silvestri, Gianni Schichi de G. Puccini, dirijat de Ionel Perlea și Nunta în fundul Moldovei
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
muzică acești bravi cvartetiști americani. Am așteptat cu special interes prezența în Festival a muzicienilor Cvartetului de coarde ,Stradivari"; nu numai datorită faptului că trei dintre muzicienii formației sunt originari din România, că un muzician cum este Mariana Sârbu, prima violină a cvartetului, este o artistă a cărei faimă de virtuoz al expresiei violonistice era acreditată încă din perioada anilor de studiu petrecuți la Conservatorul bucureștean, că formația deține un excepțional set de instrumente italiene de epocă. Am fost atras în
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
dincolo de ocean a fost chemat dinspre umbroasele noastre cărări de munte, să deschidă derularea festivalieră, incomparabilul vrăjitor al ghitarei Bill Frisell în fruntea sextetului instrumental ce a inclus alături de protagonist un quartet de coarde - cu Jenny Scheinman și Carrie Rodriguez - violine, Eivind Kang - violă, Hank Roberts - cello -, plus percuționistul Rudy Royston, laolaltă o veritabilă familie de muzicieni purtînd genericul „Big Sur” aidoma titlului recentului album ale cărui piese compuse de lider, grupul le-a interpretat și la Gărâna în aplauzele meritate
G?R?NA JAZZ FEST 2013 ? UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
al măiestriei tinerilor instrumentiști. Cel mai tânăr abia împlinise 16 ani, iar cel mai vârstnic nu depășise 26! Nu trebuie trecut cu vederea acest important factor de siguranță, de profesionalism, pe care l-a constituit aici, la Sinaia, prezența primei violine a formației, Ana Bogățilă, un tânăr muzician care - iată! - la 24 de ani deține, deja, poziția de mare responsabilitate, aceea de concert-maestru al Filarmonicii clujene. Pe deasupra entuziasmelor firești, etapele constituirii ansamblului au dezvăluit și alte aspecte importante ce depășesc actul
Enescu și muzica lumii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8128_a_9453]
-
disparate în spațiu, dar, treptat, asociindu-se și alcătuind forme cubiste ovoidale, dispuse atât pe orizontală, cât și pe verticală, ca în picturile cubiste de după 1900 ale lui Georges Braque - printre ele, Natură moartă cu vioară,, Pahare și sticlă, Valsul violinei, Acoperișuri etc. Muzica scrisă de Cornelia Zambilă a urmat îndeaproape mișcările și metamorfozele imaginilor, alegând instrumentele adecvate formelor și culorilor, dar și ritmurile potrivite cu fragmentele arhitectonice, ce ajung să configureze adevărate orașe suprapuse. Pentru Terapie pentru fericire, Victor Alexandru
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Hăulică, și de arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, comunicările fiind ținute de Alexandru Zub, Ștefan Afloroaiei, Adrian Alui Gheorghe, Lucia Cifor, Gheorghiță Geană, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Maria și Mihai Șleahtițchi, Mircea Borcilă, Diana Cîmpan, Iulin Costache, Mihai Dorin, Violina Galaicu-Păun, Liviu Leonte, Ilie Lucea, Gheorghe Macarie, Ioan Milică și alții. Colocviul a fost înfrumusețat de expoziția de artă plastică semnată de Constantin Flondor. Despre semnficația temei colocviului a vorbit în deschidere Dan Hăulică: „E vorba de o fertilitate pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
un fel de fabulă cu cel puțin două morale: 1) atunci când ai instrumentiști ca violonista Noemi Schindler și violoncelistul Christophe Roy aproape orice muzică poate deveni comestibilă, chiar apetisantă; 2) fiindcă veni vorba de Ravel cu a lui Sonata pentru violină și cello (1922): cine are bătrâni, să-i prețuiască, iar cine n-are, să-i regrete. Orice festival care se respectă tinde să semene cu un Bildungsroman, năzuind să construiască un portret de grup al societății sonore. Există "eroi" care
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
de stresul vieții cotidiene. Parcuri, lacuri, ștranduri sunt tot atâtea locuri de agrement; li se adaugă... cimitirul Bellu, unde odihna e totală și "Femei în negru, ca morminte,/ Plutesc pe-alee ca lumini,/ Când timpul spală oseminte,/ Cântând din albe violini". Peisagiile sunt diversificate, apoi, prin captarea trepidației sociale: pe Lipscani e "zgomot și tortură", "viața-n uliți sforăie și rage", Calea Victoriei apare, bineînțeles, ca Sodoma și Gomora capitalismului autohton (e greu să scăpăm de clișeele epocii), iar periferia se înfățișează
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
înțelesese situația mea grea în care mă aflam. Încet, încet, începusem să cânt mai regulat. Fac cunoștința primului concertmaistru al orchestrei Filarmonice Géza de Kresz, un ungur de viță nobilă, cu care încep să cânt regulat sonate pentru pian și violină. După câtva timp decidem să dăm un concert împreună la Ateneu. Acest concert ia ființă sub patronajul principesei moștenitoare Maria și în folosul societății pentru profilaxia tuberculozei. Asistă aproape întreaga familie regală. Pentru mine înseamnă că am luat din noucontact
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său partener de sonate, pianistul Raul Pugno. Niciodată nu mi-a fost dat să mai aud Sonata Kreutzer de Beethoven și Sonata în La de Cezar Franckîn chip atât de desăvârșit. Această contopire de cânt și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]