184 matches
-
zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959 la restaurantul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
publicate în culegeri sau înregistrate de către cercetători de la Arhiva Națională de Folclor. În Runcu cea mai cunoscută bandă de lăutari, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost cea condusă de Niculae Zlătaru (n. 1888 - d. 1942), viorist primaș și solist vocal. Acesta era de statură mijlocie, totdeauna aspru lăutarii. Suferea și de un strabism pronunțat. În vara anului 1930, timp de cinci săptămâni, și o săptămână în primăvara anului 1931, muzicologul Constantin Brăiloiu s-a deplasat la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d. 1955), născută Pițigoi la Târgu Cărbunești (voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și bracist
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]