147 matches
-
dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind de creația populară (ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, rimele-perechi). Scrisoarea I Romanticii sunt visătorii care ajung la esențe și la origini, asimilează concepte, materializează conceptele abstracte, în imagini poetice cu valoare de simbol. Mihai Eminescu, ultimul mare romantic, a scris poemul Scrisoarea I, unde abordează problema geniului, într-o lume meschină. Alături de Luceafărul, Scrisoarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dintre cei rămași sunt cuprinși de lăcomie invidioasă, alții eșuează în fățărnicii, înșelătorii, prostituție. Din abstractizări (mai mult sau mai puțin justificate) izvorăște grandioasa convingere că "magistralele modernității" vor brăzda nu numai planeta-mamă, dar și alte corpuri astrale pe care visătorii speră că le vor "teraforma" de îndată ce vor ajunge la ele. Mai întâi, propriul satelit natural al Pământului, Luna, iar apoi ar urma invazia planetei Marte. Deocamdată, sunt doar proiecte tehnologice fanteziste, afectate de crize ivite pe neașteptate, urmate, în atâtea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a eroului. Poesis cunoaște ambele ipostaze ale prezențelor feminine eminesciene. Ea este o actriță de mâna a doua, unde joacă roluri banale, deși are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Scrutate îndelung, urmele compun alcătuiri neliniștitoare, dinți însângerați de copil, capete de cerbi, pletele fumegânde ale lichenilor, lebede ninse. Închid ochii, să uit vecinătatea nopții din care încerc să mă smulg, cruzimea zilei care va mai înghiți un cadavru. Revăd visătorii, luptătorii, vinovații, trădătorii fără scrupule. Împovărat de deznădejdea trenului fără țintă. Dintr-odată : un birou lung, lucios, luminat de chelia roșiatică a omulețului care se leagănă, agitat, ca lichidul din sticla gălbuie și plată pe care o tot înfige între
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
împotrivești mersului istoriei ai nevoie de forță. Și de ceva inconștiență. Tot mai multe popoare supraviețuiesc la focul mic al istoriei. Misiunea istoriei e să împingă energia popoarelor pe apa sâmbetei. Principalul merit al dictatorilor e că nu sunt eterni. Visătorii aprind revoluțiile. După ei, foarte punctuali sunt profitorii. Se pare că Occidentul era mai liniștit, când Estul era comunist. Geniile ar putea fi seismografele istoriei. Nu-ți denigra țara nici când ea îți pregătește ștreangul. Conștiința națională a oamenilor este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la modul sublim. Prima boală contractată de cel pe care l-ai salvat de la nenorocire este amnezia. Reușesc unii să se sincronizeze cu viteza timpului în care trăiesc. Nu și cu direcția lui. In puț pot cădea căscații, dar și visătorii. Îl tragi spre ozon, iar el se repede în hidrogen sulfurat. Puțini revoluționari știu pentru ce marcă de ambrozie luptă. O durere de dinți poate genera indiferență față de toate cataclismele mapamondului. Entuziasmul este o boală de care nu mai suferă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Sărbătorim dezastrul printr-o asistolie, Apoi cădem pe stradă, ca niște pomi uscați. 6 iulie 2011 Cristian Lisandru Ca o femeie despletită, neliniștea... 79 M-am uitat în oglindă și nu mi-a părut rău Eu sunt doar unul dintre visătorii Ce scriu cuvinte mari pe cerul vieții, Înspăimântat de glasul dimineții, Îndrăgostit de tainele ninsorii. Eu sunt cotidianul gest excentric, Profund, imperturbabil și integru, Atras de filmul vechi, în alb și negru, Supus, acid, normal sau egocentric. Eu sunt un
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
și de deghizări din spectacolul nostru. Erau buni. Chiar uimitori. Dar am avut zeci de plângeri de-a lungul timpului. Din partea angajaților și din partea spectatorilor deopotrivă. Weir speria oamenii. Era un mic dictator. Iar pe asistenții săi, lumea îi botezase Visătorii. Reușise să-i îndoctrineze. Iluzionismul era pentru el o religie. Câteodată, oamenii erau răniți în timpul repetițiilor sau chiar în timpul spectacolelor - uneori era vorba chiar de voluntari din public. Iar lui Weir efectiv nu-i păsa. Era de părere că magia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
posibilitatea să se spele pe mîini În fața mulțimii, asemeni lui Pilat din Pont. Nu e o dictatură oarecare. E la fel ca cea fascistă, deși lozincile ei vorbesc de o ordine umanitară: aici e Înșelarea, marea capcană În care cad visătorii, fără a se observa că noua ordine pretinde o nu se putea Întemeia decît pe „ura de clasă”. Ca la fasciști: o ură categorială. Dumneavoastră nu știți, n-ați mai apucat, totul ca mersul insidios al șerpilor. Ați plecat Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a apărut piesa Delfinii din Vaikiki, purtând supratitlul Teatru de cetit. Sub pseudonimul I. Pârvu (Ciuin) compune în 1915 o continuare a dramei Manasse de Ronetti-Roman, intitulată După moartea lui Manasse. A scos și un volum de poezii, Iașii. Icoanele. Visătorii (1917), ilustrat cu desene proprii, inspirate după monografia Orașul Iași a lui N.A. Bogdan. Mai figurează ca ilustrator la cartea lui Alexandru Nora Fâșii din viața noastră (1903) - alături de Nicolae Vermont - și, cu schițe și desene, la propria lucrare de
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
Din suferințele copiilor noștri (1922). E. Lovinescu îl menționează între 1925 și 1929, chiar până prin 1934, ca prezență relativ consecventă la ședințele Sburătorului, citind - uneori în aprobarea asistenței („succes de ilaritate, umor”) - din textele sale dramatice. În volumul Iașii. Icoanele. Visătorii, de sursă autobiografică, V. adună „stihurile publicate răzleț în urmă cu douăzeci de ani”. Primul ciclu din cele patru care structurează sumarul, Iașii, evocă peisaje, monumente și locuri din capitala Moldovei și din împrejurimi (Copoul, Mitropolia, Cetățuia, Socola, Galata, grădinile
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
bombardamentul aviatic din 7 mai 1944, eveniment tragic căruia și V. avea să-i cadă victimă. SCRIERI: „Să nu-ți faci idoli!...”, București, [1914]; După moartea lui Manasse. O urmare la drama „Manasse” a lui Ronetti-Roman, București, 1915; Iașii. Icoanele. Visătorii, cu desenele autorului, București, 1917; Apollonius din Tyane, București, [1932]; Teatru de cetit, vol. I: Delfinii din Vaikiki, București, 1933. Repere bibliografice: S. G. Tăutu, „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 385; I. B. [I. Brucăr], „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Lumea
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
prozatoarea), poemele Marianei Marin, ale Ioanei Crăciunescu sau ale Smarandei Cosmin, eseistica Ioanei Pârvulescu ori a Simonei Popescu, romanele Florinei Ilis, ale Dorei Pavel - toate au o reală forță de impact, îți lasă gustul puterii și al hotărârii, nu al visătoriei bovarice, liliale, matern ocrotitoare (Dan C. Mihăilescu, citat în EZ, 08.III.2008), unde autorul optează pentru invitarea destinatarului la o alegere ad libitum între membrii unei clase de entități ("scriitoare române contemporane") pentru care este validă, pentru fiecare, predicația
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
un produs al mediului, de aceea artistul nu poate să escamoteze în opera lui frământările de zi cu zi, durerile și aspirațiile celor mulți. În conferința Curentul Eminescu și o poezie nouă (1892), ca și în poezia Unde ni sunt visătorii?..., scriitorii sunt chemați să renunțe la masca jalnică, pesimistă, și în locul durerilor personale, de multe ori închipuite, să se inspire din viața adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
într-un limbaj critic surprinzător de matur, și texte de C. Stere (Carnetul unui solitar din „Viața românească”), E. Lovinescu (Revizuiri literare din „Flacăra”) sau volume de poezie de B. Nemțeanu (Stropi de soare), A. Steuerman-Rodion (Spini) și regina Maria (Visătorii de vise). Poziția critică, oarecum insolită în epocă, a lui E. Lovinescu este urmărită cu atenție și devine obiectul unor analize negativiste, doar în parte susținute prin argumentație: C.D.B., Note. Autoanaliza d-lui Lovinescu, V., Constatări și rețetă ș.a. Cu
ZARI SENINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
conștientă. Revonsuo elaborează teoria simulării pericolului, prin care consideră că visul fortifică reacția fight or flight ("luptă sau fugi"). Visul este o stare de conștientă emoționalitate, care-l pregătește pe individ pentru o mai bună apărare în caz de pericol. Visătorii realizează o simulare selectivă care deservește sistemul de apărare. 74 Paul Churchland (1942) este un filosof canadian care studiază neuroștiințele pentru a deveni neurofilosof. Este soțul filosoafei Patricia Churchland. Cărțile lor The Engine of Reason ("Motorul rațiunii") și The Seat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
prezența arivistului. Corespondenții din imaginarul poetic ar fi romanticii visători, idilici, geniali, pe de o parte, și iconoclaștii avangardelor de tot felul, pe de alta. Cești din urmă comit perpetuum "paricidul", pe când orfanii care-și caută părinții cei buni sunt visătorii, elegiacii" (p. 159). Am reprodus un amplu citat edificator. Criticul pune în relație analogică (așa cum se vede de-a lungul întregii cărți) pe Bacovia și Vieru. Cel dintâi, copleșit de dragostea maternă, alungă părinții din imaginarul poetic (mama va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însă declarat la Vieru, și aici trebuie foarte atent nuanțate faptele, fiindcă autorul basarabean nu s-a lepădat niciodată de ființa mamei reale în căutarea alteia mai "bune", încât, din acest punct de vedere, el nu mai are nimic din visătoria romantică, de care uneori a fost acuzat sau etichetat. Dimpotrivă, întreaga lui ființă "se umple" absorbant de ființa mamei, încât ponderabilul devine imponderabil, pe când golirea de ființa mamei reale, la Bacovia, transformă orice imponderabil în greutatea de plumb ce anunță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și sălbatecă a părului contrasta plăcut cu fața fină, dulce și copilăroasă a băietanului. Își puse în cui paltonul ud și, la aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentrucă seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu fața de copil 231. Iar mai sus: Fața era de acea dulceață vânătă albă ca și marmura în umbră, cam trasă fără a fi uscată, și ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de iepuroi alergând prin pădure ori pe arătură mi se pare, în veacul nostru, adevărată minunăție; de ce să-l iau în cătare? Poate lui Sardino n-o să-i convină, dar îl orânduiesc oarecum în aceeași categorie: face parte tot dintre visătorii ce nu-și poartă carabina în peisaj ca să împuște, ci mai mult ca să hălăduiască. De altfel, și zice: "simpla deplasare în teren reprezintă o ocazie de a mai ieși din cotidian". Rezon. Nu se mai vânează pentru carne, ca-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-ndepărtatul vârtej ce-asvârle împrejur Sori noi, sori albi și albul haos din care-alți sori se-nfiripează E ca opalul fin prin care o rază palidă filtrează Ori ca nălucile ușoare, tăcute și cu-n șters contur, Ce din neant scot visătorii și sufletul și-l populează 912. În timp, gradat, diferențe diminuă prin cunoaștere și achiziția unor noi valori alegorice de înțelegere și acceptare, calități pe care vechile frății le promovează printre cei aleși. Inițierea apropie și în succesivele încarnări, fiecare
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
câmp semantico-sintactic al enunțului și orientează structura celorlalte, prin actualizarea interferenței sistem lexical - sistem gramatical concomitent în sfera cuvântului și în sfera enunțului. Raportul lexic-morfologie-sintaxă primește dezvoltarea: proprie, în esența ei funcțională, oricărui enunț lingvistic de tip analitic. Au plecat visătorii pământului. (1) (2) (3) Lexic Morfologie (1) 'a pleca' ® (1) verb indicativ (2) substantiv (3) substantiv (2) 'visători' perf. compus, nominativ genitiv (3) 'pământ' ¬ pers. III, pl. art. hot., pl. art. hot., sg. ¯ ¯ Planul expresiei - Planul semantic (1) au plecat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pleca' ® (1) verb indicativ (2) substantiv (3) substantiv (2) 'visători' perf. compus, nominativ genitiv (3) 'pământ' ¬ pers. III, pl. art. hot., pl. art. hot., sg. ¯ ¯ Planul expresiei - Planul semantic (1) au plecat - predicat (1) 'perfect' (2) 'nominativ' (3) 'genitiv' (2) visătorii - subiect pers. III, pl. 'determ. def.' 'determ. def.' (3) pământului - atribut 'determ. def.' pers. III, pl. pers. I, sg. Planul semantic Planul expresiei Sintaxă Cum se vede din această dezvoltare, raportul lexic (spațiu al denumirii cunoașterii noastre despre lume, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de altă parte, intrarea cuvântului în structura enunțului implică dezvoltarea unor opoziții categoriale (de mod, timp, caz etc.), prin care ceea ce este sens/conținut categorial - în plan morfologic este marcă (formă) a funcției-conținut/sens sintactic. Sensul de nominativ al substantivului visătorii (marcat în plan morfologic de dezinența -i și, a doua oară, de articolul i) este marcă a funcției de subiect - conținut sintactic. Sensul de genitiv al substantivului pământului (marcat în plan morfologic de articolul -lui) este marcă a funcției de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se evită astfel sintagma "generație pierdută", din cauza posibilei conotații depreciative). Este o denumire justificată de raportarea la celebrul poem baudelairian, sub semnul căruia, în fond, se situează tinerii poeți din acea vreme, prin refuzul adaptării și prin implantarea iluzionării și visătoriei în concret. Paginile propriu-zis analitice ale studiului, afectate creației celor patru poeți amintiți mai sus, se constituie în două secțiuni. În prima dintre ele sunt discutate teme, motive obsedante (obsesia morții și a iubirii considerate ca o anticameră a morții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]