651 matches
-
cântă. Mai mult, sentimentul național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica, în care elementele de bază, puse într-o permanentă antiteză, sunt devastatoare prin adevărurile pe care le transmit: „De jarul și amarul tuturor/ Inima-i o vistierie plină/ Să curgă mierea și veninul ei/ Prin pana mea de umbră și lumină.” („Ars poetica”) Dacă în „Ars poetica” latura dominantă a stihurilor este hotărârea, imposibilitatea de a renunța, mistuirea interioară care cere ca preaplinul inimii să se reverse
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Francois Villon mioritic. Asemenea lui Villon, care se întreabă, „Dar unde sunt zăpezile de altădată?”, Petru Lascău este răscolit de „dorul zăpezilor de altă dată”, ce îi „bate-n porțile închise.” Dacă mai devreme, acesta afirmă că „inima-i o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Moise: se roagă, postesc, fac milostenie ... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
lua-n arendă și orânduială Afaceri cu tutun și sare, ori încasa taxe vamale. Printr-o scrisoare, Lavoiser se dezvinovățise Și arăta cum el demisionase din Ferma Generală Trei ani având de când mai sus plecase Luându-și altă slujbă - în Vistieria Națională. Putea să demonstreze tuturora încă Că ocupația lui fusese într-ale chimiei Laboratorul deci fusese locul său de muncă Despre politică n-avea habar, fusese membru în Academie. Un cetățean numit Dupin ceru Convenției măsura dură Venind cu-o
IN MEMORIAM ANTOINE LAURENT LAVOISIER, CHIMIST FRANCEZ (1743-1794) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356811_a_358140]
-
Moise: se roagă, postesc, fac milostenie... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
cenușă pusă-n cap... Tu ne-Ai dat a Ta iubire Pioși, Te-am îmbrățișat!” (Alergam...-Ileana Cornelia Neaga) * Vise târzii versuri volumul 2 ~ 12 ~ Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre puterea rugăciunii: “Rugăciunea este arma cea mai tare, vistierie care niciodată nu se golește, bogăție nesecată, liman fără valuri, temelia păcii, rădăcină, izvorul, mama tuturor bunătăților, mai puternică decât o împărăție.” Poate nu întâmplator în volumul ”Vise târzii” regăsim oameni care ne atrag atenția că Rugăciunea este cea mai
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
zise Roman ... Dorim a nu supăra prea mult cu prezența noastră viața de zi cu zi a împăratului”. Împăratul Manuil Paleologos de fapt căuta aliați pentru a se mai putea împotrivi turcilor, dar nu mai avea întinderea unui imperiu, iar vistieria îi era goală, fiindu-i înstrăinate chiar bijuteriile coroanei. De aceea era conștient că nu va mai putea rezista multă vreme. Întâlnirea de a doua zi le întări certitudinea că nici unul nu poate fi de folos celuilalt. Totuși primirea pe
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Fundația a administrat banii primiți din străinătate sub formă de ajutoar pentru România fără să dea socoteală cuiva despre sumele încasate și despre utilizarea fondurilor și fără a avea un statut de organizare și funcționare. Următoarea decizie care a golit vistieria țării a fost “marea cuponiadă”; în cadrul cuponiadei s-a risipit inutil 30% din averea țării. Fondul Proprietății de Stat a devenit proprietarul a 70% din averea României și locul din care s-a manevrat vânzarea țării către străini și clientela
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
a reușit să promoveze specificul nostru popular și național prin școală, înscriindu-se în gama izvoarelor de inspirație pentru mobilier și alte creații de artă. Până la primul război mondial orașul se îmbogățise cu o căpitănie, o judecătorie, un notariat, o vistierie, o jandarmerie, un revizorat, un oficiu poștal și telegrafic (1909), iar între cele două războaie, în perioada ce a urmat Unirii de la 1918, dezvoltarea sa sub aspect economic, social și cultural, a făcut să devină capitala județului Câmpulung, unitate administrativă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
îmbătăm simțirea cu deșertăciuni inventate în miezul nopții de ursitoare venite cu rădăcini de munte să descânte începutul unui drum cu tălpile goale prin iarba necosită ne vindem oricum oricui din nevoia de lumină fără să știm că astfel golim vistieria dată la naștere în urma noastră copite de cal neîmblânzit mușcă zborul olog al porumbelului tăcută ca o catedrală rămâne inima în care se izbesc rugăciuni înălțate de un pescăruș cu marea între coaste Referință Bibliografică: mai spre cer înhămate aripi
MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ de MIHAELA AIONESEI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352580_a_353909]
-
să le facă. Era mai greu în fața sultanului unde trebuia să se târască în genunchi până la picioarele lui și să i le sărute. „Majestatea” sa nu avea asemenea pretenții. - Dar alte doleanțe nu are „Majestatea Ta”? De exemplu, accesul la vistieria țării...? - întrebă cu viclenie boier Ciocoiu. - Ce să fac cu aurul vostru? Eu n-am nevoie de galbeni ca să-mi cumpăr sânge! Mi-l procur singur! - Ce inimă bună aveți, Majestate! - Numai că acea inimă trebuie hrănită cu sânge proaspăt
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
Iar noi, auzind acestea, te lăudăm așa: Bucură-te, împreună cu Cosma și Damian, cu Chir și Ioan; Bucură-te, cu toți doctorii fără de plată; Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul ai adus izbăvire din dureri; Bucură-te, vistierie nesfârșită de tămăduiri; Bucură-te, că celui paralitic de zece ani i-ai vindecat picioarele; Bucură-te, că el nu a șovăit a merge la biserica ta să îți mulțumească; Bucură-te, că prin mir ai dat sănătate unei femei
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca lungi de unghii; și pentru care fusese iertat, domnitorul hotărăște: Voi să te fac să te înveți. Ia-l, căpitane de dorobanți, și-l du la vistierie și să cauți un car să-l pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Doar nebunii fără scuturi Mai aleargă după fluturi Cât mai poate fiecare Și se-mbată de culoare --------------------------------- Avenida Leonida Contrasens și în pofida Slăbiciunii pentru Lorca Dedesubt semnase Iorga Viața toată într-o carte Vistieria-n altă parte Grafolog și monoton O dicta la gramofon; În paharul cu tequila Noaptea se vedea Brăila Ca o flacără banală Primăria era goală, Fără numai o mimoză Nici o viață nu e roză Și-n cutia de scrisori Era
ÎN PAHARUL CU TEQUILA de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358947_a_360276]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului cu fruntea rezemată de geamul ăsta rece învălmășite parce răstălmăceau norocul ferigile din nord își căutau sorocul, secretele ascunse în lumile aztece; voit o prevestire se-ncumeta tenace negociind o miză a vreunui mizantrop furgoane vistieria prădată în galop neliniști, carabine și mușcături de ace o bruscă revenire, jivine din adânc păduri de nestemate se schimbă iluzoriu himere se topesc în zori pe promontoriu ca visele de noapte cu șaua la oblânc; și totuși o uimire
ZĂPEZILE DE VATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359460_a_360789]
-
Moise: se roagă, postesc, fac milostenie ... Adesea sunt oameni remarcabili (Și Sfântul Apostol Pavel era tot fariseu). Un vameș este un evreu care colaborează cu autoritățile romane. Acestea încasau de la ei taxele și impozitele în avans, adică ei plăteau către vistieria publică romană taxele și impozitele, și își primeau înapoi plata percepând aceste taxe și impozite luând pentru ei o parte importantă. Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
mai rămas, dintre om și Dumnezeu, o atacă sminteala lumii de astăzi, propagată pe toate lungimile de undă, pe toate canalele tv, prin ziare, pe internet. Din ce în ce mai multă sminteală în Babilonul cel mare. Zăngănitul armelor tale se aude de departe, vistieria ta este mereu plină dar, în zadar alergi și după pălăria de cardinal că nu vei mai ajunge la ea. Și vai ție, când nu vor mai răsuna pe ulițele tale, cântece de goarnă iar căderea ta va fi mare
MOŞ CULAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359746_a_361075]
-
pe spinarea cui, că toate împrumuturile se dau cu dobândă? știe cineva câte miliarde plătim anual numai cu titlu de dobândă?! înainte de 89 nu aveam un standard high level dar țara nu avea nici un dolar datorie. decembrie 89 a găsit vistieria full! România avea a cincea flotă comercială din lume! azi, ce să mai vorbim?... economia creștea în medie cu 8-10 la sută anual dar fuseseră și ani cu 16 și 12 la sută. astăzi vedem cu toții cum stăm. evoluția are
LIBERTATE VERSUS ANARHIE de ION UNTARU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340518_a_341847]
-
ar trebui impozitate astfel de afaceri - acolo unde e înregistrată firma, unde e localizat serverul sau unde sunt consumatorii etc.? Miza e una foarte clară, devenită evidentă și pentru țările dezvoltate după criza din 2008-2009, când s-au golit toate vistieriile (căci și ele, la rândul lor, pierd masa impozabilă în favoarea altor țări, tot dezvoltate) - aceste companii trebuie să plătească impozitele corecte în fiecare țară unde au loc efectiv tranzacțiile lor, fără “mutări” artificiale de profituri către jurisdicțiile care au impozit
Despre multinaționale, dincolo de propagandă: cum le facem să-și dorească să lase mai mulți bani în România () [Corola-blog/BlogPost/338835_a_340164]
-
A văzut însă că s-au golit piețele și magazinele alimentare. Începuse „criza datoriei externe”. De ce făcuse România mari împrumuturi în valută? Pentru industrializare. În vara lui ’81, însă, când o plată a ajuns la scadență, nu erau bani în vistierie. Și rata nu a fost plătită. Ceaușescu s-a supărat... pe băncile creditoare. Și a acționat, în stil personal, cu nervozitate maximă. A luat poziție publică, amenințând că va devansa plata întregii datorii, ca să nu mai aibă de-aface cu creditori
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
creaturi rusești!”... Iar „Pentru a se răzbuna împotriva rezistenței pasive opuse de poporul complet dezarmat, rușii, în timpul retragerii lor din Valahia Mică (adică Moldova - n.n.), s-au dedat la cele mai dezgustătoare atrocități și distrugeri. Au luat cu ei întreaga vistierie, pecețile și arhivele administrației, precum și obiectele bisericești. Înainte de plecare au înjunghiat vitele care au scăpat de la nenumăratele achiziții anterioare, dar nu le-au dus cu ei, ci le-au lăsat să putrezească, și au făcut acest lucru numai pentru ca poporul
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
continuare același respect din partea voastră și din când în când să vă aduceți aminte de faptele noastre vitejești pentru apărarea acestor meleaguri străbune. Pe tine, căpitane Preda, te învestesc cu răspunderea pentru apărarea ținutului alături de voinicii tăi. V-am lăsat vistieria principatului plină ca să pălătiți tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete și sărăcie indiferent de secetă sau pârjol în fața dușmanului. - Ce vorbe fără rost sunt astea, Măria Ta? - Deși mă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
tron al împăratului îi făcu să-și dea seama că sunt încă vii. Împăratul păru că nici nu a auzit. - Tu ce spui Vistiernice Soare? Văd că vrei să eviți în a ne da un sfat. Sunt cumva probleme cu vistieria? - Oh nu, Măria Ta!...Treaba mea la vistierie merge bine, chiar mai bine ca de obicei. De când au plecat gândurile, vistieria se umple văzând cu ochii. Supușii tăi aduc la vistierie de trei ori mai mult praf de stele ca
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
seama că sunt încă vii. Împăratul păru că nici nu a auzit. - Tu ce spui Vistiernice Soare? Văd că vrei să eviți în a ne da un sfat. Sunt cumva probleme cu vistieria? - Oh nu, Măria Ta!...Treaba mea la vistierie merge bine, chiar mai bine ca de obicei. De când au plecat gândurile, vistieria se umple văzând cu ochii. Supușii tăi aduc la vistierie de trei ori mai mult praf de stele ca de obicei. Ce o fi cu ei, nu
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
ce spui Vistiernice Soare? Văd că vrei să eviți în a ne da un sfat. Sunt cumva probleme cu vistieria? - Oh nu, Măria Ta!...Treaba mea la vistierie merge bine, chiar mai bine ca de obicei. De când au plecat gândurile, vistieria se umple văzând cu ochii. Supușii tăi aduc la vistierie de trei ori mai mult praf de stele ca de obicei. Ce o fi cu ei, nu știu!...Eu nu am timp să gândesc. Eu am mereu calcule de făcut
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]