13,807 matches
-
verde plin. În grădină ceapa-și cere Dreptul sfânt la frunze noi. A răbdat ca omu-n iarnă Gerul cruntelor nevoi. Usturoiu-i dă cu tifla, Verde-crud, îngemănat. Nu a pierdut nici o frunză; E de-o lună semănat. În pridvor, ca răbufnirea Vitelor din jug scăpate, Doi căței se iau la harță, Lângă blidul plin cu lapte. O fetiță le zâmbește Și-ncepe coarda să sară, Nu îi ceartă, nu-i gonește. Ce să-i faci... E primăvară! Din volumul INTRE ANOTIMPURI, de
E PRIMĂVARĂ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/E_primavara_rodica_elena_lupu_1330586812.html [Corola-blog/BlogPost/365251_a_366580]
-
vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau și unii copii care se jucau, zburdalnici, pe țarine, veghind vitele să n-o ia razna peste gardurile vecine. Auzeam tălăngile animalelor care îmi creau o stare de îmi venea să adorm pe muchia dealului, de acolo de unde priveam în vale neclintit, în fiecare zi. Mă așezam în câte un loc
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
milă de moș Bursuc când simțeam că-i stric liniștea, dar nici eu nu puteam sta așa, ca un pustnic!... Într-o zi a țipat la mine un țăran din vale să dau "măgăoaia" mai încet, că s-au speriat vitele din țarină, aleargă și își pierd laptele. Dar cine se putea înțelege cu mine? Puțin îmi păsa! După un timp însă, probabil că se învățaseră și vitele cu arma decibelică de pe culmea dealului, căci nu-mi mai zicea nimeni nimic
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
un țăran din vale să dau "măgăoaia" mai încet, că s-au speriat vitele din țarină, aleargă și își pierd laptele. Dar cine se putea înțelege cu mine? Puțin îmi păsa! După un timp însă, probabil că se învățaseră și vitele cu arma decibelică de pe culmea dealului, căci nu-mi mai zicea nimeni nimic. Cu acest prilej îmi găsisem și o preocupare, anume aceea dată de străduințele mele de a enerva lumea din sat. Atitudinea mea indigna pe mulți dintre locuitorii
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
secolele când marea strămutare îi arunca mereu de colo până colo prin Europa sălbătăcită. Neamuri războinice, pornite pe cuceriri și deci spre traiul din munca altora, ele disprețuiau legătura cu pământul. În vieața lor, rolul de căpetenie îl aveau creșterea vitelor, vânătoarea și războiul, care e tot un fel de vânătoare, dar de oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și bătrânii, împreună cu toate animalele. Dar pe-atunci munții și codrii ofereau încă refugii destul de sigure pentru autohtonii cari voiau să rămâie neutri. Cotropitorii înșiși rareori se răspândeau departe de marile căi de trecere și de pășunile cari le hrăneau vitele. Iar când s’a întâmplat ca unii să se împrăștie și să se adoială, o minune cum a rezistat și a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar țăranul român, existența lui permanentă pe aceste plaiuri, poate deslega taina
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu suflet veșted de pădure Mi-ndemn răbdarea că pe-un orb Durerea trupului sa-ndure. Cand spre amurguri au s-adape Cu sânge vreun ciopor de vite De printre tarsuri, ca pe-un șarpe Mă vor strivi între copite. Că în grădina cea cerească Am ispitit pe Eva cu un măr Și pe Adam gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
un dejun de top au fost un antreu pe bază de pește (amănunte pe pagina alăturată), turnedo Rossini și un desert cu fructe de pădure. Așa cum am mai scris și cu alte prilejuri, un preparat pe bază de mușchi de vită nu este ușor de făcut. În acest context, la turnedo Rossini situația se complică pentru că apare în plus ficatul de gâscă, la fel pretențios ca și mușchiul de vită. Creativitatea chef-ului am gustat Turnedo Rossini la Divino de la Divino
Turnedo Rossini la Divino by http://www.zilesinopti.ro/articole/4547/am-gustat-turnedo-rossini-la-divino [Corola-blog/BlogPost/97585_a_98877]
-
și cu alte prilejuri, un preparat pe bază de mușchi de vită nu este ușor de făcut. În acest context, la turnedo Rossini situația se complică pentru că apare în plus ficatul de gâscă, la fel pretențios ca și mușchiul de vită. Creativitatea chef-ului am gustat Turnedo Rossini la Divino de la Divino se manifestă deplin prin combinarea turnedo-ului cu un sos de ceapă caramelizat în sos de vin, totul pe un pat bicolor din piure de mazăre și morcov. Tarta
Turnedo Rossini la Divino by http://www.zilesinopti.ro/articole/4547/am-gustat-turnedo-rossini-la-divino [Corola-blog/BlogPost/97585_a_98877]
-
Acasa > Stihuri > Momente > COPI BOGAȚI, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu COPII BOGAȚI Eram copii. Plecam dis-de-dimineață cu vitele pe câmp. Le plăceau să dea pologul în două adulmecându-l cu botul prin rouă. De multe ori, răcoare fiind, ne prefăceam că ne e frig. Ne-mbrățișam așa ... nu fără să ne dăm seama ... Eram în pragul pubertății ; vârstă
COPI BOGAŢI, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/Copi_bogati_poezie_de_ion_i_al_florin_tene_1383456578.html [Corola-blog/BlogPost/356046_a_357375]
-
apuce de muncă. La asta ar putea contribui și o parte din populație. După o cuvântare a unui angajat al ministerului, ar putea striga o fiică, o nepoată sau o strănepoată a vreunei răposate: „Scoală-te, mumăăă, du-te cu vitele, că începe acum la televizor Suleyman !” Un urmaș ar putea striga și el cu convingere: „Scoală-te, tată, și vino de muncește locul, că atât m-am boierit, de-am rămas cu fundul gol!” Alte asemenea mesaje mobilizatoare ar putea
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_ministe_alexandru_stanciulescu_barda_1354925261.html [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]
-
DE CRUCE CU GRAPĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 2 BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ Ziua a trecut la ciurdă fără prea multe întâmplări. Seara ciurdarii trebuiau să ducă vitele în oraș la stăpânii lor de unde aveau să le preia a doua zi de dimineață. Cartierul de unde erau adunate vitele nu era prea departe de pășune. Stăpânii vacilor erau mulțumiți de cum le păzea Grapă vacile, și seara îl așteptau fiecare
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ Ziua a trecut la ciurdă fără prea multe întâmplări. Seara ciurdarii trebuiau să ducă vitele în oraș la stăpânii lor de unde aveau să le preia a doua zi de dimineață. Cartierul de unde erau adunate vitele nu era prea departe de pășune. Stăpânii vacilor erau mulțumiți de cum le păzea Grapă vacile, și seara îl așteptau fiecare cu o mică atenție care consta din ceva plăcinte, câte un sfert de rachiu, unii care aveau serviciu îl atenționau
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își făcuseră suma. Chiote răsună pe
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451906991.html [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au săturat/Sub un brad m-am așezat/Din fluieraș am doinit/ Până-n sat s-a auzit./ Vitele mă ascultau,/Vițelușii se jucau,/Codru' întreg răsuna/De fluierătura mea./ Când soarele a asfințit/ Spre sat cu ele-am pornit/La casa mea m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta s-a bucurat/Nepoțeii-am sărutat,/La icoane
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
prin care trecuse: împușcarea fratelui ei, chiar de către Philbert Schirach, cu puțin timp înainte de a o cunoaște, când țiganca îi făcuse acea prezicere de rău augur, cum că Maor Gruber îl va ucide într-o zi. Evreii sunt încărcați precum vitele în vagoane de marfă și în condiții inumane, fără apă și hrană, stând în picioare, câte o sută în fiecare vagon, respirând fiecare în ceafa celuilalt, sunt transportați în lagărele de exterminare. Literatura de gen, documentele istorice, filmele, întreaga documentație
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
făcuse ceva școală, nu mai mult decât majoritatea, apoi fusese angajat văcar. Sătenii au ei o intuiție când este vorba de asemenea munci de răspundere. Într-adevăr, Culae era cinstit, în limite rezonabile desigur, nu mai harnic decât alții, iar vitele îl plăceau foarte mult considerându-se perfect compatibile cu el. O singură problemă apăruse. Cea mai importantă la această vârstă. Fetele nu voiau să iasă cu el la horă (acesta este un eufemism!) fiindcă era zdrențăros și puțea a balegă
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
meditație. Ziua se micșorase și o adiere răcoroasă, ca întotdeauna când vine toamna pe aceste locuri, îl întâmpină cu suflul ei mângâitor, prietenos. Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se opri... Aici era poienița unde altădată, pe timp de seară, se făcea focul pentru Furcă, un obicei în serile de sfârșit de vară și început de toamnă, când la un foc ce se aprindea
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
părului erau considerate frivole și lipsite de substanță. În evul mediu, persoanele din clasele favorizate erau mai rar expuse elementelor naturii preferând traiul blând din interiorul locuinței; în consecință părul închis la culoare era mai frecvent întâlnit la cei de vită nobilă în timp ce părul celor de clasă inferioară era albit de razele soarelui în timpul muncii câmpului. Prin urmare, simpla culoare a părului te clasa nu doar pe o scară socială ci îți și conferea un anumit statut intelectual. Unul dintre filmele
BLONDĂ, ÎNTR-O LUME BRUNETĂ ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Blonda_intr_o_lume_bruneta.html [Corola-blog/BlogPost/355924_a_357253]
-
pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată viața m-
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
ca să vină preoții, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi și atâtea boli. Acum s-au înmulțit bolile psihice, organice, demonizările. Apoi nu erau atâtea construcții, atâtea vite, atâta lume. Pe lângă acestea mai sunt și ispitele supratehnicii, sistemele acestea extraordinar de ascuțite care pătrund până în a-ți cunoaște și gândul. Și, când ți-a prins gândirea, aici este și partea sufletească. Iar când a intrat pe firul acesta
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 968 din 25 august 2013 Toate Articolele Autorului Acest poem l-am scris amintindu-mi de anii copilăriei, când în 1946/1947 seceta adusese oamenii în pragul disperării. Apa secase din fântâni, vitele se sângerau și mureau de sete. Preoții și călugării aduseseră moaștele Sf, Grigore, și toată suflarea satelor se ruga cu lacrimi în ochi ca să dea o bură de ploaie. Câmpul era uscat, recolta compromisă, iar bieții oameni făceau stoguri (frunzare
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cumpa_marin_voican_ghioroiu_1377420346.html [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]