147 matches
-
deceniul uman, social, cel mai lung, cel mai chinuitor pentru cel nemulțumit cu un destin de duzină, decât inexistența? Inexistența ca o formă a infernului sau, pe dos, infernul sub forma inexistenței. Deoarece, deși „slab”, am fost, paradoxal, mereu un „vitalist” - atracția mea spre „dezechilibratul” Nietzsche Încă din tinerețe se explică și astfel! - și „a fi” era pentru cel care sunt primul comandament al vizibilului. De aceea, n-am Înțeles niciodată cum unii oameni sau unii scriitori pot „regreta nașterea”! Regretând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ineluctabilului -, mai există și o a treia, poziția nietzscheniană, aș numi-o. (Sigur, nu abordăm aici „soluția creștină sau pe cea budistă”.Ă Nietzsche, e știut, deși elev al marelui sceptic Schopenhauer, este, În toată frenetica, radicala sa ideologie, un vitalist, mai mult chiar: cineva care celebrează existența cu un patos pe care l-au avut doar unii mari Greci. Un „păgân” deci, care, În oceanul de scepticism de care era invadat secolul său - ca și al nostru! -, revalorizează existența umană
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
absolută: contra originii sale, dar și contra nașterii sale, oriunde ar fi avut aceasta loc! „Tragică, scrie Cioran, nu este moartea - tragică este nașterea noastră!” Or, eu, fiind la modul definitiv și, ar putea zice unii, la modul „imbecil”, un vitalist, nu puteam intra În dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nemijlocirea imanenței sale, sensul ultim. Cu multe decenii în urmă, un autor chinez, Lin-Yu-Tang, avea mare succes în Occident cu o carte intitulată The Importance of Living („Importanța tră irii“, a viețuirii de zi cu zi). Nu era un elogiu „vitalist“ al existenței comune, ci o invitație la asumarea exigentă a fiecărei experiențe de viață (de la artă și ritual la mâncare și îmbrăcăminte), din pers pec tiva actului spiritual care o instituie. În genere, și la Apus, și la Răsărit, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
urmă 1 Șerban Cioculescu - Aspecte literare contemporane, București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu „dublete” temperamentale dintre cele mai neașteptate, d-sa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă a scrisului, prin modul indirect al expresiei, prin atmosfera
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
independent de ceea ce reprezentau fenomenele de conștiință, credința în divinitate, fenomenele naturale se produceau independent de procesul îndumnezeirii, dar cu deosebire lăsau fără obiect numeroase tendințe de explicație vitaliste ale vremii, care și-au dovedit agresivitatea până și în raport cu creștinismul. Vitaliștii și-au pierdut rostul existențial de bază, de a mai pleda pentru căutarea și descoperirea acelor forțe lăuntrice esoterice. S-a ajuns să se demonstreze că organismul își extrage energiile din exterior și că acolo nu există nimic altceva decât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psychology continued to conceive of psychic life in agreement with the pantheism of Antiquity, and to relate its discoveries to the credo specific of Christianity. For this reason, the explanation of psychic life as a natural phenomenon was dominated by vitalist solutions for a long time. Major discoveries in mechanical physics, in the chemistry of hydrocarbons, the evolution of the meaning of organic and soul life, etc., have led to their replacement and final discarding, thus paving the way for the
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lua acele forme grațioase și vioaie ale unui copil cu aripi-oare a fermecat mitologiile de la hinduși la greci. Dimpotrivă, amorul lui Bacovia este mort. Impresie atroce: Eros, prin care trebuie să se înțeleagă acel Eros al lui Aristotel, cosmic, principiu vitalist, zace într-un cavou, cu aripile grele, rupte, monstruos; el a devenit plumb, un precipitat - precipitatul existenței. "Amor de plumb" este o catastrofă, un rău profund, desăvîrșit, unde focul sacru s-a stins și Bacovia rămîne secat, la fel ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă complementaritatea: "Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu "dublete" temperamentale dintre cele mai neașteptate, dsa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă a scrisului, prin modul indirect al expresiei, prin atmosfera ocultă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare amator de art?, el exprim? cu u?urin?? subiectele cele mai variate, ocazie cu care pune �n oper? o vast? cultur? la frontiera disciplinelor constituite. Filosof vitalist, el apare preocupat de infinitatea resurselor materiale ?i spirituale de care dispune fiin?a uman? � �n contrast cu finitudinea condi?iei sale � sau de incapacitatea de a surmonta mi?carea contradictorie ce face din el o fiin?? unic? ?i �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a evoluției, ne găsim în fața unei opțiuni despre viață privită ca un ,,elan vital”, o concepție despre dezvoltare care consideră creația drept un act demiurgic lăuntric, ce izvorăște din înseși străfundurile vieții. O astfel de viziune evoluționistă de tip creaționist vitalist se împotrivea nu numai tuturor concepțiilor statice despre țelurile educației, oricărui ideal educațional impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și irepetabil, căci altminteri nu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
specifice zonei. Plecând de la „departamentul apelor” și surprinzându-i lui Iliescu o privire oarecum melancolică - „Ei, tovarășe, dumneata pleci la Paris, noi, ăștilalți, rămânem aici să ne luptăm cu morile de vânt!” -, țin minte că, după obiceiul și reflexul meu vitalist - stupid vitalist, stupid optimist ar zice unii! - am Încercat să-l Încurajez, anunțîndu-i vremuri mai bune!... În ’88, când am venit În țară pentru câteva săptămâni, Iliescu se afla „și mai jos”, directorul unei mărunte „edituri tehnice”. I-am dat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Plecând de la „departamentul apelor” și surprinzându-i lui Iliescu o privire oarecum melancolică - „Ei, tovarășe, dumneata pleci la Paris, noi, ăștilalți, rămânem aici să ne luptăm cu morile de vânt!” -, țin minte că, după obiceiul și reflexul meu vitalist - stupid vitalist, stupid optimist ar zice unii! - am Încercat să-l Încurajez, anunțîndu-i vremuri mai bune!... În ’88, când am venit În țară pentru câteva săptămâni, Iliescu se afla „și mai jos”, directorul unei mărunte „edituri tehnice”. I-am dat telefon, mi-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu fi mulțumit doar cu „ceea ce este”, recunosc a avea și a fi avut dintotdeauna reflexe de poet sau de cercetător „nebun”, de ins care crede a simți „și altceva” decât ceea ce este. În sfârșit!... Dar... poate dintr-un reflex vitalist, ultra-vitalist, un reflex profund și inextinguibil, după atâtea decenii și prefaceri prin care am trecut, ridicând privirea spre monstruosul și „armonicul” firmament, spre Sublimul Însuși, care, cum o spuneam, ne turtește tocmai printr-o inexprimabilă, dar acut resimțită disproporție, după
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că suntem născuți nu pentru a fi victime, ci eroi! În genialul eseu al profesorului de la Salamanca, Miguel de Unamuno, Sentimentul tragic al vieții, autorul aruncă o frază care ne luminează asupra noțiunii de tragic existențial, văzut de un spirit vitalist, dogmatic - dogmatic În sensul vechii școli de filosofie ateniene. Războindu-se cu toate acele „elemente”, vizibile sau nu, care ne pun În contradicție flagrantă cu datele pozitive ale existenței și, mai ales, cu voința noastră de „a fi” Într-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el, o fărâmă infimă și „mizerabilă” de materie temporar „animată”, o „realitate altei realități”, opune și învinge, în sensul dominării firmamentului copleșitor de galaxii materiale ce se curbează deasupra noastră. E singura nostră consolare sau, cum o spune Nietzsche, acest „vitalist extravagant” și prinț al gândirii moderne, e „voința noastră de putere”, capacitatea omului de a fi prin Creație. Existența văzută în forma ei esențială, ca Creație, și iată, o spune tot el, vagabondul culturii sfârșitului de secol al XIX-lea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
motive folclorice se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică, se
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
contur,/ printre pleoapele-ntredeschise se mai văd/ bătrânul și pasărea șchiopătând,/ iar femurul subțire/ ce-l aruncase pe geam/ la răsărit luminează” (Călătorie de noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
mediocrității. Va susține scrisul artistic, pe care el însuși l-a cultivat. Mai târziu va medita asupra unor subiecte precum Tipare de cultură. Atic și asiatic, în care clasificările („Aticul este clasic, simplu, organizat, raționalist”, iar „asiaticul, romantic, baroc, haotic, vitalist”) amintesc studiul lui G. Călinescu Clasicism, romantism, baroc. Tot acum definește specificul românesc, pe care îl consideră o expresie a clasicismului, aesthesis carpato-dunărean, încorporat în primul rând în balada populară Miorița. S. a fost înainte de toate un critic de poezie
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
tentația pitorescului excesiv, de manierism prolix sau de afectare, F. își impune cel mai adesea personalitatea distinctă într-o poezie unde se îmbină vitalismul și luciditatea, viziunea plastică și notația livrescă. Nostalgia pentru satul copilăriei, uimirea în fața spectacolului citadin, elanul vitalist se regăsesc și în Poezii (1974), dar motivele vechi sunt tratate într-o manieră expresivă diferită, căci autorul caută acum soluții formale noi, cum ar fi cele ale poemului experimental sau ale poemului ermetic în proză, de sorginte barbiană. Altoiuri
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice și, prin violența lirică
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de generație, C. are avantajul de a se conforma relativ puțin temelor de circumstanță și, pe de altă parte, de a apărea încă din primele volume ca un poet format. Spiritul din Noi și soarele este cel al unui liric vitalist, naturist frenetic, totuși în versuri de disciplină clasică. Afirmarea cosmosului rămâne o atitudine constantă în creația lui. Paralelă - dar înrudită - este tema tradiției: euritmiei cosmice îi corespunde în ordinea umanului lanțul generațiilor, armonizator și stimulator de energii. În fine, primele
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
de un scepticism atotcuprinzător: „Lebedele nu-mi știu zarea. / Cerul nu mă mai conține. / Când și când, doar disperarea / Intră-n lespedea din mine... „Omul profilat pe cer” al lumii poetice a lui C. nu mai are nimic din tonusul vitalist și privirea încrezătoare caracteristice umanismului clasicist; redus la o singură dimensiune - aceea a orizontalității -, el se chircește, se retrage tot mai aproape de pământ, până la a deveni una cu mineralul: „Omul profilat pe cer avea umerii aspri, răniți, / mersul înfricoșător și-
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
se face la dispoziția comandantului navei. 9. În caz de forță majoră, dispoziția de stropire sau de inundare a magaziei poate fi dată de către șefii componentei de specialitate electromecanică și armament. Când nu există legătură cu persoanele indicate mai sus, vitalistul pune în funcțiune instalațiile de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului, el inundă magazia la dispoziția șefului de cart de pe navă. 10. Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se
ORDIN nr. 307 din 18 decembrie 2009 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218995_a_220324]
-
se face la dispoziția comandantului navei. 9. În caz de forță majoră, dispoziția de stropire sau de inundare a magaziei poate fi dată de către șefii componentei de specialitate electromecanică și armament. Când nu există legătură cu persoanele indicate mai sus, vitalistul pune în funcțiune instalațiile de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului, el inundă magazia la dispoziția șefului de cart de pe navă. 10. Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se
REGULAMENT din 18 decembrie 2009 (*actualizat*) serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218996_a_220325]