336 matches
-
în caz de calamități; ... c) subsistemul de televiziune cu circuit închis supraveghează zonele de acces în unitate, imagine frontală vedere de detaliu, zonele de lucru cu publicul și de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele. ... Articolul 36 (1) Ferestrele sau/și vitrajele exterioare situate până la o înălțime de 3 m se prevăd cu geamuri rezistente la atacuri manuale, având clasa de rezistență corespunzătoare Standardului european EN 356, dacă nu sunt protejate prin alte elemente de securitate mecanică. ... (2) Ușile exterioare destinate zonelor
HOTĂRÂRE nr. 1.010 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160242_a_161571]
-
exemplu prin condensarea bisfenolului A cu fosgen (oxiclorura de carbon) sau cu carbonat de difenil; ei se caracterizează prin prezența funcțiilor ester carbonice în catena polimerului. Acești polimeri au numeroase aplicații industriale, în special în fabricarea articolelor formate și că vitraj. 5) Poliesterii: polimeri obținuți de exemplu prin condensarea unui polialcool și a unui acid policarboxilic; ei sunt caracterizați prin prezența funcțiilor ester carboxilice în catena polimerului. Se disting esterii polivinilici de la poziția nr. 39.05 și esterii poliacrilici de la poziția
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
fi menționate: 1) Dispozitivele de siguranță cu lanț și alte blocaje de siguranță, cremonele, foraibărele ferestrelor, blocajele și piesele care împiedică deschiderea largă a ușilor sau ferestrelor, închiderile și culisele ferestruicilor și impostelor, cârligele și celelalte ferecături pentru ferestre cu vitraj dublu, cârligele, blocajele și foraibărele pentru obloane, cornierele de jaluzele, suporturile și capetele înfășurătoare ale storurilor, intrările cutiilor de scrisori, tampoanele, opritoarele, ciocanele și vizoarele pentru uși (cu excluderea vizoarelor cu dispozitive optice). Broaștele, incuietoarele și închizătoarele cu arc, fără
ANEXĂ nr. 83 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
pozițiile specifice pentru obiectele corespunzătoare din alte sticle (în mod particular pozițiile nr. 70.13, 70.17 sau 70.20). De asemenea, sunt excluse de la această poziție: a) Sticlele și geamurile propriu-zise (pozițiile nr. 70.04 până la 70.06). ... b) Vitrajele izolante cu pereți multipli (poziția nr. 70.08). ... c) Panourile și celelalte motive decorative terminate, din cuburi pentru mozaicuri (poziția nr. 70.20). ... d) Vitraliile cu vechime peste 100 de ani (poziția nr. 97.06). ... 70.17 - STICLĂRIE DE LABORATOR
ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166460_a_167789]
-
care pe langă panourile fixe, conțin și panouri mobile (ferestre și uși) din aluminiu. 2.11. După gradul de performanță pe care îl pot asigura pereții cortina, clădirile pot fi clasificate astfel: ● clădiri cu grad de performanță maxim (nu au vitraje mobile și sunt prevăzute cu climatizare centralizată); ● clădiri cu grad de performanță mediu (pot avea vitraje mobile și climatizare parțială); ● clădiri cu grad de performanță normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile și climatizare parțială). Capitolul 3 ALCĂTUIREA
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
După gradul de performanță pe care îl pot asigura pereții cortina, clădirile pot fi clasificate astfel: ● clădiri cu grad de performanță maxim (nu au vitraje mobile și sunt prevăzute cu climatizare centralizată); ● clădiri cu grad de performanță mediu (pot avea vitraje mobile și climatizare parțială); ● clădiri cu grad de performanță normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile și climatizare parțială). Capitolul 3 ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU ȘI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PEREȚI CORTINA 3.1. Prezentul normativ își propune
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
cu grad de performanță maxim (nu au vitraje mobile și sunt prevăzute cu climatizare centralizată); ● clădiri cu grad de performanță mediu (pot avea vitraje mobile și climatizare parțială); ● clădiri cu grad de performanță normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile și climatizare parțială). Capitolul 3 ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU ȘI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PEREȚI CORTINA 3.1. Prezentul normativ își propune să fie un document de sine stătător pentru toți factorii implicați în cunoașterea, studiul și verificarea prin
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
prin calcul, în cataloagele firmelor producătoare sunt precizate grupurile de montanți și rigle-distantier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de fațadă cortina în parte; ● izolarea termică se obține prin utilizarea unui profil din poliamida aplicat axial pe structura portanta. Vitrajul sau panourile termoizolante de închidere se aplică din exterior și se fixează prin intermediul unui profil de presor, între garnituri din EPDM, de structură portanta. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta. 3.9. Dispozitivele
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
de sistemul structural al construcției, asigurând posibilitatea unor deplasări cu valori reduse în timpul mișcărilor seismice puternice, dar și posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortina, în vederea preluării abaterilor sistemului structural al construcției; ● mărimea dispozitivelor de rezemare este determinată de greutatea vitrajelor și, după caz, de abaterile sistemului structural al construcției pe care se montează peretele cortina; ● aparatele de reazem (în cazul construcțiilor din beton) vor fi fixate de sistemul structural al construcției prin intermediul ancorelor-conexpand, dimensionate la eforturile din secțiunile de serviciu
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortina utilizat și au forma acestuia (plana sau franța). 3.15. Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme și dimensiuni în funcție de sistemul de perete cortina), profilele de racordare la frângeri, distanțierii pentru vitraje, profilele de legătură și izolare între montanți și benzile de presiune, piesele de legătură între montanți și riglele-distantier, piesele de racordare între sistemul de perete cortina și clădire, sunt rezolvate și date în cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare. 3
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
de împământare a clădirii (rețeaua de împământare trebuie să lege toate panourile). 5.3.6. Cerință referitoare la șocul unei explozii în cazul atentatelor teroriste se referă, în plus, la posibilitatea utilizării unei componente vitrate cu alcătuire și calități deosebite (vitraje multistrat cu o componentă securizata și mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixării sistemului structural și la utilizarea de materiale de etanșare de înaltă rezistență). 5.3.7. Sensibilitatea la oboseală. Toate componentele unui sistem de perete cortina
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
periodicitatea acesteia fiind impusă de exigențele de întreținere generală. ... 5.5.2. Iluminatul natural. Este necesar să se asigure o iluminare naturală optimă, care trebuie să rezulte din prevederile specifice cuprinse în reglementările tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasă cu evitarea fenomenului de orbire și protecție solară în cursul verii, pentru împiedicarea pătrunderii radiațiilor solare în spații interioare. 5.5.3. Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea în câmp electrostatic
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
a se crea contraste între câmpuri sau zone pătate; ● caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii prea puternice, poate conduce la restricții în utilizarea unui sistem de perete cortina la parterul și mezaninul unei cladiri; ● la stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasă pentru evitarea fenomenului de orbire și protecția solară în cursul verii, pentru împiedicarea pătrunderii radiațiilor solare în spații interioare; se va studia posibilitatea utilizării sticlei absorbante sau a sticlei reflectante (având
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
5.7.2. Coeficientul de atenuare acustică trebuie să fie de min. 37 dB pentru un geam termoizolant în structura 6-16-4. 5.7.3. Proiectul sistemului de perete cortina trebuie să conțină, în mod explicit, caracteristicile de izolare acustică a vitrajului. 5.7.4. Pentru o protecție acustică superioară se recomandă că cele două foi de geam care alcătuiesc geamul termoizolator să aibă grosimi diferite. Capitolul 6 ÎNCĂRCĂRI. GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI. PRINCIPIUL PROIECTĂRII CAPACITĂȚII PORTANTE A. Încărcări 6.1. La proiectarea
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
tâmplăriei exterioare este următoarea: C(Ț) = C * A(TE) [Euro] în care C reprezintă costul unitar A(TE) reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare, ● Ferestre exterioare spațiu locuit ● Ferestre exterioare spații comune (ex. Casă scării) ● Ferestre către spații neîncălzite ● Luminatoare ● Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada) ● Montare oblon pe fereastră existența ● Alte tipuri C.b.02. Uși Relația de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: C(Ț) = C * A(TE) [Euro] în care C reprezintă costui unitar
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186983_a_188312]
-
de căldură interne indicate în SR EN ISO 13790 anexă K. ÎI.1 .5.9.2. Aporturi solare ÎI.1.5.9.2.1. Ecuația de bază Suprafețele care se iau în considerare pentru calculul aporturilor de căldură iarnă, sunt vitrajele, pereții și planșeele interioare ale serelor și verandelor, pereții situați în spatele unei placări transparente sau a izolației transparente Aporturile solare depind de radiația solară normală corespunzătoare localității, de orientarea suprafețelor receptoare, de umbrirea permanentă și caracteristicile de transmisie și absorbție
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
S) = A F(S)F(F)g (1.11) unde : A este aria totală a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei)(mp); F(S) este factorul de umbrire al suprafeței n; F(F) este factorul de reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafeței transparente și aria totală a elementului vitrat; g este transmitanta totală la energia solară a suprafeței n. NOTĂ - Pentru definirea factorului de umbrire și a transmitantei la energia solară a vitrajului, se iau în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafeței transparente și aria totală a elementului vitrat; g este transmitanta totală la energia solară a suprafeței n. NOTĂ - Pentru definirea factorului de umbrire și a transmitantei la energia solară a vitrajului, se iau în considerare numai elementele de umbrire și de protecție solară permanente. ÎI.1.5.9.2.3. Transmitanta totală la energia solară a vitrajelor În principiu, transmitanta totală la energia solară g utilizată în relația (1.12) trebuie
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
n. NOTĂ - Pentru definirea factorului de umbrire și a transmitantei la energia solară a vitrajului, se iau în considerare numai elementele de umbrire și de protecție solară permanente. ÎI.1.5.9.2.3. Transmitanta totală la energia solară a vitrajelor În principiu, transmitanta totală la energia solară g utilizată în relația (1.12) trebuie să fie media în timp a raportului dintre energia care traversează elementul expus și energia incidența pe acesta, în absența umbririi. Pentru ferestre sau alți pereți
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a raportului dintre energia care traversează elementul expus și energia incidența pe acesta, în absența umbririi. Pentru ferestre sau alți pereți exteriori vitrați, ISO 9050 prezintă o metodă de determinare a transmitantei totale la energia solară pentru radiațiile perpendiculare pe vitraj. Această valoare, g(┴), este puțin mai mare decât media în timp a transmitantei și se utilizează un factor de corecție: g = F(w)g(┴) (1-12) NOTĂ - Documentul recomandat pentru calculul valorilor g(┴) și a unor valori tipice pentru factorii de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aerului exterior pentru componentelor exterioare grele (cf 2.14) d(i) fluxul de căldură în nodul de aer ι(i), datorat fie surselor interioare, fie radiației solare directe sau aporturilor de căldură convective datorate lamei de aer interioare ventilata a vitrajului (cf 2.21) d(s) fluxul de căldură în nodul ι(s) datorat fie surselor interioare, fie radiației solare directe (cf 2.22) d(m) fluxul de căldură în nodul de "masă" ι(m) datorat fie surselor interioare, fie radiației
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu oblon opac interior; în care: α(L) este coeficientul de absorbție a radiației solare al elementelor de construcție interioare, pentru ferestre libere; α^(0) este coeficientul de absorbție a radiației solare al suprafeței oblonului interior/exterior; . (tău) este transmisivitatea vitrajului la radiația electromagnetică de unda scurtă (spectrul vizibil). În lipsa unor valori precizate prin proiect/cartea tehnică se pot utiliza valorile: α(L)= 0,40 α^(0)= 0,60 - pentru oblon cu suprafața nereflectorizantă; α^(0)= 0,20 - pentru oblon cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu altă destinație decât cea de locuință; 21. să determine suprafețele comune dintre spațiile cu destinație de locuință racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și spațiile cu altă destinație decât cea de locuință care nu asigură integritatea vitrajului; 22. să transmită furnizorului de energie termică tabelul centralizator cu spațiile cu destinație de locuință pentru care trebuie diminuate facturile individuale de energie termică. Tabelul va conține adresa completă a apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință
CONTRACT-CADRU din 30 august 2004 (*actualizat*) de furnizare a energiei termice pentru utilizatori de tip urban (asociaţii de proprietari/locatari sau persoane fizice asimilate acestora, societăţi comerciale, instituţii publice). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193515_a_194844]
-
energie termică. Tabelul va conține adresa completă a apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, numele proprietarilor și suprafața aflată în comun cu apartamentele, respectiv spațiile cu altă destinație decât cea de locuință care nu asigură integritatea vitrajului; 23. să țină evidența indexurilor repartitorului de cheltuieli montat la spălătorie, pe fiecare membru al asociației, și să predea furnizorului de energie termică tabelul centralizator, în vederea adăugării acestor consumuri proprietarilor care au utilizat spălătoria. V. Determinarea consumurilor de energie termică
CONTRACT-CADRU din 30 august 2004 (*actualizat*) de furnizare a energiei termice pentru utilizatori de tip urban (asociaţii de proprietari/locatari sau persoane fizice asimilate acestora, societăţi comerciale, instituţii publice). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193515_a_194844]
-
aferente încălzirii pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, ale căror instalații de încălzire individuală sunt racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, se majorează cu 100% în condițiile în care agentul economic nu asigură integritatea vitrajului în perioada de încălzire (geamuri sau uși lipsă ori sparte). (2) Penalitatea se aplică și pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, desprinse de la sistemul centralizat cu energie termică, care nu asigură integritatea vitrajului, prin majorarea de 10
METODOLOGIE din 30 august 2004 (*actualizată*) de repartizare şi facturare a consumurilor individuale de energie termică în imobile de tip condominiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193514_a_194843]