466 matches
-
privește, o aștept cu desfătare. Metodele calitative În cercetarea imaginilortc "Metodele calitative În cercetarea imaginilor" Doru Poptc "Doru Pop" Cercetare și interpretare Întrebarea centrală a studiilor asupra vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale și structurile persuasive care utilizează vizibilul?” trebuie transferată asupra metodologiilor. Metoda cercetării aplicată asupra manifestărilor „văzutului” devine fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea metodologică este necesară din moment ce studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
analizele conversaționale, fenomenologia și micro-etnografia sunt tot atâtea direcții metodice de utilizare a participării observatorului la fenomenul studiat. În continuare voi Încerca „reunirea” celor trei direcții de analiză ale imaginilor și a celor trei tehnici principale de studiere a fenomenelor vizibilului Într-o structură metodologică. Metodologiile analizei contextului Scopul analizelor de context este acela de a folosi „unitățile” contextului social (social setting, În engleză) ca surse interpretative pentru Înțelegerea fenomenelor vizualului. Nivelul referențial exterior face posibilă codificarea situațiilor În care imaginile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de metodele cantitative, sunt aici fundamentale. Pentru Van Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și consemnarea continuă a experiențelor, din această acțiune apărând atât metodologia, cât și teoria 1. Consemnarea realității este generată prin participare - iar participarea devine palpabilă prin notele de teren (fieldnotes). Scopul observării etnografice este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des utilizat În studiile calitative. „Scrutinul vizual” și analiza de conținut Analiza de conținut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
influențează În mod direct mijloacele de cercetare, interesate În special de dimensiunea „impalpabilă” căreia i se poate da numele de „imaginar”. Iar pe de altă parte, există filonul cartezian care dă naștere interesului pentru dimensiunea practică, pentru „imagini”, pentru materializările vizibilului. Descartes Însuși este considerat primul hermeneut „calitativ”, fiindcă el studia fenomenele sau observa prin participare manifestările lumii vizibile În urma unor lungi notații de teren, fieldnotes În terminologia analizei calitative. În propriul său discurs el face referiri frecvente la această metodă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
optimă pentru captarea fluxului de radiații. închipuiți-vă niște uriași paraboloizi negri, răspândiți într-un deșert negru, sub un soare la fel de întunecat ca și cerul, pentru că atmosferă nu există și gama de frecvență a radiației solare este mult sub plaja vizibilului. Din trunchiul musculos țâșneau patru tentacule puternice cu care hephronianul primitiv putea să-și apuce adversarul de trunchi, imediat după cupă, și să-l îndoaie, întorcându-i-o spre sol. Lipsit de fluxul vital, acesta murea spre seară, dacă operația
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
vizuală pot contura alcătuirea unui model de comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui artist; astfel apar comparațiile instantanee, experiențele olfactive, respectiv „șlefuirea”, receptivitatea, prin exercitiu, a percepției... Interpret
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
morbide, pe care clinica le aduce la suprafață, în exterior, „vizualizându-le” (observația medicală) și „verbalizându-le” (denumindu-le) ca „specii morbide”, adevărate „coduri medicale” reprezentate prin simptomele bolii. Simptomul este forma sub care se prezintă boala; elementul esențial al „vizibilului” suferinței. El desemnează o stare modificată a persoanei bolnavului în raport cu starea normală. În raport cu simptomele clinice vor fi stabilite următoarele elemente din care se constituie gândirea medicală: a) prognosticul, care anunță ceea ce se va produce ca urmare a evoluției clinice a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un anumit model de gândire. În sensul acesta se poate recunoaște înrudirea imediată, în planul teoretic, al medicinei cu filozofia. Acest aspect este cu atât mai revelant când ne referim la psihopatologie și psihiatrie. Medicina este câmpul clinicii care oferă „vizibilul suferinței” reflecției filozofice, prin introducerea acesteia ca metodă de a gândi domeniul patologicului. În felul acesta remarcăm faptul că „suferința umană” devine o temă de reflecție pentru filozofie și morală, iar pentru medicină o practică. Medicina, filozofia și morala își
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al clinicii bolnavul își expune simptomele sale subiective pe care medicul le convertește în „obiecte ale cunoașterii medicale”. În felul acesta se stabilește o legătură de comunicare între „cunoașterea medicală” și „suferința bolnavului” (M. Foucault). În cadrul spațiului clinic se dispută vizibilul (persoana bolnavului) cu invizibilul (boala ca suferință) sau, altfel spus, „persoana” și „discursul”. În felul acesta, spațiul clinicii devine zona în care se realizează „spațializarea” și „verbalizarea” patologicului. Această verbalizare a suferinței, prin expunerea de către bolnav a acuzelor sale clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și lizibilă, spațială și verbală. El reprezintă ceea ce ochiul clinicianului surprinde la corpul sau psihicul persoanei bolnavului. Rezultă o combinație dintre „vizibil” și „enunțial”. În felul acesta, plecând de la funcția sa aparent analitică, tabloul clinic are rolul de a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie al treilea aspect al clinicii. Tablourile bolii antrenează gândirea clinică către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie al treilea aspect al clinicii. Tablourile bolii antrenează gândirea clinică către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura ansamblului de enunțuri se produce în felul următor: a) transformarea simptomului în semn; b) trecerea de la bolnav la boală; c) accesul de la individ la conceptual. A descrie înseamnă „a vedea și a ști în același timp”, susține M.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inutilitate, anonimat, neputință, compensează ineficiența și absența autenticității personale. A folosi psihologia împotriva omului înseamnă a abuza și denatura spiritul ei - cei care gândesc astfel încetează să mai aparțină științelor umane. Grav nu este faptul că unii încearcă să explice vizibilul prin construcții invizibile delirante, ci acela că noi îi credem sau suntem abandonați să-i credem! L.A.: Este trecutul totuși utilizabil la ceva? De ce avem nevoie de prelucrarea trecutului? D.G.: Avem nevoie de el, dar nu în sensul de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1975; Claude Spaak, Ordinea și dezordinea, București, 1977, Marianne, frumoasa mea, București, 1979, Ecouri în memoria timpului, București, 1987; Charles Morgan, Portret într-o oglindă, București, 1978; Yves Gandon, Destinație necunoscută, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1979; René Huyghe, Dialog cu vizibilul, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981; William Somerset Maugham, Bilanț, București, 1982; Régine Andry, O femeie singură, București, 1983; William Dean Howells, Un caz modern, București, 1987; Catherine Lépront, Clara Schumann. Viața la patru mâini, pref. Alice Mavrodin, București, 1993; Louis
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
tânăra lor disponibilitate față de tot ce le oferea războiul. Uitase că și el, mai înainte, îndepărta moartea prin rugăciuni de amator, își freca medaliile, visa la întoarcerea acasă, aștepta scrisori. În față, dincolo, aerul acela de întinerire era de asemenea vizibil. Gloanțele mușcau cu ușurință, în rândurile nemților, din stratul acela friabil al tinerilor, al adolescenților recrutați din Hitlerjugend. Felia aceea odată smulsă, sâmburele se ivea, aproape mineral, în duritatea lui: soldați care supraviețuiseră luptelor de la Stalingrad, Kursk, Koenigsberg. Soldați care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în apariția sfințeniei în lume, iar nu sfințenia însăși este cea urâtă. Demonicul lumii este cel care schingiuiete chipul slavei, al lui Hristos. „Typos-ul în care se coboară sfințenia invizibilă trebuie să se acomodeze cu ceea ce îi oferă în schimb vizibilul...or , istoria oamenilor se confundă cu istoria crimei și a urii împotriva lui Dumnezeu și a celui nevinovat; prin urmare, vizibilul nu poate primi în el întipărirea invizibilului decât în modul propriei sale uri ucigașe față de invizibilul însuși”8. Dar
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
lui Hristos. „Typos-ul în care se coboară sfințenia invizibilă trebuie să se acomodeze cu ceea ce îi oferă în schimb vizibilul...or , istoria oamenilor se confundă cu istoria crimei și a urii împotriva lui Dumnezeu și a celui nevinovat; prin urmare, vizibilul nu poate primi în el întipărirea invizibilului decât în modul propriei sale uri ucigașe față de invizibilul însuși”8. Dar sensul acestei suferința este iubirea însăși, deoarece, așa cum afirmă Fericitul Augustin (Predica 27, 6) desfigurarea exterioară a lui Hristos exprimă frumusețea
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
platoniciană, sufletul nu este creat, el preexistă în trupul în care-și găsește lăcaș provizoriu. Această concepție va duce la relativizarea formelor materiale și la pierderea interesului pentru ele, fapt ce a avut o imensă influență asupra destinului artei. Reprezentarea vizibilului, pe care s-a întemeiat arta Antichității, este înlocuită în arta bizantină cu evocarea invizibilului. În noua concepție, arta este un mijloc de cunoaștere prin contemplație a realității suprasensibile. Spre exemplu, viziunea apocaliptică a Judecății de Apoi, care figurează pe
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
În prostia, sau În slăbiciunea de neiertat, de a reprima ce e mai bun În ea, Însușirea sa expansivă nelimitată, prin urmare nu va repeta dificila acțiune de a se concentra și de a se menține la ultimul prag al vizibilului, fără a trece de cealaltă parte, așa cum făcuse noaptea trecută, știe dumnezeu cu ce preț, În ceasurile În care a rămas În casa muzicianului. Prezentă, așa cum am spus de o mie și una de ori, peste tot, se află și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
realul subiectiv, în tărâmul Câmpiilor Elizee. Simbolistica trecerilor în diferite realități si în diversele forme ale existentului uman este redată cu acuitate și profunzime de „pălăria de paie”, pălăria care este un soi de cască magică a lui Pluto, casca vizibilului invizibil, casca trecerii dintr-o realitate în alta, dintr-o ființare în alt mod de ființare. Tramvaiul și birja sunt mijloacele real obiective de trecere dintr-un tărâm într-altul, sunt „luntrea lui Caron” în care fie taxatorul, fie birjarul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
nostru. În fond, durerea este „mum... și cium...” în același timp, ea fiind nepl...cut..., ins... avertizându-ne atunci când ceva este în neregul... cu noi. Așadar, boala afecteaz... primul dintre corpurile noastre Ț corpul fizic Ț, care este și cel vizibil. El reprezint... latura material..., fizic..., tangibil... a omului care nu ar putea, evident, există f...r... acesta. Corpul trebuie îngrijit și ferit de boli și agenți negativi, trebuie p...strat... cur...tenia acestuia și trebuie s... avem grij... s... fie
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
carteziene) nu ar putea fi aplicată celebrelor Apophthegmata Patrum (popular denumite Patericul), redactate la mijlocul secolului al V-lea1. „Zicerile Părinților deșertului” ilustrează cu asupra de măsură flexibilitatea conceptului de „nevoință” în creștinismul antic 2. Modele de comportament aparent contradictorii (în sfera vizibilului) își probau convergența spirituală și teologică (în sfera invizibilului). La fel, rațiunile teologice oferite în apărarea practicilor ascetice nu au coincis întotdeauna. Într-un studiu recent, John Behr a arătat diferența majoră între protologia și eshatologia care justifică sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ar reprezenta momentul tranziției de la singular la plural, de la solipsismul eu-lui poetic la multiplicitatea formelor sub care se înfățișează realul, de la liric la epic, nu fără conștientizarea nostalgică a imposibilității (re)dobândirii totalității. În cadrul acestui proces, o însemnătate aparte capătă vizibilul, tot ceea ce poate fi proiectat pe retină devenind adesea condiția necesară (sau simplul pretext) a (al) convertirii lucrurilor și întâmplărilor în „tramă de imagini”. Capacitatea de a privi în jur (capacitate într-o oarecare măsură epică) este dublată de o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
splendoarea și moliciunile de orient, celălalt reprezintă spiritul migrator, evaziunea, deschiderea imaginației. E spațiul singurătății mîndre, al melancoliei ce trece prin vecinătatea marilor mituri. Deplasîndu-se spre zona alpină, fantezia lui Bolintineanu caută locurile Închise și Încearcă o penetrație dincolo de linia vizibilului, realului. Fantasticul pătrunde În poem și, odată cu el, o mitologie autohtonă neguroasă, aceea pe care o complică pînă la absurd În Traianida. În locul desfătării, mai viu este acum blestemul, mai puternică este conjurația spiritelor negre. Curios, poezia capătă mai multă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei realități transcendente, fără ca prin aceasta să Înceteze a rămâne ele Însele. Prin aceasta se relevează comunicarea sacrului cu profanul, a ființei cu cele ce ființează, a absolutului cu relativul, a ceea ce este etern cu ceea ce devine, a invizibilului cu vizibilul, a ceea ce este nelimitat cu ceea ce este limitat și determinat. Ori, de asemenea probleme, cugetarea filosofică nu este deloc străină, ci dimpotrivă, de aici Își trag seva toate marile sisteme și gânduri metafizice. Putem decela trei momente constitutive ale structurii
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]