468 matches
-
vizibilitatea instantanee a imaginii înregistrate stă "timpul nostru real". În abundența suportului, stă inflația vertiginoasă a imaginilor disponibile, și deci un risc serios de devalorizare (influența și afluența fiind invers proporționale). În capacitatea de transmisie imediată, stă abolirea distanțelor. Logistica vizibilului comandă logica trăirii. Vechiul "istoric al prezentului", marele reporter de altădată, cu flerul, stilul și experiența lui acumulată, devine anonimul "echipa noastră de la fața locului", cu o legătură prin satelit programată. Acum, totul e acum, iar orice punere în formă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
scrisă care întârzie devine inutilă. Căci, lucrurile fiind văzute chiar în clipa respectivă, ele nu mai cer un talent sau o educație deosebite. Profesioniștii privirii și ai cuvântului sunt astfel descalificați. Odată cu apariția camerei video ușoare, ilustratorul ca mediator al vizibilului, scriitorul sau jurnalistul ca mediatori ai istoriei își pierd vechea întâietate, în favoarea prezentatorului prin intermediul căruia actualitatea survine. Imediatul video face economie de profunzimi de câmp și timp. Regia, cu mozaicul ei de ecrane, devine postul de comandă a memoriei și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
priviri tabu moral cauzat de unicitatea biologică. În tehno-artă, ca de multe ori în trecut, conceptul precede sentimentul. Dar aici numărul predetermină rezultatul, nu este posibil niciun montaj, ingeniozitatea stă în întregime în calcul dezincarnare logocentrică a cărnii senzoriale a vizibilului. Despărțirea de corp nu înseamnă și renunțarea la sens? Nu că sensul trebuie obligatoriu exprimat printr-o conștiință sau o intenție, dar el pare legat de o singularitate, acea improbabilă conjunctură de gene care este individul viu. În imaginea de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului. Un om care are cablu și zapează este un vrăjitor fericit, fiindcă este în sfârșit eficace: sare de la un continent la altul cât ai clipi din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu se refutează prin argumente. Ea este înlocuită de o alta. Ceea ce este considerat "de văzut" de către fiecare vârstă a privirii este considerat incontestabil. În regimul "idol", care corespunde teocrațiilor, pot contesta aparențele vizibile, dar nu că există ceva dincolo de vizibil spre care trebuie să-mi focalizez ochiul spiritual. În regimul "artă", care anunță ideocrațiile, mă pot îndoi de zei și de idoli, dar nu de adevăr, care trebuie descifrat în marea carte a lumii, raportând fenomenele vizibile la legile invizibile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ochilor de carne). Este mai ușor de stabilit dialogul între filosofii decât între lumini, între guri decât între ochi. Spiritele își pot vorbi, de la o extremitate la alta a pământului, prin intermediul interpreților și traducătorilor. Dar nu există un dicționar al vizibilului. "Ochiul ascultă", dar nu aude ochiul celuilalt. 3 Cheia de boltă care ține în picioare edificiul credințelor și practicilor noastre nu este alegerea intelectuală a adevărului, nici alegerea morală a valorii. Dincoace de aceste operațiuni ca să spunem așa secunde privitoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imagina mai mult" (Rousseau). 10 Dispariția Invizibilului este un fapt siderant, pe care instrumentele de reproducere a realului îl fac, din nefericire, invizibil. Să rezumăm. În logosferă, care urmează după inventarea scrierii, ceea ce era cu adevărat era absent. Neîncrederea viza vizibilul: așa era în trecut cazul culturilor egipteană, greacă, bizantină, medievală sau, astăzi, budistă, hinduistă, animistă. Pentru două monoteisme din trei, Atotputernicul nu are nici chip, nici corp. El este cuvânt. A vrea să-i dai o imagine ar fi o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
corp. El este cuvânt. A vrea să-i dai o imagine ar fi o crimă și o nebunie. Doar pentru al treilea, creștinismul, cel puțin în versiunea lui catolică, imaginea fizică a divinului era negociabilă. O dată cu grafosfera, întemeiată pe tipar, vizibilul își redobândise demnitatea, dar ca o contingență care urmărește sau regularizează o necesitate accesibilă logic, prin discurs sau abstracție. Descartes: "Orbul este cel mai bine plasat ca să facă geometrie". Se considera atunci drept evident faptul că lumea se explică prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și să programăm viitorul înainte de a-l trăi. Microscopia coboară până la 1/10000 de milimetru. Iar macroscopia a câștigat tot atîția factori, prin sateliții de observație. Razele X, infraroșii, gama ne făcuseră deja să trecem dincolo de lungimile de undă ale vizibilului. Optronica și camerele ei termice permit unui conducător de tanc, unui pilot de avion, unui servant de bazooka să vadă în noapte, fără a fi văzuți. Ecografia, prin ultrasunete, permite vizualizarea tridimensională a unui craniu sau bazin. În diagnosticul medical
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
creației artistice / 30 I.3. Creația artistică înțeleasă ca experiență religioasă / 49 I.4. Inspirația divină și creația artistică / 64 Capitolul II. Reprezentarea vizuală a sacrului / 75 II.1. Conceptul de reprezentare / 75 II.1.1. Prezentare și reprezentare. Sacrul vizibil și invizibil / 75 II.1.2. Reprezentarea vizuală a sacrului / 79 II.1.3. Forme ale reprezentării sacrului / 89 II.2. Primele forme de reprezentare a sacrului în istoria artei vizuale / 98 II.3. Reprezentări ale sacrului în cadrul culturilor antice
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și moarte, dintre natural și supranatural, în mijlocul unei epoci lipsite de orice modele artistice. Din acest punct de vedere, ideea reprezentării vizuale s-a dovedit a fi, așa cum sugera și Régis Debray, o primă posibilitate a omului de împăcare a vizibilului cu invizibilul, imaginea constituind pârghia sau mijlocul de materializare a acestui ideal. De atunci și până în prezent, lungul parcurs al istoriei a demonstrat faptul că perceperea religiei ca un sistem de organizare a cultului și credințelor, sau ca o formă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religios. Mai mult decât atât, calitatea experienței religioase cunoaște la rândul său diferite grade de profunzime, atingerea nivelului mistic asigurând "fără îndoială cea mai profundă experiență religioasă"149, prin comuniunea absolută cu misterul transcendental, aflat dincolo de orice expresie concretă a vizibilului sau a sensibilului. Astfel enunțate, deși ar putea să pară restrictive, aceste definiții reușesc totuși să surprindă și esența convingerilor noastre, deschizând drumul unor interpretări și dezvoltări ideatice viitoare. Accepțiunea pe care o oferim în acest caz creației artistice, concepută
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
încearcă să-și găsească un loc încă de la începuturile existenței sale. Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor dintre sacru și profan 223 Capitolul II Reprezentarea vizuală a sacrului II.1. Conceptul de reprezentare II.1.1. Prezentare și reprezentare. Sacrul vizibil și invizibil Încă de la începuturile civilizației omenești a existat tentația transpunerii în forme vizibile a lumii de dincolo, care, așa cum explică istoricul și antropologul francez Jean-Pierre Vernant, constituie un efort ce vizează domeniul invizibilului 224. Între aceste forme de reprezentare
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
10. Bogdan Maximovici, Povestea lumii Reținând ideea generală că "experiența umană a divinului precedă chipul idolatric [iar] chipul idolatric pe care îl elaborează omul precedă învestirea sa de către zeu"237, discuția noastră trimite spre o analiză a legăturilor dintre sacrul vizibil și cel invizibil, care ar putea fi redusă în ultimă instanță la terminologia noțiunii de imagine, asupra căreia ne îndreptăm atenția în actualul studiu. Deși subiectul suscită o multitudine de aspecte legate de aceste probleme, în teorie discutându-se despre
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ar putea fi redusă în ultimă instanță la terminologia noțiunii de imagine, asupra căreia ne îndreptăm atenția în actualul studiu. Deși subiectul suscită o multitudine de aspecte legate de aceste probleme, în teorie discutându-se despre o adevărată "încrucișare a vizibilului cu invizibilul"238, menționăm faptul că în cazul de față avem în vedere doar sondarea acelor raporturi pe care problematica expusă le prezintă cu domeniul vizualului. Drept urmare, vom căuta să ne concentrăm asupra reprezentării vizuale a sacrului, redeschizând totodată și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice" (2 Corinteni, 4, 18). Adăugând acestei analize și ideea conform căreia "invizibilul dă relief vizibilului"239, în cele ce urmează vom urmări o serie de legături exemplare instituite între domeniul sacralității și cel al reprezentării vizuale, parcurgând principalele etape ale evoluției istorice ale acestor relații. II.1.2. Reprezentarea vizuală a sacrului Complexa noțiune a
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reprezentării, nici în cea a ficțiunii sau iluziei"306, arătând că ea nu aparține nici mediului însuflețit nici celui neînsuflețit 307. Însă, de aici apare rolul mediator al imaginii, aceasta înglobând în propria sa natură formele și esențele comune atât vizibilului, cât și invizibilului 308. În calitatea sa de mijlocitoare între vizibil și invizibil, între lumea sacrului și cea a profanului, imaginea este cea care indică una dintre căile cele mai accesibile de descoperire a divinității. În acest cadru ideatic, reprezentarea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
științelor, Editura, Polirom, Iași, 2005. Leroi-Gurhan, André, Préhistoire de l'Art Occidental, Éditions Citadelles & Mazenod, Paris, 1965-1995. Lossky, Vladimir, Vederea lui Dumnezeu, Editura Deisis, Sibiu, 1995. Manolescu, Anca, Stilul religiei în modernitatea tîrzie, Editura Polirom, Iași, 2011. Marion, Jean-Luc, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000. Marion, Jean-Luc, Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007. Marion, Jean-Luc, Vizibilul și revelatul: teologie, metafizică și fenomenologie, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Mauss, Marcel; Hubert, Henri, Teoria generală a magiei
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
încrucișare infinită a unor priviri invizibile privirea rugăciunii celui ce venerează și privirea binecuvântării Celui venerat fără alt obiect vizibil decât vidul apofatic al pupilelor". (Ioan I. Ică jr., Toate cele văzute se cer după cruce, în Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 9). 236 Alain Besançon, Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, Editura Humanitas, București, 1996, p. 13. 237 Jean-Luc Marion, op. cit., pp. 27-28. 238 Jean-Luc Marion
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 9). 236 Alain Besançon, Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, Editura Humanitas, București, 1996, p. 13. 237 Jean-Luc Marion, op. cit., pp. 27-28. 238 Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 20. Autorul descrie această situație ca pe o stare de paradox, datorată intervenției invizibilului în vizibil, arătând faptul că "în vizibilitate intră ceea ce n-ar fi trebuit să se
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
spunem că nu suntem întru totul de acord cu punctele de vedere ale esteticii tradiționale, care își găsea cum putea pârghia metafizică a frumosului. E adevărat că principiul ei, după care atât natura cât și arta revelează deopotrivă invizibilul în vizibil sau inteligibilul în sensibil, e mai aproape de sensul teologic al frumosului. Dar, după cum am observat, inteligibilul acesta conceput ca o idee abstractă și impersonală echivalează cu o ficțiune idealistă, ceea ce e cu totul altceva decât Dumnezeu ca frumusețe absolută și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nostru. În fond, durerea este „mum... și cium...” în același timp, ea fiind nepl...cut..., ins... avertizându-ne atunci când ceva este în neregul... cu noi. Așadar, boala afecteaz... primul dintre corpurile noastre Ț corpul fizic Ț, care este și cel vizibil. El reprezint... latura material..., fizic..., tangibil... a omului care nu ar putea, evident, există f...r... acesta. Corpul trebuie îngrijit și ferit de boli și agenți negativi, trebuie p...strat... cur...tenia acestuia și trebuie s... avem grij... s... fie
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri: 1. nivelul semnelor - nivelul identificării semnelor elementare, care ne trimite la fragmente dezmembrate ale experienței noastre și care materializează selecția intențională a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul intelecției principiilor ordonatoare a configurațiilor materiale și mentale, care dau un înțeles operelor considerate; sau: structurile care determină dispoziția acestor elemente ale primului nivel în interiorul câmpului figurativ și în spiritul provocat de imaginea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un efort permanent, independent de situațiile de conflict propriu-zise. Lupta nu este decât manifestarea a ceea ce preexistă, căci un duel „este câștigat mai Întâi În spirit”, scrie Miyamoto Musashi, ceea ce face ca, În Japonia, competiția să se situeze Înaintea sferei vizibilului, la nivelul cunoașterii imediate și al disponibilității capacităților. Tratarea informației face parte integrantă din acest proces, iar mijlocul cel mai eficient de a ajunge aici rezultă dintr-o exigență cotidiană reiterată constant. „Doar invizibilul e japonez”, răspunde Yukio Mishima la
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tinde spre punctul maxim. În schema de mai jos, se poate observa faptul că acest tip de agresiune constă în cufundarea în pozitivitatea (sau fragilitatea sau suficiența) unui individ oarecare. Aviditatea sau gelozia fundamentală a vrăjitorului este esențială. Pe planul vizibilului și tipologicului, domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]