22,804 matches
-
atunci ai Europei nu erau pregătiți pentru o schimbare atât de radicală. Să intrăm... Cumpărăm bilete, iar la casierie suntem întrebați din ce țară suntem, iar în statistica Muzeului, se mai adugă României încă trei turiști care sunt interesați și vizitează locul. Suntem invitați într-o sală de spectacol audio-video amenajată stil amfiteatru. Pe un imens ecran sunt proiectate tablouri care arată înfățișarea de atunci a localității, scene de luptă din timpul confruntării armatelor. Între ecran și noi spectatorii se află
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
Pierderi? peste 24.000 de oameni pieriți din ambele tabere. Dezastruos! Prezența ducelui de Orleans și a altor nobili conducători ai regimentelor mă fac să înțeleg rolul jucat de aristocrație atât în susținerea cât și în înlăturarea Împăratului Napoleon Bonaparte. Vizităm și muzeul „Panorama” asemănător cu expoziția „Borodino” din Moscova. Este foarte impresionant deoarece este atât de reușit încât ai senzația că te afli în mijlocul evenimentului, lângă tine ard focuri, ai senzația că niște lemne tocmai prăbușite dintr-un acoperiș încă
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
publice trec multe, multe mașini, este un dute-vino continuu, oamenii se grăbesc. Viața modernă pulsează cu toată puterea în jurul nostru. Visul lui Napoleon de a vedea o Europă unita se împlinește abia acum, peste aproape două sute de ani! Ieri am vizitat Parlamentul european cu steagurile tuturor țărilor membre fluturând triumfătoare în vânt, vestind lumii că s-a deschis o nouă etapă istorică bazată pe dialog, pe diplomație. Un ropot de tobe ne atrage atenția, nouă celor câțiva aflați sus pe monument
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
FABULEI ȘI A PAMFLETULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Din multele documente ale vremurilor trecute, pe care adeseori, paradoxal, le neglijăm în vremurile prezente, înțelegem că ținuturile românești au fost vizitate de mulți străini și nu doar din interese economice, politice sau diplomatice. Ce voiau acești străini? De unde atâta interes pentru o țară relativ mica? Lăsând la o parte faptul că acest popor a fost binecuvântat de Dumnezeu să-și ducă
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
înmormântat. Pentru ca, după 32 de ani de la mutarea la cele veșnice a Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu, în anul 1992, Episcopul de pie memorie Dr. Vasile Coman al Oradiei, fostul său student la Sibiu și care a avut curajul să-l viziteze la Mănăstirea Cheia, a inițiat și a făcut demersurile necesare, prin Părintele Arhid. Dr. Teodor Savu, pentru strămutarea osemintelor sale în cripta episcopală din Biserica cu Lună, ceea ce s-a și săvârșit la în ziua de 23 august 1992, cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
în momentul în care îl întâlni pe domnul profesor Heinrich Wolf la o conferință și acesta îi propusese proiectul educațional. Îi spuse de Hameln și din acel moment cuvântul, cu sonoritate plăcută, nu mai îi ieșea din minte. Trebuia să viziteze neapărat orașul. Nu știa ce anume exercita asupra ei o așa atracția magnetică, proiectul, activitatea educațională ce o va desfășura sau orașul. Era conștientă că, având o sensibilitate ieșită din comun, întotdeauna era atrasă de lucruri noi, necunoscute, misterioase, pentru
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
drept refugiu în anul 1602, când a fost asediat fără succes de către principele Transilvaniei, Gabriel Bathory. Atunci, pagubele au fost imense, din cauza faptului că cele mai multe construcții erau din lemn. Așezarea și cetatea au fost reconstruite ulterior, din piatră. După ce au vizitat construcția, Cornelia și Roland au plecat în plimbare spre Olt, aflat foarte aproape de locul vizitat. Peisajele din jurul apei, atât de sălbatice și minunate parcă îi proiecta pe tărâmul minunat al poveștilor, încât aveau senzația că pășesc pe urmele lui Hänsel
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
despre puterea care lucrează în noi, cei care am crezut, dar și despre Adunarea care este trupul Lui, plinătatea lui Cristos. Rugăciunea noastră este ca această literatură să contribuie la pregătirea poporul lui Dumnezeu pentru foarte apropiata întâlnire cu Cristos. Vizitați www.lampadaruldeaur . Referință Bibliografică: Lampadarul de Aur / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I, 10 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LAMPADARUL DE AUR de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lampadarul_de_aur.html [Corola-blog/BlogPost/372137_a_373466]
-
Făcuse duș la cele amplasate pe plajă, totul era gratuit,inclusiv toaletele,nu ca în România ,unde ți se iau bani ,pentru orice nevoie, fie ea oricât de mică.Iar turiștii străini nu fac din nou greșeala să ne mai viziteze. Nu mică îi fusese mirarea, când constatase că toate autovehiculele circulau pe partea stângă,dar și-a amintit că Cipru fusese colonie britanică până în 1960 și regulile de circulație de acolo își găsiseră teren propice și aici. Până acum totul
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
PERECHE... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Moartea nu are pereche... Emilian Oniciuc- 15.09.2015 Moartea este femeia care te violează... Nu te întreabă dacă o dorești, Atunci când nechemată te vizitează, Te îmbrățișează, chiar dacă nu o iubești... Moartea este femeia fatal de frumoasă Cu tenul alb și ochii albaștri, Pe umerii firavi și goi poartă o coasă Pe care strălucesc argintați mii de aștri... Moartea este o femeie cu părul negru
MOARTEA NU ARE PERECHE... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1494487633.html [Corola-blog/BlogPost/371332_a_372661]
-
impresie, că mai apetisante sunt nimfele... O! Uite încă două pe scenă. Deci avem și noi din ce gusta! -Generale, zise Rammu ridicându-se, trebuie să îți facem cunoștință cu prințesa amazoanelor și însoțitoarele ei. Au pornit spre piramide, să viziteze casa zeului Ra. Ne-am gândit că ar fi un bun prilej să treacă și prin Babilon. Regele nostru, Gandash, va fi încântat de asemenea oaspeți, mult prea rari prin locurile noastre. -Mda, mult prea rari, dar cu scopuri precise
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
realizând împreună cu oficialitățile județului o adevărată enciclopedie ( în a IV-a ediție) în abordarea potențialului geografic,economic, turistic, în perspectiva viitorilor ani pentru a informa și populariza comorile din inima Transilvaniei. Invitația făcută de colega noastră, Beatrice Chiriac, de a vizita o parte dintre zonele turistice ale județului ne-a ajutat să ne facem o imagine în acest sens. Desigur, clujenii nu ezită să spună că vor să devină un brand, precum Maramureșul și Bucovina. Recunosc faptul că, acolo se duc
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
trebuie ca întregul județ să poarte amprenta unei zone turistice de nivel european. TURISM RURAL MONTAN O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
În Elveția o casă costă o jumătate de milion de euro, aici am mai mult decât o casă fiindcă am cumpărat încă 7 ha de teren. Au venit după mine încă 5 familii. Am peste 30 de prieteni, care mă vizitează permanent. Nu sunt niciodată singur într-o așa mare întindere unde fac o fermă. În Elveția nu poți cumpăra teren, dacă nu ești fermier. Dar cum să fii, într-o Elveție atât de mică, unde pământul e așa de puțin
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
unde pământul e așa de puțin și atât de scump! Aici, curând va fi o zonă cu asfalt spre Parcul Național Apuseni, realizat cu fonduri europene”. L-am întrebat apoi, despre familia, pe care o are în Elveția. Dacă îl vizitează: „Dacă mă vizitează? Păi cei doi nepoți au învățat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
așa de puțin și atât de scump! Aici, curând va fi o zonă cu asfalt spre Parcul Național Apuseni, realizat cu fonduri europene”. L-am întrebat apoi, despre familia, pe care o are în Elveția. Dacă îl vizitează: „Dacă mă vizitează? Păi cei doi nepoți au învățat aici 8 clase, la Cluj, între 1994-2002. Am 3 copii născuți în Elveția, un băiat tehnician-arhitect dar a învățat și tâmplărie, o fată asistentă medicală și cealaltă profesoară de limbi străine dar ca și
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
de ore și eu fac o casă, fără ajutor, că n-am nevoie, în câteva zile?! Apoi mi-am împrejmuit ferma cu gard înalt de 2 m si cu adâncime de ½ m, ca să nu intre ursul, lupul sau vulpea, cum „vizitează” celelalte gospodării, făcând pagube. Așa că, nu am de ce să nu fiu fericit aici, între brazi, într-o zonă ecologică montană!” Și așa am întâlnit un elvețian fericit în România, care știa toate legendele locului, povestindu-mi despre cascada Răchițele, denumită
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
sau ia de la magazinele chinezești, de 3,8 lei orice produs. “Atenția contează, dragă! Cine-i mai bagă-n seamă și pe ei? Se bucură că le deschid ușa.” Așa e, Mia dragă! O să punem afiș pe ușă, în curând: “Vizitați-mă! Azi am sarmale!” Eeeeeeeee...dacă o să fie cu sarmale, sigur vine și soțul Miei! Pentru un “potol grețos”, poate fi cel mai glumeț și fermecător personaj...și mâine, nu te mai cunoaște! Trăim vremuri grele, dom'le! se aude
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
anului 1921, într-una dintre aceste familii de emigranți, s-a născut Alexander Schmemann, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai teologiei ortodoxe în Occident. Cu toate că s-a simțit întotdeauna fiu al poporului din care provenea, Alexander Schmemann nu a vizitat niciodată Rusia, din dispreț față de regimul comunist. După șapte ani petrecuți în Estonia, familia Schmemann a plecat în Franța, la Paris, unde Alexander a urmat studiile secundare. Religiozitatea lui începe să se manifeste cu putere, tânărul licean partipicând la Liturghia
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
din cale-afară de întreg la minte și de deschis, pe cât de tânăr, pe atât de serios. Se putea citi în el cu claritate, tot ce semănaseră părinții săi cu mare grijă. La aproape un an de când devenisem prieteni, l-am vizitat acasă să mă prezinte părinților, pe care și eu ardeam de nerăbdare să-i cunosc. Așa i-am cunoscut și prietenii. Dar, atunci - chiar atunci, fir-ar să fie! −, felul în care se purta una dintre fetele vecine lui, m-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
experiență de viață, ceeace la noi prea puțin diferă una de cealaltă. Rând pe rând, imediat ce m-am recăsătorit, am reușit să-mi aduc copiii și chiar dacă acum locuiesc în țării diferite se ajută între ei și cand pot se vizitează. Într-una din zile, văzându-mă cufundată în gânduri, m-a întrebat: ─La ce te gândești Pușa? ─Ei... la nimic!... Cum la nimic, când eu am auzit „bubuitura”? Ce „bubuitură”? - am întrebat eu tresărind. ─A căderii tale... pe gânduri! L-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
până la ziuă. Era prima noapte când a reușit să se odihnească. Acesta putea constitui și un semn bun. Trecuse faza cea mai grea - șocul despărțirii de ultima legătură cu părinții săi pe care în ultimii ani abia dacă îi mai vizitase, ori din cauză că trebuia să lucreze în vacanțe pentru a avea banii necesari în timpul facultății, ori că lucra în Dobrogea și mai avea de pregătit și proiectul pentru examenul de stat. Totuși dacă dorea, putea să ajungă cel puțin pentru douăzeci și patru
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Viața și opiniile lui Zacharias Lichter” din 1969 până la “A citi, a reciti”din 2003, care o tulbură la fel de mult, răsfrângând asupra ei nostalgia înstrăinatului de țară: ”Continentul în care m-am născut e departe de mine, nu-l pot vizita prea des, mă mulțumesc de aceea cu reîntâlnirile periodice cu limba și cultura pe care o servesc. “ Expansiunea spațio-temporală cea mai largă în cartea de față are ca titlu “Concursul de pian“, unde povestea pianistului Li Min Qiang, care câștigase
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
îndemnau la rugăciune inclusiv prin senzația că te afli mai aproape de Dumnezeu. Iar această expresie nu este folosită doar pentru a face impresie. Este absolut reală și mulți dintre cititori o pot confirma. Am avut asemenea dorită senzație atunci când am vizitat peste 30 de mănăstiri și schituri, într-un pelerinaj început de la Slatina, Olt, până la Sighetul Marmației, o parte din mănăstirile din Bucovina și, mai apoi, un număr de 14 mănăstiri și schituri de la Muntele Athos, unde am fost departe de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]