377 matches
-
fi luați drept cifre, atunci este vorba despre unități. Pentru parveniții acestei clase, viața se reduce la titlul de baron, iar eleganța, la un lacheu În livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele trăsurii sale, ori la o lojă la vodevilurile lui Feydeau. În acest punct, viața ocupată ia sfârșit. Înaltul funcționar, prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și prinții intră În categoria celor care trândăvesc și aparțin vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Moșu Toma sau Viața negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel mișcarea de emancipare socială din Principate. Pentru Teatrul Național din Iași, C. a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
la judecătoria Putnei (prin 1850). A făcut parte din grupul intelectualilor din Moldova care a pregătit revoluția de la 1848. Pentru teatrul din Iași a scris o comedie într-un act, Plete lungi și minte scurtă, cu o intrigă facilă, de vodevil, reprezentată în 1845 și tipărită în același an. Ironia autorului, greoaie, se îndreaptă în egală măsură (la fel ca în unele comedii ale lui V. Alecsandri) împotriva boierilor mărginiți și conservatori, dar și împotriva tinerilor ușuratici, întorși de la Paris cu
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
îl cunoaște pe actorul Radu Beligan, cu care se căsătorește, stabilindu-se definitiv în România. Cu toate că a scris câteva piese, Căutăm autor dramatic, Absența conștiinței ș.a., în urzeala cărora pot fi detectate modele, trimiteri la genul comediei amare și al vodevilului, B. a investit mai mult în transpunerea în românește și în adaptarea pentru scenă a unor texte aparținând lui Pierre Chesnot, Neil Simon ș.a. A tradus și dramatizat Străinul de Albert Camus. Tot pentru scenă a realizat versiuni în limba
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
statului. B. a scris, de asemenea, foarte multe piese de teatru. Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni (1858) figurează printre primele drame istorice românești în versuri, fiind înrâurită, ca și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Frumos, preia subiectul dintr-o nuvelă istorică a lui N. D. Popescu, fără a reuși să depășească mediocritatea modelului. Cucoana Nastasia Hodoronc se înscrie printre cele mai reușite comedii românești de moravuri din secolul al XIX-lea. Îmbrăcată în haina vodevilului, satira este îndreptată împotriva micii boierimi și a parveniților. Se distinge personajul titular, o variantă mahalagească a Chiriței lui V. Alecsandri. În istoria dramaturgiei românești, B.-D. a rămas cunoscut mai ales ca autor al piesei Pygmalion, regele Feniciei, a
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
în încăpere. Și, foarte teatral, Președintele își înlănțuia iubita. Da, era scena surprinsă de o mie de ori, a întâlnirii secrete dintre îndrăgostiții de la palatul Élysée. Convocați de amintirile mele, s-au supus, jucând-o încă o dată, în stilul unui vodevil grăbit. Dar asta nu-mi mai ajungea... Transfigurarea celor trei cochete îmi permitea să sper că vraja s-ar putea reînnoi. Îmi aminteam foarte bine fraza aceea atât de simplă care declanșase totul: „Și totuși, exista în viața celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
reprezintă scrierile dramatice. Aceste scrieri pot fi uneori neînsemnate din punct de vedere literar; ceea ce le ridică întotdauna și le face plăcute este modul de interpretare al artistului dramatic. 46 {EminescuOpXIII 47} De multe ori de-a rândul se dă vodevilul La Rousotte, și putem zice că reprezentațiile ar servi de model prin unitatea care domină întreaga reprezentație (l'ensemble ) cât și prin interpretarea foarte nimerită a rolurilor. D-nul și d-na Verneuil, d. Feroumont - artist de mare talent și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiecare generație joacă din nou sceneta disprețului, care este mai adesea una a nepotrivirii. Sensul avangardei este parti pris-ul perisabilului și al neseriozității. Ca și cum fiecare modernitate care joacă pe ce se pierde cîștigă. Victoria postumă a tragediei asupra misterului, a vodevilului asupra tragediei, a fragmentului asupra discursului, a corespondenței asupra tratatului, a distihului asupra epopeii. Facilul durează mai mult decît stilul grav, în ciuda oricăror așteptări. Benjamin Constant considera micul său Adolphe drept un capriciu și își imagina că va rămîne ca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
publicații, precum „Ghimpele”, „L’Orient”, „Stindardul țărei”, „La Liberté roumaine”, „Globul”, „La Patrie”, „Naționalul”, „Liberalul”, „Secolul”, „Gazeta poporului”. Semnând, în „Curierul duminicei”, cu pseudonimele Alma și Strapontin, M. face, cu destulă pricepere, cronică dramatică. Ca autor, debutează în 1874 cu vodevilul Le Cid d’antichambre, interpretat în Franța, la o serbare studențească. În 1877 i se pun în scenă la Teatrul Național din București un vodevil, Limba portarului, cu muzica de Ecaterina Malla, și comedia Plouă, o traducere. Un vodevil e
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
și Strapontin, M. face, cu destulă pricepere, cronică dramatică. Ca autor, debutează în 1874 cu vodevilul Le Cid d’antichambre, interpretat în Franța, la o serbare studențească. În 1877 i se pun în scenă la Teatrul Național din București un vodevil, Limba portarului, cu muzica de Ecaterina Malla, și comedia Plouă, o traducere. Un vodevil e și Hangiu (după Albin Valabrègue), scris împreună cu Sever Moschuna. A semnat și alte traduceri și localizări după Georges Feydeau, Edouard Pailleron ș.a. Vodevilurile și farsele
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
cu vodevilul Le Cid d’antichambre, interpretat în Franța, la o serbare studențească. În 1877 i se pun în scenă la Teatrul Național din București un vodevil, Limba portarului, cu muzica de Ecaterina Malla, și comedia Plouă, o traducere. Un vodevil e și Hangiu (după Albin Valabrègue), scris împreună cu Sever Moschuna. A semnat și alte traduceri și localizări după Georges Feydeau, Edouard Pailleron ș.a. Vodevilurile și farsele sale (Din glumă, Nevasta dracului, Furiile tinereței ș.a.) e greu de spus cât sunt
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
București un vodevil, Limba portarului, cu muzica de Ecaterina Malla, și comedia Plouă, o traducere. Un vodevil e și Hangiu (după Albin Valabrègue), scris împreună cu Sever Moschuna. A semnat și alte traduceri și localizări după Georges Feydeau, Edouard Pailleron ș.a. Vodevilurile și farsele sale (Din glumă, Nevasta dracului, Furiile tinereței ș.a.) e greu de spus cât sunt de originale. Un mare succes de public a cunoscut comedia 423, care s-a jucat, din 1892, unsprezece stagiuni la rând. Vodevilul În pragul
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
Pailleron ș.a. Vodevilurile și farsele sale (Din glumă, Nevasta dracului, Furiile tinereței ș.a.) e greu de spus cât sunt de originale. Un mare succes de public a cunoscut comedia 423, care s-a jucat, din 1892, unsprezece stagiuni la rând. Vodevilul În pragul scenei (publicat în 1894) își ia subiectul din viața intimă a actorilor. Alegoria 1848-1898 încearcă să reconstituie momente ale revoluției din Țara Românească. M. a scris și drame, ca de pildă Castel istoric. În colaborare cu Frédéric Damé
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
unul dintre cei mai de seamă actori ai teatrului românesc. Pentru repertoriul trupelor pe care le-a condus, a transpus din franceză și italiană comedii (cum ar fi Căsătoria silită și Don Juan de Molière), dar mai ales farse și vodeviluri. S-a încumetat să traducă piese ca Hamlet (împreună cu State Dragomir) și Romeo și Julieta de Shakespeare, e adevărat că apelând la un text franțuzesc, sau Intrigă și iubire de Schiller, folosind versiunea lui Al. Dumas-fiul (din care tălmăcește piesa
MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
modelul. În fine, H. încearcă și genul comic, scriind Orthonerozia (1871-1872), intitulată apoi Trei crai de la răsărit (1879). Piesa, îndreptată împotriva snobilor și a stricătorilor de limbă, se dezvoltă ca o reușită comedie de moravuri, cu mijloace superioare celor din vodevilurile lui V. Alecsandri, anunțând trăsături care vor consacra excelența lui I.L. Caragiale. Geniu de o înspăimântătoare vastitate, Hasdeu și-a cheltuit puterile sale creatoare cu o nepăsare pe care numai un prinț, un romantic și un erou ca el și-
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială, militantă a teatrului ca „școală de moral”. În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de aici constituie primele manifestări importante ale criticii teatrale românești. La rubrica de critică, Heliade plasează un amplu comentariu („Serafimul și Heruvimul” și „Visul”) la două din poeziile sale. Fiecare număr este întregit de
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile publicitare ale lui Lautrec pentru vodevilul din Paris și până la reclamele făcute În primele ziare americane, merg mână În mână cu această dezvoltare a tehnologiilor imaginarului pozitivist. Mie mi-a părut rău când l-am auzit pe Corin căzând În capcana asta și dând o explicație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
galbeni sau Păhărnicia de trei zile (1848) surprinde cu luciditate reacțiile diferitelor pături sociale față de schimbările aduse de revoluție. Unele replici îl anunță parcă pe I.L. Caragiale. D.-M. mai scrie canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași (1849) ori farsa O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor (1852) iau în derâdere
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
prin Europa. Pasiunea pentru teatru îl determină să se manifeste și ca furnizor de texte pentru scenele bucureștene, de la cele ale unor grădini de vară la cea a Teatrului Național. Localizează o serie de piese din repertoriul francez de divertisment - vodeviluri care vor primi titluri elocvente, precum Vasilache Astronomu, Madame Ordonanță, Mitică Ghinion, Lilica Ponpon, Nunta lui Țopârdea, Divorțul din Puțul cu Plopi, Mache Somnambulul ș.a., jucate în primul deceniu al secolului al XX-lea -, dar și piese ceva mai serioase
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
la țară) și evidențiază, fără calități literare, patriotismul sincer al autoarei. Convenționale rămân și stanțele sentimentale, multe scrise pentru a oferi un text muzicii lui Al.Flechtenmacher. Modelul este Lamartine, din care a tălmăcit Lacul. F. este și autoarea unor vodeviluri care s-au jucat pe scenele bucureștene (Un cap romantic, La sânul mamei, 1875). Piesele Post scriptum, Copila schimbă dinții, Cireșica în închisoare sunt prelucrări. Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
școala Societății Filarmonice, a fost actor. S-a angajat, la începutul îndelungatei lui activități, în trupa lui Costache Caragiali. A jucat la București și la Craiova, luând parte și la turneele ce se întreprindeau în Moldova și Transilvania. Interpret de vodeviluri, dar și de drame și comedii, M. nu impresiona deloc prin naturalețe, cronicarii vremii reproșându-i „ifosul”. Actorul se confundă cu autorul dramatic, ale cărui compuneri sunt de un retorism strident. Urmărind să redeștepte „amorul de patrie și virtutea”, dramele
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
pe hârtie, în proză și versuri (unele, de factură folclorică), Mavrodinada sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]