645 matches
-
aceste daruri naturale oferite din prisosință de Boieria Marelui Dumnezeu, Vetrei lor străbune, dar în mod expres Străbunii erau atașați mai mult de munți și păduri: mai întâi ca păstori, sacerdoți, împărați, regi, schimnici, monahi, stăpâni și apărători cu cetăți voievodale impunătoare. Mai târziu s-au adăugat ctitorii de seamă, inimoși, darnici și credincioși care, au înfrumusețat cu lăcașuri sfinte pământul ceresc al Daciei Mari-Grădina Maicii Domnului. Trebuie însă consemnat cu mare durere și adâncă mâhnire spulberarea avuției naționale, mai ales
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA - PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ȘI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREȘULUI VOIEVODAL ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
JERTFELNIC AL MARAMUREȘULUI VOIEVODAL ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc (1921 - 2016)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
Săi! Veșnică să-i fie pomenirea, din neam în neam! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE CEI DIN GROPILE COMUNE, PE CEI RĂMAȘI PE LA RĂSCRUCI: CĂ VOM VEGHEA SFANȚUL DRAPEL CU CORBUL ȘI CU CRUCEA ÎN CIOC ! JURAM, PE CETE ALBE DE SIHAȘTRI, FRUNȚI SEMEȚITE
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
ale Carpaților. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au cuibărit sceptruri și coroane voievodale, atârnate doar de poala veșniciei Celui Preaînalt. Am simțit cum crește-n trupul meu licăr de floare, din mireasma sublimelor Fecioare, care au rămas în frumusețea vie a martiriului sfânt. Am atins smerit stâncile, foste odinioară schimnicii Hotarului de veghe
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită să-și lase trupurile grămezi, grămezi ... Noi leșuri umplură câmpul. Valahii ieșiră la atac și călărimea voievodală, ajungând și spârcuind ienicerii înspăimântați... Iar când spahii ieșiră să-i întâmpine, călăreții se retraseră în mare grabă, acoperindu-se cu nori de săgeți și de lănci aruncate cu mult meșteșug. Din flancuri, cu chiote înspăimântătoare și se iviră alți
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
decât aceea de a se simți atingând bolta cerului, obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi incantațiile vuietelor muntelui, toacele povârnișurilor lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de a se cuprinde sub umbra munților ca-n fașa pruncului, iar pereți de stâncă să-i flancheze mersul
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a vieții lui Hristos. Acestea au menținut vie flacăra credinței pe aceste meleaguri și au constituit în același timp un reazem și un sprijin pentru români în momentele grele ale istoriei
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
A urmat o perioadă de dezvoltare superioară altor ținuturi din țările românești, astfel că localitatea a devenit, în scurt timp, târg. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc își are originea în descălecatul voievodului Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
creștină, izvor de lumină - Livia Ciupercă - Portrete la Dunărea de Jos - "Românii sunt deștepți, elevați și talentați", coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 - "Râmnic, orașul domniei mele...", coord. Ioan Barbu în articolul "O carte-tezaur, dar sciitoricesc pentru un oraș voievodal" Referință Bibliografica: ELENĂ TRIFAN - CURRICULUM VITAE / Elenă Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Bisericii noastre dreptmăritoare, cum ar fi Mitropolitul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, Episcopul maramureșan și rohian Emilian Birdaș, Episcopul cuminte și cumsecade Ioan Mihălțan al Oradiei, și, mai ales, Părintele și Mentorul dumneavoastră duhovnicesc - Arhiepiscopul nonagenar și voievodal Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului, istoric, pururea românesc, unde și de unde, iată, slujiți și propovăduiți, cu timp și fără timp, pastoral, apologetic și misionar, clerului, cinului monahal și dreptmăritorilor creștini din cuprinsul acestei binecuvântate și de Dumnezeu păzite Episcopii
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
documentar în 1545 pe inscripția de pe coperta Tetraevangheliei donate de voievodul Petru Rareș mânăstirii. Inițial s-a aflat în proprietatea cneaghinei Marena, apoi a fiicei acestora, Chiajna, în 1470 a devenit metoc al Mânăstirii Neamț. În 1497 a redevenit mânăstire voievodală de sine stătătoare și este atestată documentar cu această calitate în anii 1541-1545 în vremea domniei lui Petru Rareș. În anii 1541-1542 Petru Rareș a reconstruit mânăstirea și a făcut-o mult mai rezistentă. După domnia lui Alexandru Lăpușneanul a
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ȚARĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se întâmplă într-o țară, Ca și cum ar sta în gazdă; Niște boi abia mai ară Biciuiți, cu plugu-n brazdă. Prin păduri voievodale, Pe-a Moldovei stemă sacră, Sunt amu doar animale, Rumegând o viață acră. I-au castrat veterinarii După cum au vrut stăpânii; Din montări contra naturii, Rag la stele-n dorul pânii. Sunt așa de blânzi, sărmanii...! Și așteaptă, îngenuncheați, Să
SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357292_a_358621]
-
alții expun considerații de valoare despre „privighetoarea Basarabiei”, cum e denumită Zinaida Bolboceanu. Invidia este simptomatică, valoarea e perenă. Încât concertul de la Lisabona, de ziua românilor din Portugalia, apropie pe Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu de cei înrudiți cu spițele voievodale ale marilor artiști români ridicați de muzică între voievozii muzicii. Nu cântă oricine cu Grigore Leșe! Termenul de artist suferă azi o erodare care contribuie la grăbirea pasului valorii spre dezastru, dacă nu apar la timp și la locul potrivit
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
florile fiind cultivate în grădina unor grădinari vestiți. Adică voi uza în intervenția mea mai mult de vorbele acelor cunoscători și prețuitori consacrați ai marelui prozator. Distinsă asistență, e relevant faptul că ne-am adunat astăzi la Fălticeni, aproape de scaunul voievodal al Moldovei istorice, univers literar de o mare întindere în opera lui Sadoveanu, la un veac și un pătrar de la nașterea autorului monografiei literare "Viața lui Ștefan cel Mare". E plină de semnificație și alegerea locației pentru sărbătoarea noastră omagială
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
o aleasă educație creștinească, în tradiția muncii și a disciplinei, pe care o desăvârșește de la vârsta de 15 ani în Mănăstirea „Sfânta Ana” din localitatea Rohia, condusă, atunci, de către Părintele Protosinghel Iustinian Chira, născut și el tot în Plopișul Maramureșului Voievodal. În altă ordine de idei, vom sublinia și reține faptul că activitatea cultural - știițifică și spiritual - pastorală a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Veniamin Micle este orientată spre două direcții principale, una teologică și alta istorică, fiind preot prin pregătire și vocație
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Buna-Vestire a lui 1925 și continui și acum s-o admir, atât în Amurgurile ei, cât și în acel ce-mi este doar al meu. Am aparținut, întotdeauna, Urbei mușatine a Romanului, fiindu-i Liceului, ce-i poartă numele sau voievodal și elev, precum și dascăl, slujind la catedrele sale un sfert de veac. Făcând parte din acea generație învăluită în tragedia ultimului război mondial, toate mi-au fost pluralice și continue, împletind, fără oprire, activitatea didactică cu cea socio-culturală și participând
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat fapta legendară prin intermediul toponimului "Dealul Căpățânii". În locul acesta, unde oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și bănci încropite din leațuri de carpen. Și, în preajma Sfintei Sărbători a Paștelui, părintele își aștepta oaspetele basarabean
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
LIMBII ROMÂNE Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Săptămâna trecută, o delegație a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu" din Baia Mare a inaugurat primul „Colț Românesc” din lume, în Polonia, în cadrul Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia. Ideea directorului dr. Teodor Ardelean s-a pliat perfect pe o mai veche dorință a reprezentanților Societății Polono-Române din Cracovia, condusă de românul de origine bistrițeană Ignat Timar, de a avea un loc de unde să se poată împrumuta
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
realizate de o bibliotecară din Cracovia, Natali Figiel. Miercuri, la ora prânzului (după ce delegația românească a făcut un tur al bibliotecii amenajate într-o fostă cazarmă și având circa 800.000 de utilizatori anual), Teodor Ardelean și directorul Bibliotecii Publice Voievodale Cracovia, Jerzy Woźniakiewicz, au tăiat cele două panglici inaugurale (tricoloră - românească și bicoloră - poloneză). „Mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat acum 20 de ani ideea de a face biblioteci românești în lume. În condițiile contemporane, când și polonezii, și
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
II-lea, o personalitate foarte dragă polonezilor, care constituie subiectul mai multor cărți expuse în Colțul Românesc, și despre Nicolae Steinhardt, singurul român despre care a vorbit Papa în cuvântarea sa de la București, din 1999. Bineînțeles, dintre cărțile donate Bibliotecii Voievodale nu lipsesc nici cele dedicate lui Steihnardt. Numind Cracovia „capitală culturală permanentă a Europei", T. Ardelean a încheiat: „Domnule director, intrați de acum în rândul iubitorilor limbii române. Dumnezeu să binecuvânteze Polonia! Dumnezeu să binecuvânteze România! Dumnezeu să-mi binecuvânteze
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
la 15 august 1982, de hramul mănăstirii a fost ridicat la rangul de Arhimandrit, la 27 decembrie 2012 de sărbătoarea Sfanțului Mc. și Arhid. Ștefan Preasfințitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de prețuire și respect „Crucea Voievodala Maramureșană”. De sărbătoarea Sfanțului Arhidiacon Ștefan, numele sfanțului pe care la primit la botez, a fost ultima dată, când a slujit Sfântă și Dumnezeiasca Liturghie și a fost împărtășit de către Preasfințitul Părinte Episcop Justin Sigheteanu - ucenicul Părintelui Arhimandrit Serafim Mân
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepții care socotește biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe dărâmarea de biserici și pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepție care socotește că un han Agapia este mai de preț decât o mănăstire
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]