174 matches
-
tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântați la Câmpulung. Piatra tombală a acestuia din urmă se păstrează și astăzi în biserica din Complexul voivodal Negru Vodă: "În luna noiembrie 16 zile a răposat marele și singur stăpânitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
istorie particulară în raport cu alte cetăți din spațiul carpatic. Rolul și importanța sa au fost preponderent militare, comerțul aducător de bunăstare fiind dificil din cauza poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente, care, odată cu schimbarea stăpânilor, își schimbau închinarea confesională devenind romano-catolice sau ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin Teodor Voitici, care, împreună cu fiul său
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
noi, genul nu mai este nici pe departe așa de popular cum era odată. Pe continentul nord-american, genul thrash metal a fost abordat și în Canada, cele mai semnificative trupe fiind veteranii Anvil, Exciter, Annihilator (care abordează stilul "tehno-thrash") și Voivod. În afara scenelor britanică și germană, cele mai importante nume din Europa sunt: O scenă regională s-a dezvoltat la începutul anilor '80 și în Australia, nume notabile fiind Mortal Sin sau Nothing Sacred. Și în America de Sud a existat o scenă
Thrash metal () [Corola-website/Science/303552_a_304881]
-
a Olteniei. Vechea biserică de lemn a fost ridicată pe același loc, la anul 1810, conform textului pisaniei, transcris înainte de dispariția sa la 1900. Pisania cea veche reținea următoarele date: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări de reclădire din
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
Popești (în maghiară: "Papfalva") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bistra, Budoi, Cuzap, Popești (reședința), Varviz, Vărzari și Voivozi. Comuna Popești se învecinează la nord cu comuna Abram, la est cu comuna Suplacu de Barcău, la sud-est cu comuna Șinteu, la sud cu orașul Aleșd, la sud-vest cu comuna Brusturi, la vest cu comuna Derna, iar la nord-vest cu
Comuna Popești, Bihor () [Corola-website/Science/310206_a_311535]
-
recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele băieșițe au fost ""cusătorese"" talentate de ii și cămăși de sărbătoare, apreciate și căutate de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului al XX-lea, băieșii aveau ""voivodul"" lor, care reprezenta mica lor comunitate în fața autorităților comunale. În anul 1988 în sat existau circa 100 de familii de țigani reprezentând peste 300 de persoane și peste 12% din populația Racoviței. De menționat este faptul că la Recensământul din
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2[4], 7259”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost „târnosită” în anul 1751, în timpul domniei lui Grigore II Ghica. Ea a fost sfințită și nu făcută atunci, observație făcută și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
erei bizantine, adică anii 1722-1723 ai erei noastre. Pe fața ei se poate citi următoarele: "„Cu vrearia Tatălui, și cu ajutoru Fiului ridicatusau această sf[ă]ntă cruce întru cinstia și slava Uspenie B[ogorodi]țe în zile lui Nicolae voivod și sau ostenit robul lui Dumnezău Ion Mestecăneanu, Toader, Stana, Ion, Ioana, Dobrici, Drăgoi, Zoița, Stan, Stanca, Șărbu, Stoiana, Mihalcea, Voica, Mihalcea”", iar pe latura stângă textul continuă cu: "„Er[o]monah Stefan, Maria Preda, Pătru, Radu, Rada, leat 7231
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Biserică a Maici[i] D[omnului]: împreună și al Sf[i]nților Voivoz[i] Mihail și Gavril și a sfintei C[u]v[ioasa] Paraschiva: începăndusă din temelie la leat 1864: în zilele fostului d[o]mn Ioan Alisandru Cuza voivod: și au luat săvarșirea la leatu 1867: în zilele prea nălțatului d[o]mn Carol înteai voivod: prin stăruința și osteniala d[omniilor] l[or] și anume înteai Matei Preda Iancu: cu soția sa Oprea: Ilie Toma: Gheorghe Ion Deaconu
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
și a sfintei C[u]v[ioasa] Paraschiva: începăndusă din temelie la leat 1864: în zilele fostului d[o]mn Ioan Alisandru Cuza voivod: și au luat săvarșirea la leatu 1867: în zilele prea nălțatului d[o]mn Carol înteai voivod: prin stăruința și osteniala d[omniilor] l[or] și anume înteai Matei Preda Iancu: cu soția sa Oprea: Ilie Toma: Gheorghe Ion Deaconu: Radu ..., Pătru sin Pătru Vlăduțu, Anghel Jitescu, c. m. n. [în Proești]: ier cât pentru zugrăveală: [s-
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
1997, de către p.s. Gherasim, episcopul Râmnicului”". Biserica a fost așadar ridicată în anul 1822, fapt susținut de pisania veche, copiată cu multă vreme în urmă, și care avea următorul conținut: "„Această sfântă și dumnezăiască biserică, ce să prăznuește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1822, de Vasile Tecioiu și Boieri Radu, ajutorând și ceilalți lăcuitori ...”". În forma prezentă, biserica a fost modelată la sfârșitul secolului 19, inspirată de modelul fixat la biserica de lemn din Măgureni în
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
ambasadorului austriac Thugut, care scrie aceste amănunțimi la Viena. Într-un raport din Pera, lângă Constantinopole, 3 dec. 1774, Thugut zice: Între altele, Poarta e ocupată de a pune la cale obiectul cererilor deputaților moldoveni și munteni. Cu această ocazie voivodul Valahiei, Alexandru, și Iacovachi Rizo, în numele lui Ghica Vodă, au făcut de curând propunerea ca Poarta să elibereze națiunilor amândurora un așa-numit hatișerif, adică o scrisoare publică. iscălită de însuși sultanul, prin care să li se confirme Principatelor drepturile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voim a face acuma este de-a atrage atenția asupra unei tendențe, ce merită toată lauda precum și toată încurajarea din partea publicului român. După căderea împărățiilor ortodoxe a Bizanțului și a Trapezuntului, Sf. Munte a devenit obiectul unei deosebite îngrijiri din partea voivozilor români și a poporului românesc. N-avem decât a aminti că dintre cele 21 de abații mare, șase numai sânt fundațiuni ruso-bulgare, opt sânt fondațiuni românești și anume: St. Grigorie, Caracal Dochiarion, Cotlomușul, Xeropotamul, Pantokratoros, S. Dionis de Trapezunt și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
băgat capitalurile în asemenea întreprinderi. S-a întîmplat însă în mai multe rânduri că vreuna dintre partidele din țară s-a folosit de asemenea companii, constituite fără de concursul lor, ca să răstoarne pe vreun Domn. Astfel a fost răsturnat, între altele, voivodul Constantin Brâncoveanu. Același lucru se întîmplă în zilele noastre. Elementele pentru organizarea unei societăți de exploatare au existat totdeauna în țara noastră și era un lucru firesc să se găsească și oameni capabili de a le organiza. Liberalii mai avansați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stăpânitori de la munte și pân-la marea cea mare, cum se întitulau ei. Pierzând încă din secolul al Xv-lea și al Xvi-lea cetățile de pe Dunăre cătră atotputernicia otomană, coloniile genoveze și venețiane cari se formaseră, sub sceptrul protector al voivozilor români, la Moncastro (Cetatea Albă), la Proilabum (Brăila) și la San-giorgio (Giurgiu), au încetat de-a fi românești, negoțul nostru a trebuit să dea îndărăt și să dispară. {EminescuOpXII 396} Cine deschide cronicele vede lesne că lupta îndrăzneață între Domnii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 499. 1820 august 16 În zile(le) pri Înălțatul(u)i și pri luminatul(u)i dom(nul) nos(tru) Mihai Suțu voivod. La anu(l) 1820 avg(ust) În zili 16. Ion Vasiliu. Triod (vechi), p. 201 v -202. Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1820 august 16 În zilele pre Înălțatul(u)i domnu Mihail Grigore Șuțu voi(e)vod la anu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Istoria Daciei centrale. Trecând în urmă în România a editat " Tezaurul de monumente istorice", un arhiv în care-a reprodus scrieri relative la istoria românilor. În "Revista Carpaților" au publicat câteva acte din corespondența ținută în limba latinească între Petru Voivod Rareș Domnul Moldovei și Ioachim, electorul de Brandenburg. Aceste acte răposatul le-au fost extras din arhiva de la Berlin. Cât despre politică... au făcut-o și el cum o face oricine la noi; dar... de mortuis nil nisi bene. [16
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
germană, a eșuat. Această politică se reflectă în titulatura de principe a demnitarului Transilvaniei, numit de regele Ungariei și atestat documentar între 1103-1111" trebuie analizat în contextul politic și instituțional European în care "încercările de înlocuire a instituțiilor existente", deci voivod și voievodat ar fi eșuat și nu ar fi fost consecința propriilor încercări de suveranitate. Ce se întâmpla în "lumea germană", la care se face referire? Dorea regalitatea maghiară modelul german al perioadei, sau nu? Sau modelul principatului le era
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri politici, paraponisiți, cochete ș.a.) sunt văzuți cu ochi de caricaturist. Într-un mic „roman nichipercean” în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I. Cuza. O. ține să lanseze și un personaj popular, Fâl-fâl-son: Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, Căința lui Fâl-fâl-son
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
născocească replici de teatru, cu personaje ce intrau în rol, cu dialog și efecte după tipicul genului dramatic. Profesorul devenea un actor, unic interpret al istoriei pe care o evoca. Apela la judecata elevilor, punându-le întrebări de genul: „De ce voivodului Mircea care, în fresce, apare doar matur iar în clipa bătăliei de la Rovine se afla în plină tinerețe, i s-a spus totuși «Mircea cel Bătrân»”? Neașteptat, dar unul dintre școlari a găsit răspunsul: voivodul era primul din seria domnitorilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-le întrebări de genul: „De ce voivodului Mircea care, în fresce, apare doar matur iar în clipa bătăliei de la Rovine se afla în plină tinerețe, i s-a spus totuși «Mircea cel Bătrân»”? Neașteptat, dar unul dintre școlari a găsit răspunsul: voivodul era primul din seria domnitorilor care a purtat acest nume; de aceea a devenit „ăl Bătrân”. Dându-i dreptate, profesorul i-a acordat elevului diplomă de inteligență. Mauriciu Papastopol a fost singurul profesor de la Național care și-a dus clasa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. - Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă și cehă Amatori - 2 teatre populare în limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sf. Gheorghe, acum e urât și grozav la înfățișare... Tulburările și chinurile lui stăpânite rar le face cunoscut prietinilor... Un flăcău fuge sau pleacă dela casa părintească (o moară cu iaz), ca să-și găsească norocul în lume, și ajunge tovarășul voivodului Bogdan, după ce a colindat Moldova și Galiția, și a fost și oștean... La Suceava când se-ntâlnește Vodă cel bătrân cu cel tânăr, e-n ziua de Sânziene, la serbarea sf. Ioan cel Nou. O soră iubește contra fratelui pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe jos, în furtună și ploae, rămâne cu capul gol gugiumanul i-l răpiseră crengile spinoase ale codrilor. Patru zile n-a dormit și n-a mâncat și cu greu a ajuns la Ciceu după ce s-a întâlnit cu Mailat, voivodul Transilvaniei și după ce cu vorba a scăpat de el. Legendă auzită la mânăstirea Bistriței. Pe când Petru trecea peste dealul lui Vodă, ca să întârzie pe dușmanii ce-l urmăreau, zvârlea bani, pe care aceștia din urmă îi culegeau. Și banii aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]