377 matches
-
linii și puncte roz, iar abdomenul se îngustează până într-un punct. Aripile inferioare sunt gri cu linii negre și roz la bază. Este o specie nocturnă. Se hrănește cu nectar de la unele flori, printre care floarea lunii ("Calonyction aculeatum"), volbură ("Convolvulus arvensis") și petunii (specii de "Petunia"). Omida este solidă și are antene. Se hrănește în timpul zilei și nopții cu floarea de batat ("Ipomoea batatas"), specii de "Datura" și alte plante. Este un mare dăunător pentru plantațiile de cartof dulce
Agrius cingulata () [Corola-website/Science/332219_a_333548]
-
Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
sa Ruxandra împreună cu copiii s-au mutat la București în grădina lui Filip Lenș din Clopotari, acolo unde astăzi ființează un spital pentru copii. După un timp familia Grigorescu s-a mutat la o rudă de-a lor, la Popa Volbură din mahalaua Cărămidarilor, unde au dus o viață simplă, mulțumindu-se cu puțin. Așa cum Gheorghe (Ghiță) muncea la atelierul pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
el o nuvelă, pe care însă nu apucă să o citească. În luna octombrie a aceluiași an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala țării: în revista "Convorbiri critice" a apărut nuvela "Volbura dragostei [Cântecul iubirii]". Ea a deschis șirul unei însemnate colaborări: "Proștii", "Culcușul", "Golanii", "Dintele" (1910). A început să primească scrisori de încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă și s-a oferit să
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
când Tvaștri, creatorul divin, voi să creeze femeia, își dădu seama că folosise toată plămada pentru crearea bărbatului și că nu-i mai rămăsese nimic. După ce se gândi, făcu precum urmează: luă rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare, îndărătnicia cârceilor volburii și tremurul firelor de iarbă, mlădierea trestiei și farmecul florilor de lotus, privirea blândă a căprioarei și înverșunarea cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean ("Euphorbia dobrogensis"), alior ("Euphorbia cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara ("Gagea saxatilis"), scânteiuța de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
sa Ruxandra împreună cu copiii s-au mutat la București în grădina lui Filip Lenș din Clopotari, acolo unde astăzi ființează un spital pentru copii. După un timp familia Grigorescu s-a mutat la o rudă de-a lor, la Popa Volbură din mahalaua Cărămidarilor, unde au dus o viață simplă, mulțumindu-se cu puțin. Așa cum Gheorghe (Ghiță) muncea la atelierul pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
sa Ruxandra împreună cu copiii s-au mutat la București în grădina lui Filip Lenș din Clopotari, acolo unde astăzi ființează un spital pentru copii. După un timp familia Grigorescu s-a mutat la o rudă de-a lor, la Popa Volbură din mahalaua Cărămidarilor, unde au dus o viață simplă, mulțumindu-se cu puțin. Aici, Ruxandra l-a deprins pe Nicolae să citească și să scrie. Se pare că totuși, multă carte nu a prea învățat Nicu. În mahalaua Cărămidari se
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Spiru Sp. Haznaș, Lazăr Iliescu, Șt. O. Iosif, Vasile Lascăr, I. C. Leandru, Ana Manolache-Holda "(nume-: Cuța Chiriac)", I. M. Marinescu, A. Mîndru, Corneliu Moldovanu, D. Nanu, Natalia Negru-Iosif, G. Orleanu, Oreste "(nume: Gh. Georgescu-Oreste)", M. Paleologu, Ecaterina Pitiș, Vasile Podeanu, Volbură Poiană "(nume-: Constantin Năsturaș"), Andrei Popovici Bănățeanu, Dinu Ramură, Mircea Dem. Rădulescu, G. Rotică "(nume-: Gavril Rotaru)", Ecaterina M. Sadoveanu, G. Săpunaru, Mihail Săulescu, Al. Scepkin, Aurel Seca "(pse-: Esca)", T. U. Soricu, Artur Stavri, Eugeniu Ștefănescu-Est, D. Teleor "(nume-
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sirenă. Ursula o duce pe Ariel înapoi în ocean, unde îi întâlnește pe regele Triton și Sebastian. Triton se învoiește să facă schimb cu Ariel, astfel că Ursula îi ia tridentul. În lupta ce urmează, Ariel este prinsă într-o volbură. Înainte ca Ursula s-o ucidă, Eric o omoară pe Ursula. La sfâșitul filmului, Ariel este transformată în om de tridentul magic al regelui Triton și se căsătorește cu Eric. Serialul este un prequel, acțiunea având loc înaintea filmului, prezentând
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase ca: feriga de baltă, volbura de baltă, piciorul cocoșului, izma de baltă, țelina sălbatică, etc. În apă puțin adâncă de la marginea lacurilor și bălților se întâlnește o specie de algă, numită mătasea broaștei (Spirogyra). În municipiul Călărași există parc, cu o suprafață totală a spațiilor
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
cu gândul la muștruluiala pe care avea s-o încaseze când ajungea înapoi la casa stăpânului, în imaginație i se ivi uriaș chipul rece al lui Ofuku. Marea lui fantezie, ca o pasăre phoenix în zbor, se mistui într-o volbură de griji, de parcă l-ar fi înghițit un nor de flugi de păpădie. Se înserase. Hiyoshi băgase căruciorul în hambar și se spăla pe picioare lângă fântână. Stabilimentul lui Sutejiro, care se numea Conacul Olăriei, semăna cu reședința unui mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sat, domnul Costăchel de la Herța, care trece, făcându-și cruce, alături de evreii care urmau să fie Împușcați și pe care astfel i-a salvat, sau prefectul de Moghilev care-i apăra pe deportați, cunoscut din alte mărturii ca poetul semănătorist Volbură Poiană Năsturaș, fost adept politic al lui N. Iorga. Oricât de rare ar fi asemenea episoade, care contrastează cu comportarea majorității, ele ne Îngăduie să trecem linia subțire care desparte memoria de istorie. Scriem aceste rânduri cu nădejdea că volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru cantină. Și m-a luat și pe mine, ca să nu mă ia În altă parte. Și m-am dus cu el, la tăiat lemne. Am avut fel de fel de peripeții. Într-o zi... Era un prefect foarte bun, Volbură Năsturaș*, care inventa pretexte ca să ne dea ceva de mâncare. Și el ne-a dat voie, când mergeam acasă, să luăm un sac de lemne, să-l ducem cu noi. Jandarmii ne opreau de multe ori, În special sergentul Bărbulescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sergentul Bărbulescu și soldatul Dan: se legau de noi, ne băgau la jandarmerie și ne băteau acolo. Odată mi-a dat jos steaua - pe care o purtam și zicea că n-am steaua și am avut noroc de acest prefect Volbură Năsturaș. I-a telefonat că a prins doi evrei care au furat lemne. Și i-a spus: „Nu, eu le-am dat voie”. Au fost și oameni cumsecade. Acolo, la prefectură, fiind lângă popotă, ne mai dădeau bucătarii, era unu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]