159 matches
-
90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează aportul. Dacă există un deficit de apă sau de sodiu, acestea vor trebui până la urmă compensate prin aport extern, deoarece rinichii nu pot crea noi ioni de sodiu sau molecule de apă, ci pot doar să-i
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
venoase cu recoltarea probelor biologice (inclusiv grupul sanguin și rezerva alcalină) și montarea unei perfuzii endovenoase pe care se administrează sânge proaspăt sau masă eritrocitară, plasmă proaspătă congelată, albumină 10%, Dextran, precum și soluții perfuzabile de glucoză și electroliți, pentru corectarea volemiei și a dezechilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic. În faza cronică și obstructivă a herniilor diafragmatice posttraumatice pregătirea preoperatorie a pacienților este comună cu a celorlalte tipuri de hernie diafragmatică aflate în faze asemănătoare de evoluție. De asemenea, la toate tipurile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
și capacitatea sistemului venos și a organelor de depozit a sângelui (ficat, splina, piele). În cursul efortului fizic, din ficat, splina și piele, prin vasoconstricție reflexă, este mobilizată o cantitate de până la 2 litri de sânge, ceea ce duce la creșterea volemiei. Efortul acut, mai ales la persoanele neantrenate, care nu prezintă adaptare metabolică și cardiovasculară, are ca efect extravazarea plasmei în interstiții și scăderea volemiei; efortul fizic de durată duce la creșterea volemiei. În ceea ce privește elementele figurate ale sângelui, hematiile pot suferi
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
vasoconstricție reflexă, este mobilizată o cantitate de până la 2 litri de sânge, ceea ce duce la creșterea volemiei. Efortul acut, mai ales la persoanele neantrenate, care nu prezintă adaptare metabolică și cardiovasculară, are ca efect extravazarea plasmei în interstiții și scăderea volemiei; efortul fizic de durată duce la creșterea volemiei. În ceea ce privește elementele figurate ale sângelui, hematiile pot suferi modificări patologice de tip cantitativ, calitativ sau mixt. Principalele modificări cantitative ale hematiilor sunt poliglobulia și anemia. Poliglobulia (sau policitemia) se caracterizează prin creșterea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
2 litri de sânge, ceea ce duce la creșterea volemiei. Efortul acut, mai ales la persoanele neantrenate, care nu prezintă adaptare metabolică și cardiovasculară, are ca efect extravazarea plasmei în interstiții și scăderea volemiei; efortul fizic de durată duce la creșterea volemiei. În ceea ce privește elementele figurate ale sângelui, hematiile pot suferi modificări patologice de tip cantitativ, calitativ sau mixt. Principalele modificări cantitative ale hematiilor sunt poliglobulia și anemia. Poliglobulia (sau policitemia) se caracterizează prin creșterea numărului hematiilor sangvine peste limita fiziologică superioară. Poate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
lactatului în metabolismul energogenetic, poate avea loc o reacție de exacerbare a producției de lactat cu inducerea deprimării cardiace. În acidoze mai puțin grave, perfuziile cu bicarbonat de sodiu se administrează moderat, cu prudență, existând riscul producerii hipertensiunii prin creșterea volemiei. În plus, în cazul eliminării cauzelor producerii acidozei lactice, lactatul sangvin induce formarea unei cantități crescute de bicarbonat, rezultatul fiind alcaloza. La pacienții cu insuficientă renală cronică, când rinichii nu pot excreta cantități adecvate de bicarbonat, administrarea de substanțe alcaline
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează aportul. Dacă există un deficit de apă sau de sodiu, acestea vor trebui până la urmă compensate prin aport extern, deoarece rinichii nu pot crea noi ioni de sodiu sau molecule de apă, ci pot doar să-i
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
funcționării țesuturilor și celulelor; - Ameliorează troficitatea ficatului; - Îmbunătățește activitatea miocardului bolnav; - Protejează organismul de diferite noxe și contribuie la cruțarea proteinelor; - Glucoza se elimină în mare parte prin rinichi; soluția hipertonă antrenează și apa provocând o diureză osmotică. Indicații : - refacerea volemiei în caz de deshidratare se folosește soluția izotonică; - în stări de hipoglicemie; - în cazuri de denutriție; - Preoperator și postoperator este folosită ca mijloc de transport al medicamentelor. - Soluția hipertonică crește presiunea coloidal-osmotică a sângelui ajutând la trecerea apei din țesuturi
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
fără a suplini funcțiile endocrine și metabolice ale rinichilor. Dializa peritoneală este o metodă mai “fiziologică” decât hemodializa, are avantajul unui mai bun control al TA datorită unei ultrafiltrări mai lente, uniforme și continue, care nu produce modificări bruște de volemie și osmolaritate. DP folosește drept filtru de epurare a sângelui de substanțe toxice o membrană biologică peritoneul. Introducerea soluției de dializă în cavitatea peritoneală necesită implantarea unui cateter special pentru DP prin intervenție chirurgicală efectuată cu anestezie generală sau locală
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
irigație periferică, ceea ce determină afectarea negativă a aprovizionării cu oxigen a țesuturilor (hipoxie circulatorie). • Hipotensiunea arterială. Presiunea arterială normală este rezultatul capacității de acomodare a patului vascular la volumul de sânge circulant. La realizarea acestui echilibru participă în primul rând volemia, tonusul vascular și eficiența pompei cardiace. Există hipotensiuni arteriale în care apare o reducere a irigației periferice și altele în care nu se manifestă acest fenomen. În condițiile reducerii irigației periferice, clinic pot apărea sincopele și chiar colapsul. În condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
starea funcțională a organismului. Practica a generat și impus această direcție de dezvoltare a investigațiilor în chirurgia de urgență. Aparatul circulator începe să fie explorat sistematic prin electrocardiogramă, radioscopie de urgență, masa circulantă prin numărarea globulelor roșii, valoarea globulară, hematocrit, volemie. Examenul de urină și ureea sunt analize obișnuite pentru explorarea funcțională a rinichilor. Curba febrilă este completată în mod sistematic prin leucogramă și formula leucocitară. Un principiu unanim admis - menționează prof. Țurai era ca explorarea organismului să fie făcută cât
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
capilară vastă. În mod fiziologic doar o parte din aceste capilare sunt deschise, însă suficiente pentru asigurarea funcțiilor peritoneului. În cazul apariției manifestărilor patologice toate capilarele se deschid, încât este absorbită și/sau secretată o cantitate considerabilă de lichide sustrase volemiei. - venele alcătuiesc o rețea venulară bine reprezentată, care se deschid în vena cavă inferioară și vena portă. - vasele limfatice sunt numeroase și alcătuiesc o rețea subperitoneală, drenând limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
evidente (28, 188). Cantitatea de lichid poate crește în așa fel încât depășește puterea de absorbție a peritoneului acumulându-se în cavitate, iar din punct de vedere calitativ conține cantități crescute de fibrină și leucocite. De asemenea, poate antrena scăderea volemiei, antrenând scăderea tensiunii arteriale și ajutând schimburile de la nivelul membranelor celulare. Condițiile patologice care duc la aceste modificări sunt: - Procesele peritonitice - în care lichidul este de fapt un exsudat bogat în fibrină, mucină, elemente celulare, a căror prezență explică funcția
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]