171 matches
-
deoarece m-am gândit la ea și a doua zi, și astăzi, atunci când te-am revăzut, întreaga poveste s-a înălțat dintr-odată din nou de-a curmezișul între noi, fără nici un gând preconceput din partea mea și în afara oricărui control volițional. Toate acestea și altele încă îmi spun că povestea nu trebuie luată din punctul de vedere al „demnității rănite“... Este ceva cu mult mai profund decât aceasta. În mare, situația mea se definea, e drept, printr-un termen cum ar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mă smulg din dezgustul față de mine însumi și să revin la vechile și dragile mele ocupații de totdeauna. E o izbândă a celor bune din mine asupra celor rele, o izbândă spontană, de la mine putere, iar nu consecința unui act volițional, în numele nu știu cărui principiu sau simț al datoriei. și cu atât mai prețios! 31 martie 1955 Începutul a ceva nou. După atâta timp, am spus: iubesc! Sunt fericit... Mai curând - neliniștea, sfârșeala unei fericiri care va să vină... Să vină! 1
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
trezește e brusc din somn și, pentru a se întări ideea că nu a fost un vis, el găsește în apropierea sa mănușa Christinei și un pregnant parfum de violete. Convingeri delirante (cf. lat. convincere „a dovedi“) „complex ideo-afectiv și volițional“ desemnând părerea fermă pe care individul o adoptă referitor la construcția delirantă. „Are un suport cognitiv bazat pe un raționament aparent logic (dar al cărui punct de plecare este fals), cu o puternică argumentație (uneori bazată pe tulburări de percepție
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cognitiv bazat pe un raționament aparent logic (dar al cărui punct de plecare este fals), cu o puternică argumentație (uneori bazată pe tulburări de percepție), care declanșează un puternic răsunet afectiv, determinând consolidarea unei motivații care mobilizează și direcționează efortul volițional“. Aceste convingeri delirante se întâlnesc și în Nopți la Serampore, unde personajele sunt convinse că au trăit aievea unele întâmplări. O ipoteză, la cele întâmplate, este dată de Eliade însuși, vorbind despre unele ritualuri din India, dar mai ales acela
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
între clase paralele și pe școală. Investigațiilor cu privire la tipul somatic și capacitatea motrică li se vor adăuga criteriul psihologic în urma căruia se pot face aprecieri (în timpul jocurilor disputate în clasă și între claseă privind valoarea unor procese intelectuale, gradul manifestărilor voliționale, încadrarea comportamentului și aptitudinilor în prototipul viitorilor jucători de handbal din echipa școlii.:-Ă 4.4.1. Principalele criterii și probe de control Criterii de selecție preliminară Băieți Fete NC Motric 10 ani 11 ani 10 ani 11 ani 1
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de la obiectivele și fenomenele lumii interioare și imediate ale copilului, până la limita contactului direct cu lumea reală. Structural, elementul motivațional, care coaguleză întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a competențelor sociorelaționale, este convingerea, ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv și volițional. Dacă primele două elemente sunt clare și cunoscute mai îndeaproape cadrelor didactice, cel de-al treilea, voința, reprezintă în planul practic al formării și consolidării sale un adevărat exercițiu de măiestrie pedagogică și managerială. Problema voinței este foarte importantă în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
însușiri ale voinței; 3. resurse comportamental-instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite. 2.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale • Structural, elementul motivațional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a competențelor sociorelaționale este convingerea ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv și volițional. Pașii instrucției voluntare, propuși de Ladislav Duric în Éléments de psychologie de l’éducation (UNESCO, 1991), privesc următoarele componente voluntare: 1. Conceperea unui proiect care trebuie să fie conform normelor școlare. Obiectivele stabilite e bine să fie clare și precise
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acela de a transmite copilului un "bagaj" de cunoștințe necesar ca acesta să înțeleagă, să realizeze nu numai să privească o lucrare. Astfel, prin abilitățile practice din ciclul primar se urmărește dinamizarea vieții psihice a copilului, a proceselor intelectuale, afectiv- voliționale și motivaționale. Prin ea, copilul simte frumosul, caută "impresii care-i îmbogățesc mintea, îi încălzesc inima și îl fac să simtă o bucurie de ordin superior."<footnote Dorttrens, Robert,1970, A instrui și a educa, Editura Didactică și Pedagogică, București
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
suficient de independent față de alții și față de împrejurările de tot felul. Te distanțezi în măsura în care ai devenită distant! Cu alte cuvinte, te poți integra într-un proiect de formare la distanță când ai devenit destul de „copt” din punct de vedere intelectual, volițional, afectiv etc. Nu cred că se poate face gimnaziul sau liceul la distanță (sunt ademeniri în acest sens!). În ceea ce privește tehnologia, aceasta fascinează prin însăși statutul ei de mediu de apropiere și întâlnire, de prezență inedită, ce aduce după sine schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează activitățile, se evidențiază rezistența la efort componentă a conținutului volițional al psihicului uman. Global, se acceptă că toată existența noastră psihică este implicată în comunicarea specific umană. Lingviști, psihologi și sociologi au fost tentați de sistematizarea demersului comunicării, dar și de implicațiile acestui act, proces sau sistem de coduri. Diversele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prin studii riguroase somatometrice și psihologice. Având însă în vedere faptul că până în prezent nu există un sistem de măsurare exactă a inteligenței, observația în cauză nu poate fi nici acceptată, dar nici respinsă din capul locului. Legătura dintre capacitatea volițională și forma bărbiei și maxilarelor. De obicei, bărbia "pătrată", ferm conturată, și ușor proeminentă, însoțind maxilare puternice, de asemenea, bine conturate, sunt considerate drept semne ale unei voințe puternice; și invers, bărbia mică, rotundă, retrasă, însoțind maxilare puțin proeminente ar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
obicei, bărbia "pătrată", ferm conturată, și ușor proeminentă, însoțind maxilare puternice, de asemenea, bine conturate, sunt considerate drept semne ale unei voințe puternice; și invers, bărbia mică, rotundă, retrasă, însoțind maxilare puțin proeminente ar constitui semne ale unei reduse capacități voliționale. Observarea atentă a comportamentului oamenilor confirmă uneori această legătură, dar, desigur, ea nu trebuie să fie absolutizată. Fig. 8 Se pare că raportul, între aspectul dezvoltării, dintre partea superioară și cea inferioară a feței este edificator până la un punct pentru
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de la sine, asupra dezvoltării individuale, ci devine condiție sine qua non a unei schimbări interioare numai În măsura În care ea reușește să angajeze plenar elevul Într-un efort de Învățare și de gândire, Într-un act de trăire afectivă și de manifestare volițională. Numai această receptivitate și activitate autentică de implicare totală a celui care Învață este capabilă să genereze o nouă „experiență” personală, să devină cauza propriei sale depășiri, forța motrice care aduce un progres de ordin cantitativ și calitativ În propria
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pragmatic (dar nu exclusiv), după performanțele obținute, după contribuția ei la realizarea sau nerealizarea obiectivelor propuse. Este vorba Întotdeauna, aici, de o eficacitate umană socială, evidențiată prin indicatori cantitativi și calitativi de ordin cognitiv, extinși, după caz, șiasupra manifestărilor afective, voliționale, morale și fizice implicate În actul pedagogic dat. În fond, raportul care se stabilește Între cerințele condensat exprimate În obiectivele propuse și gradul de realizare a lor, pune În corelație directă calitatea predării cu calitatea Învățării, ceea ce permite să se
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
individuală și colectivă. Fiecare copil, adolescent sau tânăr trăiește În felul lui unic - actul Învățării În care se găsește angajat la un moment dat. Toți pun În joc forme variate de reprezentare a realității, În funcție de evoluția lor intelectuală, afectivă și volițională pe care au parcurs-o. Alta este și trăirea și disponibilitatea profesorului de fiecare dată. În afară de acestea, fiecare activitate este structurată pe niveluri și, ca atare, diferă prin specificul ei, cea pentru Învățământul primar de cea pentru Învățământul gimnazial, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
valorii scade valoarea. Ideală ar fi o valoare care nu gîndește la sine mai mult decît o plantă. * Un excelent mijloc de a reduce presiunea sufletească dureroasă e să te simți inactual. Însă inactualizarea nu e, din păcate, un act volițional, ci un soi de inspirație. * Un individ întrutotul perfect n-ar fi decît unul monstruos, înspăimîntător. Comunicăm și ne iubim prin imperfecțiunile noastre. * Un zeu autentic nu poate cădea în uitare, ci doar în tăcere. Uitarea noastră e, în realitate
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
orgoliu în expansiune, se confruntă cu criza metafizică provocată de "căutarea lui Dumnezeu și negăsirea lui", stigmat al celui "ales", al celui ce posedă "dreptul să trăiască în metafizic, transfigurînd realul și adaptîndu-l structurii sale spirituale". De reținut superbia accentului volițional. Din această perspectivă nu-l mulțumește nici catolicismul, nici protenstantismul. Criteriul analizei este cel al raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
Mazilu: "dacă-l întrebi pe un prost cît e ceasul, îți va răspunde că n-are importanță deoarece timpul e relativ". Interviul e neîndoios o specie ingrată. Inteligența celui ce pune chestiunile se poate lovi lesne fie de limita subiectivă (volițională) a repondentului, fie de cea obiectivă a aceluiași (sărăcia cu duhul). Important e ca realizatorul de interviuri să fie o persoană de calitate intelectuală și de probitate, care să-i dea interlocutorului satisfacția unui "joc de mingi" ca la tenis
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ceresc și sursa unei „sumedenii de gaguri” înveselitoare (cf. p. 171). Cu alte cuvinte, mai solemne: „c’est Dieu qui est la cause véritable de nos actes”. Inclusiv, deci, a ceea ce se cheamă, aici, „impuls sinucigaș”. De unde și un deficit volițional, o abulie, ce-i afectează pe mai toți, fără excepția celor ce invocă, la tot pasul, moartea voluntară. Care, la ei, e o idee fixă, fixându-i ca pe niște stane, literalmente așadar, pe pragul strâmt dintre o viață fără
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
p. 26). O formă a minciunii - voluntare, dacă vorbitorul e lucid - se dovedește a fi folosirea viitorului. Omul nu e stăpîn pe soartă, chiar dacă uneori crede a domina cuvintele și astfel, prin ele, a o influența. Viitorul are o componentă volițională și chiar de aceea - mincinoasă. În orice caz, riscantă: Spunînd voi face mă arunc nebunește în fața minciunii, pentru că cine poate ști dacă trecerea vremii va confirma spusele mele» (p. 23). Granița dintre ficțiune și minciună - aceasta din urmă, înțeleasă în
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
orgoliu în expansiune, se confruntă cu criza metafizică provocată de "căutarea lui Dumnezeu și negăsirea lui", stigmat al celui "ales", al celui ce posedă "dreptul să trăiască în metafizic, transfigurînd realul și adaptîndu-l structurii sale spirituale". De reținut superbia accentului volițional. Din această perspectivă nu-l mulțumește nici catolicismul, nici protenstantismul. Criteriul analizei este cel al raportului om-Dumnezeu, pe care religia catolică îl rezolvă deficitar, pe o latură prin avivarea aspirației omului către divinitate, pe altă latură prin "sfărîmarea exaltării lui
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]