443 matches
-
cuvinte, manifestări comportamentale anormale, rigiditate, izolare etc. • În funcție de particularitățile temperamentale, vârsta, educația și dezvoltarea mintală a logopatului, tulburările de limbaj pot provoca și stări de excitație psihomotorie manifestate prin agitații permanente. În alte situații putem întâlni tulburări afectiv‑emoționale și volitive care pot culmina cu stări de depresie prelungite. • La persoanele cu tulburări de vorbire pot fi identificate contradicții în rezolvarea problemelor și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică. Atunci când aceste stări se prelungesc și devin cronice, apar stări
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o reacție la atitudinea și comportamentul părinților față de nevoile lor. De asemenea, literatura de specialitate menționează în explicarea autismului și așa‑numita teorie comportamentală. Această teorie consideră că respectivul sindrom comportamental care influențează toate sferele personalității subiectului (afectivă, cognitivă, acțională, volitivă, motivațională, limbajul etc.) apare ca urmare a unui șir de comportamente învățate și care se formează în urma unor serii de recompense și situații, aparent întâmplătoare. Cercetările efectuate nu permit încă o departajare clară între originea organică și cea psihogenă a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
conștiente ale individului ce au ca scop transformarea calitativă a întregii sale personalități, acțiuni desfășurate prin alții în cazul educației și prin sine, în cazul autoeducației. Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Introducere Procesul de învățământ reprezintă
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
își formează concepția despre lume, convingerile morale, trăsăturile de caracter, precum și aptitudinile de cunoaștere, de cercetare și creație (Ionescu, M., Bocoș, M., coord., 2009, pg. 55). Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Conținutul pregătirii psihice constă în
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
eficientă în cadrul activităților didactice, atât în privința adaptării depline la solicitări și stressuri, cât și în privința perfecționării lui din punct de vedere tehnico tactic într-o anumită ramură sportivă. Astfel laturile acestei pregătiri sunt: pregătirea intelectuală, pregătirea psihomotrică, pregătirea afectivă, pregătirea volitivă, formarea componentelor personalității. Scopul cercetării Scopul principal vizat în experimentul didactic întreprins, a fost acela, de a elabora un sistem metodologic de acționare și implementarea lui în cadrul activităților didactice de educație fizică cu studenții mediciniști și nu numai, în vederea dezvoltării
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PSIHOMOTRICE CU MIJLOACE SPECIFICE JOCULUI DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
rigiditatea determinărilor de ordin spațial sau temporal. El induce virtualizare, adică potențare a activităților și proceselor dincolo de stringențele clasice - de spațiu, de loc și de timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv și performativ. El recompune, pe un plan superior, o serie de activități performante și cu randament maximal, fiind expresia unei economicități și eficiențe fără seamăn. Dacă în mod tradițional, pentru a intra în posesia unei informații de specialitate, trebuie să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ea devine secundă, pe un plan doi, dar nu secundară sau mai puțin importantă. Aici, creația se realizează între egali, și nu de la profesor la educați. (Castegnau, 2003) Produsul cultural aduce bucurie spirituală și comuniune adâncă, multinivelară, de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
diferite, de vârste identice sau diferite, independent de atracția sexuală. Din aceste motive, prietenia are mai multe niveluri, și semnificații, după cum urmează: aă un sens afectiv, ea reprezentând o simpatie pentru cineva, care poate merge până la pasiune; bă un sens volitiv, urmărind binele altuia, bunăvoință, ajutor sau sprijin la nevoie; că un sens de comunicare, Însemnând deschidere, Încredere reciprocă, sinceritate și Înțelegere Între cele două persoane; dă un sens practic, legat de scopurile și acțiunile comune ale celor doi parteneri. Prietenia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
corespunzătoare necesare corectării lor. Din punct de vedere psihologic, atitudinea este considerată o formă de manifestare comportamentală a unor intenții, dispoziții sau decizii față de unele evenimente, activități sau persoane. Atitudinea exprimă direcționarea comportamentului global al individului, pe plan intelectual, afectiv, volitiv, generată de interesele și opțiunile care reflectă un anumit sistem de valori. ATITUDINI CORPORALE PARTICULARE - Poziții specifice ale corpului apărute la diverse categorii de pacienți. Interpretarea corectă a atitudinii bolnavului îi permite kinetoterapeutului să stabilească diagnosticul. În boala Parkinson, pacientul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
însăși nevoile ființei umane, din incitațiile intime ale acesteia; activitate atractivă, capabilă să producă mari satisfacții, începând cu plăcerea senzorială și terminând cu încordările și relaxările care însoțesc jocurile periculoase; activitate totală, angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice (perceptive, volitive, afective, imaginative, motrice etc.); activitate dezinteresată, care urmărește satisfacerea trebuințelor de ordin psihic, în vederea trăirii bucuriei activității autonome și gratuite; activitate recreativă, compensatorie, caracterizată prin destindere și distracție. JOC DIDACTIC - Constituie o formă de joc ce combină armonios elementul instructiv
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
direcția opusă precedentei. SEMN (lat. signum) - Obiect sau fenomen, însușire sau acțiune ce are, pentru subiect, proprietatea de a substitui (a indica sau desemna) un alt obiect, fenomen sau proces. Semnul indică un fenomen material, o stare afectivă, o stare volitivă, un proces de ordin intelectual etc. și reprezintă o verigă între obiectul și subiectul cunoașterii. În context medical, semnul este un fenomen manifestat de organismul bolnavului pe care medicul îl recunoaște, ceea ce-i permite să precizeze diagnosticul și prognosticul bolii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
iscat spre el de vreun șoc. Era studios, era livresc și fusese instruit de cei mai buni scriitori să se distreze cu percepții. Când ieșea pe stradă, viața nu era goală. În acest timp oamenii chitiți, agresivi, puși pe treabă, volitivi făceau cum făcea omenirea În mod normal. Dacă mai toți umblau ca sub vrajă, somnambuli, circumscriși de, Înhățați de scopuri nevrotice minore, fleacuri, indivizi precum Sammler erau doar cu un stadiu mai avansați, stârniți nu de scopuri, ci de consum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
faptei (res ipsa loquitur). În orice act de agresiune, intenția criminală este prezumată; agresorul, în toate cazurile, își dă seama de caracterul ilicit al acțiunilor sale și de urmările sau rezultatele lor (elementul cognitiv) și dorește să le realizeze (elementul volitiv); faptul de a recurge cel dintâi la forța armată este suficient, ca temei al acestei prezumții. Condiționarea existenței actului de agresiune, de dovedire (de către Consiliul de Securitate) a unor anumite scopuri (mobiluri) ale agresorului constituia un element mult mai greu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
eficient -, atunci era limpede că își îmbunătățea modelul comportamental psihosexual în salturi, arzând etapele. Pe de altă parte, Eva nu era întru totul convinsă că papiloterapia era ceva foarte simpatic. Reușea să-și înfrângă obiecțiile numai prin exercitarea unei forțe volitive considerabile și chiar și atunci simțea un curent subteran de îndoială legat de gradul de bună-cuviință implicat de niște atingeri atât de senzoriale. Totul era extrem de buimăcitor și, ca să pună capac la toate, se apucase să ia și pilule contraceptive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
apropiat, apariția unei mișcări sociale, la baza căreia cetățenii erau ferm convinși că, prin simpla voință, va fi posibil să se Învingă moartea și că, prin urmare, dispariția nemeritată a atâtor oameni În trecut se datora numai unei reprobabile debilități volitive a generațiilor anterioare. Dar lucrurile nu aveau să se oprească aici. De vreme ce oamenii vor continua să nu moară, fără ca pentru asta să trebuiască să facă vreun efort perceptibil, o altă mișcare populară de masă, dotată cu o viziune prospectivă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
fiind impuse cele de motivație autonomă și motivație exercitată prin control (Deci și Ryan, 2008). Prima formă cuprinde motivația intrinsecă și tipurile de motivație extrinsecă ce presupun identificarea subiectului cu activitatea desfășurată. Când oamenii sunt motivați autonom, atunci experimentează actul volitiv sau auto-susținerea propriilor acțiuni. Motivația exercitată prin control se referă la comportamentele determinate extern (prin recompense sau pedepse), dar și la comportamentele reglate intern (atunci când reglarea acțiunii a fost parțial internalizată și este energizată de factori precum aprobarea celorlalți, evitarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
viață, o relație socială vizibilă în succesul selectării unui compagnion cu fizic plăcut, o a treia relație între corp și societate trimite spre relația omului cu sănătatea, o a patra relație între corp și societate trimite la capacitatea de concentrare volitivă a sportivului, mult mai puternică decât aceea a non-sportivului, o a cincia relație între corp și societate trimite la durata de vârstă mărită a acelora, care au avut un comportament sportiv. 5. ROLURI SPORTIVE: LIDER ȘI PERFORMER Problema socială a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
marcarea din 1921, Soziologie du sports, a lui H. Risse, care pornește de la atitudinea exuberantă față de corpul frumos apare drept o relație contradictorie între alegerea liberă și datorie, odată cu influența timpului liber al oamenilor asupra sănătății și a calităților moral volitive, H. Risse crede că motivul principal al apariției sportului ar fi determinat de societatea industrială. Precum în religie, sportivul își propune în societate, scopuri inițiatice, care privesc: -nu ceea ce este, ci ceea ce există, -aceasta duce spre participarea sportivului la esența
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și o consiliere și asistență socială pentru beneficiarii de servicii de sănătate mintală și familiilor acestora -terapie ocupațională, ergoterapie și art-terapie; -activități educative de grup (auto-îngrijire, autogospodărire, dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare interpersonală eficientă, optimizarea abilităților cognitive, emoționale și volitive); -psihoterapie sportivă de grup; -activități de club în scop recreativ; -activități culturale (vizite la muzee și expoziții, vizionări de filme); -organizarea de mici petreceri cu ocazia aniversării zilelor de naștere și a altor evenimente speciale; -organizarea de mici excursii, planificarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este necesară capacitatea de a diagnostica „boala” pe care o are penitentul și de care trebuie vindecat. Sursa bolii sufletești a fost adesea identificată cu păcatul, pentru că acest rău, odată săvârșit, are destule efecte negative: slăbește natura umană, diminuează forța volitivă, îi ia libertatea omului și denaturează solidaritatea umană. Prin urmare, eliminarea păcatului aduce cu sine vindecarea penitentului. În acest sens, orientarea atenției penitentului asupra crucii lui Cristos îl poate vindeca. El are șansa mai mare să devină conștient și să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoane sau altui grup; conținut educație literară, științifică, artistică, etc.; efect (foarte bună, bună, mediocră, etc.). Educația este un proces prin care se formează, se dezvoltă și se maturizează dimensiunile fundamentale ale ființei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul afectivul, volitivul. Acest proces reunește mijloace, metode, procedee și tehnici necesare exercitării influențelor formative (A. Dragnea, S.Teodorescu). 15. Educația fizică este nucleul educației motrice generale, îndeplinită în procesul instructiv-educativ, guvernată de norme și reguli aplicate subiecților în vederea dezvoltării lor armonioase, formării
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mare semnificație la un moment dat. Se vorbește în acest sens de s. atenție, a memoriei, a percepției etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Sentiment (engl. feeling, fr. sentiment) proces afectiv complex, combinat cu elemente intelectuale (reprezentări) și volitive stabile, generalizate care persistă în absența tuturor stimulilor. S. este un raport sau relație afectivă atitudinală cu o anumită persoană, colectivitate, activitate, obiect, valoare, ideal. S. este mai durabil decît emoția și mai puțin violent decît pasiunea și are la
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
aptitudini favorizante practicării exercițiului fizic, calități, deprinderi și priceperi motrice de bază și aplicativ-utilitare specifice unor probe și ramuri sportive practicate atît în regimul zilei de școală cît și în timpul liber, dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, definirea unor trăsături, morale, volitive, atitudinale estetice necesare integrării individului în structura socială, cunoștințe și abilități tehnice privind autoconducerea, autoorganizarea, autoaprecierea etc. Idealul se va modifica pe parcursul evoluției social-istorice, în concordanță, însă, cu idealul general educațional, realizîndu-se treptat, pe etape, nefiind atins integral niciodată. Idealul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Mijloacele asociate sînt mijloace împrumutate din celelalte laturi ale educației, folosite ori de cîte ori se consideră că acestea sînt necesare în atingerea obiectivelor educației fizice și sportului. Cu ajutorul mijloacelor asociate pregătim subiecții din punct de vedere cognitiv, afectiv, moral, volitiv, estetic etc., treptat conturîndu-se o serie de calități intelectuale ce presupun o conduită flexibilă, eficientă. Servindu-ne în pregătire de muzică, cîntec, lucrări de specialitate, etc. vom observa în plan afectiv-emotiv o serie de transformări legate de estetică corporală, apartenență
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
proceselor psihice nervoase, favorizează depunerea unor eforturi îndelungate. * Fibrele musculare implicate în efort, fibrele roșii ST (slow twitch) sînt fibre "lente" favorabile efortului de rezistență. * Rezervele energetice mobilizate și calitatea metabolismului. * Elasticitatea vasculară, capilarizarea periferică, compoziția sîngelui, capacitatea pulmonară. * Pregătirea volitivă și motivația subiectului pentru efectuarea unor eforturi epuizante. FORȚA Definiție. Posibilitatea organismului de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare prin intermediul contracției musculare. Forme de manifestare a forței (Gh. Cîrstea, 1993) * În funcție de participarea grupelor musculare sînt: a) Forța generală
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]