215 matches
-
Cea de-a doua este de-a dreptul imposibilă. Ultima este posibilă, dar rămîne de construit. 10.5. Scenarii: Uniunea Europeană, statele membre și europartidele " Construcțiile instituționale cum sublinia Pascal Delwit sînt rezultate temporare ale raporturilor de forțe, ale acțiunii și voluntarismului politic"752. În acest sens, adoptarea reglementării din 2003 a statutului și finanțării va influența, un anumit timp, devenirea partidelor europene, adaptare interpretată de unele cercuri academice ca o tentativă a elitei politice naționale și europene de a crea forme
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
rezultatelor funcționării lor. Așteptările sociale față de afaceri s-au extins, de la de jure la de facto, de la respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și despre importanța "lucrului bine
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața modelului de consum care combină eficacitatea și hedonismul, sănătatea și frumusețea, igiena și estetica, voluntarismul și îngrijirea ca plăcere 35. Modernizarea nu progresează decât în paralel cu consacrarea și senzualizarea plăcerilor consumeriste. Aproape toate domeniile consumului sunt contaminate de această dinamică. Astfel, îmbrăcămintea sportivă îmbină tot mai mult performanța și esteticul: cu cât articolele sportive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
piramidei sociale: de-acum înainte, cu cât ești mai sus în ierarhie, cu atât muncești mai mult și cu atât mai puțin constituie consumul principiul fundamental al vieții. Vechii logici a divertismentului ostentativ îi urmează o avalanșă a activismului și voluntarismului profesional promovate de noile elite care-și consacră cea mai mare parte a energiei muncii, considerată un „joc”, o experiență care te îmbogățește, un instrument al dezvoltării personale. Sub stilul „boem”, cool și decontractat se află vechea dorință de „a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
claritate cum ar putea P.D.L.-ul să ocupe singur dreapta românească, care în scurt timp, să ajungă la 30%, adică vioara întâi pe scena politică românească. Dacă dreapta înseamnă descotorosirea statului de economie, neamestecul statului însemnând să lași mână liberă voluntarismului, se poate, dar atunci se poate pune întrebarea dacă mai este necesar statul. Atunci va trebui să privatizăm administrația, organismele care împart pomenile, numite eufemistic subvenții, lăsăm numai partidele să se scarmene pentru ce este de jumulit în țară. Justiție
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anticriză sunt semnalate deosebiri de doctrină: stânga-dreapta. Cred că programul PSD n-ar fi trebuit prezentat de domnul Năstase, că nu i se potrivește pe stânga, mai degrabă pe spate. Trecem peste „fumurile” lui Crin Antonescu, cu o guvernare liberală (voluntarismul în vreme de criză e mai rău decât o măciucă la un car de oale!) și vom spune că aniversarea a 135 de ani de la înființarea PNL, ținută la Săftica, moșie și reședință a lui Ion I.C. Brătianu a fost
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unei alte persoane decât decidentul. În general decizia de management trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de raționalitate: - Să fie fundamentală științific, adică să fie luată în conformitate cu realitățile din cadrul organizației, pe baza unui instrumentar științific, care să înlăture practicismul, improvizația, rutina, voluntarismul; - Să fie împuternicită, în sensul că trebuie adoptată de managerul în ale cărui sarcini este înscrisă în mod expres, iar acesta să dispună de cunoștințele, calitățile și aptitudinile necesare fundamentării respectivei decizii. - Să fie clară, concisă și necontradictorie, ceea ce presupune
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pereți ai casei, lipsit de o activitate reală. Refuzase să-și aducă-aminte că nevasta lui nu e femeia pe care s-o dresezi cum vrei, pe care s-o obligi să trăiască o stare impusă. Se îndrăgostise de ea pentru voluntarismul și independența ei înăscute. Era inteligentă și plină de viață iar el avea obligația s-o ajute să-și facă o carieră. Se întrebase, în lungile zile de singurătate, cum de nu văzuse toate astea până acum. Era fericit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pierdere va rezulta, nu numai pentru întreprinderi, ci și pentru economie în ansamblul său”51. Acest element intangibil din trecutul României ar putea fi pus în legătură cu studierea unor aspecte menționate anterior. în sfârșit, scrie Sowell, se mai pune și problema voluntarismului social, evidențiat ca factor de către Alexis de Tocqueville, Ralf Dahrendorf, Robert Putnam și alții 52. “în rândurile populației, spiritul de cooperare dă posibilitatea combinării multor resurse, pentru proiecte ce merg de la administrarea cartierului sau a străzii până la parteneriate de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
societăți [...]. Ca alte forme de capital, spiritul de cooperare nu este distribuit nici egal și nici la întâmplare printre popoare sau națiuni”53. La fel ca majoritatea celorlalte chestiuni de interes menționate mai sus, implicațiile pe care le-au avut voluntarismul și construirea societății civile asupra dezvoltării României au fost, în general, ignorate, lăsând deschis un alt domeniu pentru o cercetare viitoare 54. 9. Capitalul uman negativ Thomas Sowell mai aduce în atenție o altă zonă de interes major, care necesită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy (Princeton University Press, Princeton, 1993)82 și Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community (Simon and Schuster, New York, 2000). Putnam subliniază impactul capitalului social, mai ales al angajamentului civic și voluntarismului (definit ca „reciprocitate generalizată - practica de a-i ajuta pe alții fără a aștepta vreun câștig în schimb” - 2000, p. 505)83. Reluăm, în cele ce urmează, câteva dintre elementele esențiale ale Virtuții Civice despre care Putnam susține că se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
domeniu a fost realizată de Alina Mungiu-Pippidi și Denisa Mundruta `n studiul lor „Social Capital in a Post-Totalitarian Society: The Case of Romania”, Politica externă, vol. 4 (2000), nr. 9, pp. 87-104. Pentru o analiză, vezi Paul și Jean Michelson, Voluntarism and the Restructuring of Romanian Society, o prelegere nepublicată, ținută `n cadrul Romanian Embassy Lecture Series, Washington DC, 17 martie 1994. 55 Pentru cele ce urmează, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed. cit., pp. 339-341. 56 Pentru mai multe detalii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cercetărilor, trebuie să se țină seamă de nivelul de cultură al societății, de particularitățile etnografice, climatice, de tradiții naționale, de îngemănarea cu dezvoltarea economică și de interdependența cu aceasta. Jocurile olimpice asigură o altă miză a performanței decât aceea a voluntarismului, dar controlul asupra pieței de sponsorizare implică un nivel cu legi mult mai importante decât până acum. Nu oricine are acces la sport și anumiți sportivi sau tipuri de sport au o valoare publicitară mai mare, spirala transferurilor preferențiale cere
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și numai atunci când (1) obiectivele transcendente ale purtătorului și ale subiectului diferă și când (2) corelația dintre acțiunea și obiectivul transcendent al subiectului a fost creată de voința purtătorului 69. Autoritatea de sancționare se caracterizează prin amenințarea care provine din voluntarismul profesorului. Lucrurile stau altfel în cazul autorității de solidaritate. Să exemplificăm: apropiindu-se sfârșitul semestrului, profesorul constată că a rămas în urmă cu materia, pentru că a fost nevoit să aloce mai multe ore decât proiectase unor subiecte mai greu accesibile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
șarpelui: «Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul» (Gen 3,5). Ne aflăm, așadar, în fața unor probleme ce nu pot fi evitate, într-o situație de întunecare a temeiurilor gândirii puternice și, totodată, de persuasivă putere logică a argumentărilor voluntarismului. Ei bine, nu tocmai într-o situație de acest gen ar trebui regândit Duns Scotus - voluntarismul său - o teorie care unește atotputernicia divină cu libertatea și responsabilitatea fiecărui om? 5. Doar ființa individuală este singura reală din punct de vedere
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
unor probleme ce nu pot fi evitate, într-o situație de întunecare a temeiurilor gândirii puternice și, totodată, de persuasivă putere logică a argumentărilor voluntarismului. Ei bine, nu tocmai într-o situație de acest gen ar trebui regândit Duns Scotus - voluntarismul său - o teorie care unește atotputernicia divină cu libertatea și responsabilitatea fiecărui om? 5. Doar ființa individuală este singura reală din punct de vedere ontologic Alături de Duns Scotus se află și figura unui alt mare franciscan, William Ockham, aprig apărător
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cere să fim interpreți creativi, fiind conștienți că încercările noastre sunt și rămân umane, deci nu sunt absolute, ci tributare culturii epocii și mijloacelor expresive pe care le are la dispoziție interpretul. 2. Rațiunile individualismului lui Ockham și cele ale voluntarismului lui Scotus «Marea parte a emancipărilor spiritului, ca și a progreselor în recunoașterea demnității oamenilor care au urmat istoria civilizației occidentale, se bazează pe postulatul individualist implicit nominalismului lui Ockham (1280-1349). De la simplul adevăr enunțat de acesta - cum că doar
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
susținerea autonomiei lor». Individualismul, ca formă de apărare a persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct de forță al tradiției de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de poziții filosofice care fac din învățații franciscani adevărați clasici ai gândirii filosofice. Apărarea pe care Scotus (1266-1308) o ia libertății îl conduce la o critică radicală a determinismului natural tipic filosofilor greco-arabi. Dumnezeu este liber și, creând
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cel puțin le-ar permite, de exemplu: furtul, uciderea, adulterul și altele asemănătoare, care nu implică un rău inconciliabil cu scopul ultim, tot astfel cum aportul lor nu include un bine care să conducă în mod necesar la scopul ultim». Voluntarismul lui Scotus este consecința directă a apărării transcendenței Dumnezeului infinit - o apărare fără compromisuri, care intră în coliziune cu teoreticienii „dreptului natural”, în care au întâietate mai degrabă criteriile păgâne decât cele creștine. În realitate ceea ce s-a spus despre
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
fi trebuit să nască”? Disputa antică dintre raționaliști și voluntariști se prezintă în zilele noastre - în contextul analizei lingvistice și epistemologice - ca o dispută a cognitiviștilor cu non-cognitiviștii. O dispută ce face ca argumentarea logică să se poziționeze de partea voluntarismului. Sigur, poate apărea deziluzionant faptul de a nu exista o bază rațională validă pentru toate convingerile noastre etice și politice de bază, însă, pe de altă parte, nu este rodul unei prezumții fatale să gândim omul ca stăpân absolut al
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Deși cele două condiții nu ar fi satisfăcute, el se încumetă totuși să întreprindă o „încercare de caracterizare psihologică”, folosind observațiile proprii, dar și istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru”, numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Despre comunism. Destinul unei religii politice, sintetizează perfect atât formal, cât și subiacent scheletul ideatic și practic al comunismului. Ce a fost comunismul? Citam din Vladimir Tismăneanu: "Proiect transcedent și soteriologie laică, utopie chiliastica și promisiune emancipatoare, determinism rigid și voluntarism febril, comunismul a fost (..) o doctrină radicală economică, morală, socială și culturală, axată pe realizarea unor scopuri fundamental transformatoare". Dacă țelul ultim al comunismului a fost crearea unei noi civilizații, atunci cea de-a doua întrebare care se naște este
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
poate spune fără strângere de inimă despre cărțile celor care, de douăzeci de ani și mai bine, aspiră la „operă”, ca și cum n-ar ști că pur și simplu, prin fatalitate, „a vrea” nu e echivalent cu „a putea” și că voluntarismul nu se punctează ca realizare. Ar mai fi ceva: în critică (adică în exercitarea spiritului critic) chestiunea cantitativă a „operei” e destul de relativă. Studiile lui Maiorescu abia dacă depășesc, puse cap la cap, mia de pagini. Contează însă impactul și
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
românește, întorcînd spatele etimonului hellenic. Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de violență și vrăjmașă obstinație. Deloc ortodox, sub raport lingvistic, voluntarismul interpretării ține să mobilizeze fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între uneltele visării artistice, scalpelul neurofiziologiei nu divizează doar, implacabil, nu rămîne prizonier al analizei în sine. Simbolismul corpului conține și putința unui
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
volumul lui Sylvain Piron, Guy Lobrichon manifestă o prudență rezervată: fără a o nega total, nu o utilizează totuși în interpretările sale. De aceea, nu pasiunea și fidelitatea devin, așa cum ne-am aștepta, trăsăturile ,moderne" ale Héloďsei, ci independența și voluntarismul. În consecință, volumul Héloďse. L'amour et le savoir prezintă o Héloďsă fără Abélard, în calitatea sa ultima de stareța a Paracletului (abația unde vor fi înhumați cei doi îndrăgostiți) - drept pentru care volumul lui Guy Lobrichon se încheie cu
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]