239 matches
-
și antebrațele i se resorbiseră în coaste, așa că direct din torace îi ieșeau acum cele două buchete de degete, fiecare cuprinzând câteva zeci de filamente ca nuielele, dar complicat articulate, și care atingeau neobosit clapele sidefii. Profesorului îi veni să vomeze, simțind fiorul de oroare sacră în fața acestei ființe atât de puțin omenești. Ca să nu aibă timp să dea înapoi, stinse farul și se repezi la portiera din față. Cum trase de ea, aceasta se desprinse din balamalele putrede și căzu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deoarece originea acestor norme se pierde în preistorie, ele fiind introduse ulterior în istoria sacră. În afară de normele alimentare, sunt considerate impure mormintele și cei morți, femeile în timpul ciclului menstrual sau orice iese din trupul uman ca, de exemplu, excrementele sau voma. În total există 613 precepte: 365 interziceri și 248 de porunci. Din punct de vedere istoric nu putem accepta opinia negativă pe care evangheliile sinoptice o exprimă față de farisei, pentru că e vorba de afirmații polemice (împărtășite de altfel și de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mușcat. Noroc că nu era veninos. Dar în clipa aceea n-aveam de unde să știu asta. M-am aplecat și mi-am supt sângele din rană până ce mi s-a făcut greață de gustul sângelui și mi-a venit să vomez. Peste puțin timp, am simțit că aveam amețeli și fierbințeli. Abia mai puteam să mișc piciorul. M-am așezat jos și destul de repede m-am cufundat parcă într-un somn care semăna cu moartea. Apoi mi-am revenit. Și descoperind
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
parcă-mi e mai bine. După ce mă spăl, mă întorc la birou. Ca din întâmplare, ochii-mi cad pe o foaie de hârtie. Descifrez: “...știm pedagogie cu duiumul... ...oamenii cu vocație pentru meseria pe care-o fac...” Dorința de a voma iar revine. Iau scrisoarea, o pun în plic, lipesc totul, apoi împăturesc o dată și rup, iar împăturesc, iar rup, pe urmă, din ce în ce mai repede, împăturesc, rup, împăturesc... Când anonima nu-i decât bucățele mici, mici de hârtie, strâng totul de pe birou
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
topit..." Am văzut negru în fața ochilor, am sărit asupra lui și l-am mușcat de beregată de a trebuit să fie internat la spital. După aceea am stat o noapte întreagă în closet, urlând, bătând cu pumnii în ușă și vomând. Dimineața au venit de la un spital de psihiatrie, m-au suit cu forța într-o ambulanță și m-au dus acolo. Am încercat să le explic doctorilor ce se întîmplase, dar ei nici n-au vrut să mă asculte. Noi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-aș fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însîngerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-aș fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei cârcotași, bătrânii aveau să-l tragă de limbă pe Dinu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de ajuns atât ca un sport să devină o mîrșăvie? Dreaptă ar fi numai vânătoarea în care omul ar vâna cu mâinile, dar cine mai vânează așa? Deodată, am auzit un zgomot. M-am întors. Palid, înspăimîntător de palid, Dinu voma. Am priceput într-o clipă că-și impusese să pară un vânător cu experiență și crezuse că va reuși. Se ținuse tare până atunci, dar cedase.. ― N-am dormit azi noapte din pricina astmului, s-a scuzat el, jenat, când și-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
compania. Deși soția lui și nebunul afirmau că senilitatea ei nu era decât o poză, se îndoia că bătrâna ar fi fost în stare să scrie o asemenea scrisoare. Dar deocamdată trebuia să iasă din dormitorul acesta claustrofobic, înainte de a voma peste foile scrise care acopereau toată dușumeaua. Când domnul Reilly stătuse aproape de el ca să-i indice pasajele, mirosul devenise insuportabil. Căută cu mâna clanța, dar nebunul de Reilly se aruncă cu spatele la ușă. — Trebuie să mă crezi, suspină el. Șleampăta aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
topit...” Am văzut negru în fața ochilor, am sărit asupra lui și l-am mușcat de beregată de a trebuit să fie internat la spital. După aceea am stat o noapte întreagă în closet, urlând, bătând cu pumnii în ușă și vomând. Dimineața au venit de la un spital de psihiatrie, m-au suit cu forța într-o ambulanță și m-au dus acolo. Am încercat să le explic doctorilor ce se întâmplase, dar ei nici n-au vrut să mă asculte. „Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
am călcat un iepure care alergase orbit, înnebunit, ca să scape. După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însângerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-as fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
După ce l-am călcat și am oprit, ne-am dat jos, am văzut bucata de carne însângerată de pe șosea, apoi m-am dus în spatele mașinii ca să urinez și acolo am vomat cu silă. Când am revenit, am observat că Emilia vomase între timp lângă roata din față; fiecare ne ferisem de celălalt ca să nu ne arătăm miloși. N-as fi vrut să repet aceeași ispravă acum. Curioși, și unii dintre ei cârcotași, bătrânii aveau să-l tragă de limbă pe Dinu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de ajuns atât ca un sport să devină o mârșăvie? Dreaptă ar fi numai vânătoarea în care omul ar vâna cu mâinile, dar cine mai vânează așa? Deodată, am auzit un zgomot. M-am întors. Palid, înspăimântător de palid, Dinu voma. Am priceput într-o clipă că-și impusese să pară un vânător cu experiență și crezuse că va reuși. Se ținuse tare până atunci, dar cedase. — N-am dormit azi noapte din pricina astmului, s-a scuzat el, jenat, când și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
odinioară era Pântecul Parisului, cu trompele alea captatoare de curenți aerieni, cu sminteala aia de țevi, de conducte, cu urechea aia a lui Dionisie căscată asupra golului exterior ca să emită sunete, mesaje, semnale până În centrul globului și să le restituie vomând informații din infern? Mai Întâi Conservatoire, ca laborator, apoi Turnul, ca sondă, În fine Beaubourg, ca aparat de emisie-recepție global. Nu cumva puseseră pe picioare ventuza aia uriașă ca să distreze patru studenți, pletoși și nespălați, care se duceau să asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
desfăcîndu-i costumașul murdar și dîndu-i-l jos. Îi ridic maieul și mă străduiesc să nu Îl murdăresc și mai rău decît e deja. Mami e aici, zic și Încerc să nu mi se rupă inima de plînsul lui, În vreme ce-i curăț voma din păr. Îl aduc Înapoi În dormitor și-l culc pe masa pe care-l schimb, Îmbrăcîndu-l la loc rapid. Acum e treaz de-a binelea și sporovăiește. Îl așez În balansoarul de pe podea, ca să-i schimb așternuturile. Se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
om care găsește atrăgătoare tot felul de hidoșenii. Este acea parte dintr-un imbecil, am încheiat eu, care pedepsește, defăimează și pornește bucuros un război. Dacă vorbele mele, înjosirea, băutura sau șocul operator l-au făcut pe O’Hare să vomeze, nu știu. Dar de vomat a vomat. De la etajul al patrulea a împroșcat până jos casa scării cu un jet de vomă. — Pun’-te și curăță! i-am zis. M-a privit drept în față cu ochii încă plini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
hidoșenii. Este acea parte dintr-un imbecil, am încheiat eu, care pedepsește, defăimează și pornește bucuros un război. Dacă vorbele mele, înjosirea, băutura sau șocul operator l-au făcut pe O’Hare să vomeze, nu știu. Dar de vomat a vomat. De la etajul al patrulea a împroșcat până jos casa scării cu un jet de vomă. — Pun’-te și curăță! i-am zis. M-a privit drept în față cu ochii încă plini de o ură neclintită. — O să pun eu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
a se trezi din somn întrebându-se de ce se află la închisoare. O teorie pe care mi-o propun singur în asemenea ocazii este că mă aflu la închisoare fiindcă nu m-am putut decide să calc prin ce-a vomat altul sau să sar peste ce-a vomat altul. Mă refer la ce vomase Bernard B. O’Hare pe dușumeaua din hol, la picioarele scărilor. Am ieșit din mansarda mea la scurt timp după ce a plecat O’Hare. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
se află la închisoare. O teorie pe care mi-o propun singur în asemenea ocazii este că mă aflu la închisoare fiindcă nu m-am putut decide să calc prin ce-a vomat altul sau să sar peste ce-a vomat altul. Mă refer la ce vomase Bernard B. O’Hare pe dușumeaua din hol, la picioarele scărilor. Am ieșit din mansarda mea la scurt timp după ce a plecat O’Hare. Nu mai exista nimic care să mă rețină. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pe care mi-o propun singur în asemenea ocazii este că mă aflu la închisoare fiindcă nu m-am putut decide să calc prin ce-a vomat altul sau să sar peste ce-a vomat altul. Mă refer la ce vomase Bernard B. O’Hare pe dușumeaua din hol, la picioarele scărilor. Am ieșit din mansarda mea la scurt timp după ce a plecat O’Hare. Nu mai exista nimic care să mă rețină. Am luat cu mine o amintire, cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
încă din august. Cabanierul îl cunoștea și-l aștepta cu brațele deschise, ca și anul trecut, când a tras un chef cu niște tovarăși de-a răsunat toată valea. Oho, spunea el bătându-se pe burtă, am băut și-am vomat în râpă... Dacă și anul ăsta o să fie la fel, ce mai șou o să iasă în creierii munților... - Uită-te la el, șopti Ioana în urechea Elenei. Mi-a fost scârbă de el încă de la început. Am senzația că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în bucăți, iar cum bucăți de materie umană se găseau din belșug peste tot prin curte, această explicație părea plauzibilă. Minutele trecură în letargie. Frank, zguduit de întâmplare, nu apucă să reorganizeze trupele și-și încheie ziua la toaletă, unde vomă ore în șir. Soarele apuse peste Whipie aducând la poarta fabricii o mulțime de oameni curioși, care (deși unii erau soldații lui Jo și alții ai lui Mallami) renunțară câteva clipe la dușmănia tradițională și rămaseră să privească în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Întoarse pe neașteptate și se Îndreptă Înapoi spre ușa camerei mortuare. La câțiva metri de ea, se opri brusc, se uită În jur, surprinsă parcă să se afle unde era și alergă spre o chiuvetă lipită de peretele din spate. Vomă violent și icni de mai multe ori până să se calmeze, stând cu brațele sprijinite pe chiuvetă, aplecată deasupra ei, gâfâind. Îngrijitorul apăru cât ai clipi lângă ea și-i dădu un prosop alb de bumbac. Ea Îl luă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
decât plasele elastice. La un nivel subconștient, Amanda știa asta deja; în fond, participase la destule ședințe ale revistei Style la care se discutase tocmai acest lucru. Copiii, puradeii- asta era formula din mintea Amandei. Plicticoși, zgomotoși, urât mirositori și vomând pe hainele tale cumpărate de la Marc Jacobs. În ceea ce privea sarcina, nu numai că te împiedica să te mai distrezi, dar îți afecta și cariera, te făcea să pierzi influență și bani. Esențialmente, maternitatea era pentru ratate. Dar oare așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
călărea, că acum îmi doresc cea mai grozavă experiență de viață. Copii. Împingându-se în sus, către ea, Hugo a încercat să nu se gândească la copii. Sau, mai curând, să nu se gândească la părerea lui despre ei. Copiii vomau pe tine și plângeau. Te împiedicau să mai ieși nopțile, dar nici nu te lăsau să dormi. Iar dacă îi venea cheful să-i cânte „Roțile autobuzului“ vreunui puradel de doi ani, atunci avea destul fini. În ultima vreme, Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]