477 matches
-
Pușcașu - ""Mănăstirea Dobrovățului"", în „Monumentul”, vol. VI (Ed. Trinitas, Iași, 2005), p. 14-15.</ref> Cu această ocazie au fost înlăturate cele trei turle, iar biserica a fost acoperită cu o învelitoare unitară din tablă de cupru, după modelul din tabloul votiv. Dulgherul restaurator Gh. Balan a refăcut tâmplăria acoperișului, iar pictorul restaurator Dan Mohanu a consolidat pictura interioară, precum și fragmente din fresca exterioară. S-a început restaurarea zidului de incintă, dar lucrările au fost brusc întrerupte de desființarea în 1977 a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Duh, la mănăstirea de la Dobrovăț, la anul 703... luna ..."". Luna și anul nu se mai disting. Pictura a fost restaurată în perioada 1930-1936, fiind spălată de retușurile ulterioare și de praful și fumul depuse în ultimele sute de ani. Tabloul votiv aflat pe peretele naosului îi prezintă pe domnitorii Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Orb și Petru Rareș, închinând biserica la picioarele Mântuitorului, care este așezat pe tron. Prezența lui Petru Rareș aici (în timpul căruia a fost pictată
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
este așezat pe tron. Prezența lui Petru Rareș aici (în timpul căruia a fost pictată biserica) are sensul de a sublinia descendența acestuia din Ștefan cel Mare. Interesant este faptul că domnitorii nu sunt reprezentați cu familia ca la alte tablouri votive. Ei sunt reprezentați tineri, îmbrăcați în haine de brocart, cu coroane și părul lung căzut pe umeri. Biserica oferită Mântuitorului nu are turle și acoperișul este țuguiat și șindrilit, cum arată și atăzi după înlăturarea turlelor în perioada 1974-1976. De
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Pionul. 1835”". Pridvorul bisericii și catapeteasma din lemn de tei au fost pictate în ulei, în anul 1853, de către pictorul grec Haralambie Agnostul din Constantinopol. Cu acel prilej, a fost pictat pe peretele vestic al pridvorului, în stânga intrării, un tablou votiv cu următoarea inscripție cu caractere chirilice: "„Ghervasie s[c]himonah cu metaniia din sf[â]nta mănăstirea Neamțului fiind nacealnec acestui sf[â]nt lăcaș Durău și biserica din temelie zidită prin osârdiia cuvioșiei sale și împreună [cu] ostenitori[i
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
aflat în apropiere. Biserica „Sfântul Gheorghe” se află în afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată în 1688, cu puțin timp înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, ea adăpostește mormântul lui George-Valentin Bibescu, precum și tabloul votiv ce-i reprezintă pe Constantin Brâncoveanu și pe cei patru fii ai săi.
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]
-
fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui deal din împrejurime. La începutul epocii bronzului mijlociu colina a fost repopulata, având și un loc de cult și de ofrande votive. Apoi (3150-1200 î.e.n) s-a dezvoltat aici orașul-stat canaanean nefortificat Lahish, aflat sub dominație egipteană. În epoca bronzului mijlociu orașul a căpătat o mai mare importanță, el fiind înconjurat de un glacis și de un șanț, care au
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
aceste locuri este atestată prin urme arheologice. Biserica Ortodoxă Română atribuie prin tradiție apostolului Andrei începutul creștinării dacilor. Existența unei vieți creștine în epoca postromană este confirmată de diverse descoperiri arheologice, printre care se numără și un "donarium" (un obiect votiv) descoperit la Biertan, care conține inscripția latină "EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI" (Ego Zenovius votum posui), (în ), sub care se află monograma lui Isus Hristos. Gepizii, o populație germanică ce a dominat temporar Transilvania în secolul al VI-lea, au fost creștini
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
de intrare, este cunoscută mai ales sub denumirea de „Biserica Sfinților Îngeri". Această biserică a fost ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este înfățișat în tabloul votiv, alături de Constantin Brâncoveanu, de voievodul Constantin Nicolae, precum și de o parte dintre călugării de la Mănăstirea Hurezi, care au ajutat la ridicarea acesteia. Pe atunci, mănăstirea avea obște de călugări, în vreme ce astăzi ea are obște de maici. Pictura în frescă a
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
neînsuflețit a fost transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din București. În anul 1791, spătarul Mihail Racoviță a realizat o serie de lucrări de reparații. Atunci a fost înlăturat peretele despărțitor dintre naos și pronaos, fiind distrus tabloul votiv în care apărea Ștefan cel Mare. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială. Tot atunci a fost amplasată și catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
întreaga pictură este degradată ca urmare a repictării de proastă calitate, a spălării, a acoperirii cu depuneri masive de fum și praf atmosferic, a semnelor incizate (grafite) etc. S-au identificat portretele care au fost refăcute. Portretul feminin din tabloul votiv (unicul personaj păstrat din reprezentarea familiei ctitorului) este grav deteriorat ca urmare a pierderilor parțiale ale stratului de culoare, vizibile în zona gurii și gâtului și a unor reparații grosiere care acoperă ochii și nasul personajului. Biserica a avut o
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată de spătarul Mihail Racoviță în 1791 a dus la înlăturarea acestui perete despărțitor , rămânând doar portretul un personaj feminin presupus de Paul Henry a fi Maria Voichița, ultima soție a ctitorului. Doamna
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată de spătarul Mihail Racoviță în 1791 a dus la înlăturarea acestui perete despărțitor , rămânând doar portretul un personaj feminin presupus de Paul Henry a fi Maria Voichița, ultima soție a ctitorului. Doamna din tabloul votiv este îmbrăcată într-o mantie de brocart, cu guler de blană, și are pe cap o maramă și o coroană poleită și decorată cu perle. La începutul secolului al XX-lea (mai precis în 1911 și 1931-1932), s-au făcut
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Biserica Preasfântului Mântuitor (), cunoscută ca , este o biserică romano-catolică din secolul al XVI-lea amplasată pe insula Giudecca a orașului italian Veneția. Ea a fost proiectată de arhitectul Andrea Palladio și construit ca o biserică votivă pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru eliberarea orașului de un focar major de ciumă. Situat pe malul Canalului Giudecca, el domină orizontul insulei Giudecca. Este membru al Asociației bisericilor venețiene și conține mai multe picturi realizate de Tintoretto, Paolo
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
un focar major de ciumă. Situat pe malul Canalului Giudecca, el domină orizontul insulei Giudecca. Este membru al Asociației bisericilor venețiene și conține mai multe picturi realizate de Tintoretto, Paolo Veronese și Francesco Bassano. "" a fost construit ca o biserică votivă în semn de mulțumire pentru scăparea orașului de un focar major de ciumă care a decimat populația Veneției între 1575 și 1576 și în care au murit 46.000 de oameni (25-30% din populație). Senatul Republicii Venețiene i-a comandat
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
orașului de un focar major de ciumă care a decimat populația Veneției între 1575 și 1576 și în care au murit 46.000 de oameni (25-30% din populație). Senatul Republicii Venețiene i-a comandat arhitectului Andrea Palladio să proiecteze biserica votivă. Deși Senatul a dorit ca biserica să aibă un plan pătrat, Palladio a proiectat o biserică cu o singură navă și cu trei capele pe fiecare parte. Poziția sa proeminentă pe Canalul Giudecca i-a oferit lui Palladio posibilitatea de
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală portretele lui Teodor Movilă și al fiului său, Ioan, care se află pe peretele din stânga al pronaosului. În ultimii ani, biserica a fost repictată în stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor Nicolae Sava din București. Pe lângă elementele tradiționale, apar și elemente de inovație și creație autentică, atât cromatic, cât și compozițional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou tablou votiv, în care cei doi ctitori apar reprezentați împreună cu familiile lor. Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1633-1691). Printre odoarele Mănăstirii Teodoreni care se mai păstrează și astăzi menționăm cărți vechi cu litere chirilice și grecești
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit pentru eroul național al țării lor de origine. Specifice stilului brâncovenesc sunt și tablourile votive. De la Mănăstirea Hilandar se mai păstrează câteva obiecte de patrimoniu, primite în dar: o cădelniță suflată în argint în filigran, un potir inscipționat, un relicvar ornamentat după stilul vienez conținând oseminte poate din osuarul mănăstirii, o candelă de la 1856, câteva
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
moda anilor 1950. "Live to Tell" a fost mereu cântat având simboluri religioase pe fundal. Decorul interpretării piesei în turneul Blond Ambition (1990) era similar unei biserici catolice, având o bancă de confesionar, coloane romane și o platformă cu lumânări votive. Un decor cu unele elemente asemănătoare a fost folosit și pentru turneul Confessions (2006), unde Madonna a cântat piesa răstignită pe o cruce mare, din oglinzi. Momentul a provocat polemici aprinse cu Biserica Ortodoxă Rusă și Vaticanul, fiind considerat un
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
remarcabile sculpturi ale Vienei, respectiv faimosul Hercules, a fost cioplită în gresie de Zogelsdorf ca și, de altfel, o mare parte a operelor de artă din același tip de piatră denumita in limba germana Kalk-Sandstein , splendori artistice care decorează Catedrala Votivă din Viena, renumitul Castel Schönbrunn, figurile sculptate din palatul de iarna Winterpalast Prinz Eugen, idem din palatul Belvedere și lucrarile artistice din Geras, Altenburg și Melk. După tehnica de realizare, sculpturile în piatră se împart în două mari categorii: Sculpturile
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
extinderea Hofburgului imperial, mari muzee, care au adăpostit colecțiile imperiale de artă și de mostre naturale, o nouă reședință pentru Reichsrat, un nou sediu pentru Universitatea din Viena, noua primărie, o nouă clădire pentru Teatrul Curții Imperiale și o biserică votivă fondată pentru a comemora salvarea împăratului dintr-un atentat în anul 1853. Sinuciderea arhitectului Van der Nüll, co-autor al planurilor Operei din Viena, ca reacție la o critică a împăratului, l-a determinat pe Francisc Iosif să comenteze doar foarte
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenția mai ales: Cina cea de Taină, Împărtășirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor și tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare (în naos). Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]