201 matches
-
În hainele scumpe-ale mierlei, Iași, 1982; Puterea lunii, Iași, 1985; Viața și vremea, București, 1987; Cartea de argint, Galați, 1991; Arta ceaiului, Galați, 1992; Sfântul Aer și prietenii săi, Focșani, 1996; Chipul și asemănarea, Focșani, 1998; Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni de la origini până în anul 2000, Focșani, 1999; Lupoaica albă, îngr. Stela Doina Muscalu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Țara bătrânului fotograf”, RL, 1970, 30; Lit. rom. cont., I, 737-738; Enache Puiu, Un poet al viziunilor fantaste, ST, 1982, 12
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Streinu, „Revista V”, 1996, 4; Ion Hurjui, Poezia înainte de toate, „Revista V”, 1996, 4; Constantin Ciopraga, Un reflexiv tandru. Florin Muscalu - „Sfântul Aer și prietenii săi”, L, 1997, 1-2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 311; Dan Mănucă, „Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni”, „Revista V”, 2000, 4; Dicț. scriit. rom., III, 340-341. D.Gr.
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
rom., 360-361; Micu, Început, 428-429; Antologia poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1972, 113-114; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 125-126; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988, 249; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 112-113; Rotaru, O ist., III, 461; Micu, Ist. lit., 193. S.C.
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând gândul morții, ciobanul moldovean
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
scrie, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Fântâna iadului”, ARG, 1972, 4; Octavian Voicu, „Fiul primarului”, ATN, 1977, 1; Sorin Titel, „Fiul primarului”, RL, 1977, 3; Cristea, A scrie, 265-274; Alex. Ștefănescu, Literatură naivă, RL, 1996, 44; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 17-19; Popa, Ist. lit., II, 939. Al.H.
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
de la gâturile cailor și-n ele soseau nuntașii. Clopotele bisericuței sunau voios pentru a vesti tuturor că începe slujba de cununie a celor doi tineri. Dintr-una din sănii a coborât însoțită de nași Măriuca îmbrăcată în frumosul port național vrâncean, cu catrința țesută din fir auriu și argintiu, cu iia din borangic cusută cu flori roșii și împodobită cu paiete aurii, peste care avea o bundiță albă mărginită la mâneci, la gât și la poale cu blăniță, și cizmulițe albe
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
s-ar fi grăbit puțin, și i-ar fi pus la dispoziție analizele ADN sau microscoapele electronice, de care benșeficiază criminalșitii de astăzi, în mod cert, altul ar fi fost finalul acestei înșiruiri de amintiri. ,,CRIMA’’ DE LA HOTELUL VRÂNCIOAIA Nu știu câți vrânceni știau ce și cum a fost cu baba Vrâncioaia, cu ai ei fii și legendara întâlnire cu ȘȘtșefan cel Mare, dar cei cărora le plăcea un vin bun și o friptură în ,, sânge’’ știau că le pot găși, oricând, la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
în 1816 trăiau aici 350 de locuitori, iar la recensământul din 1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune din următoarele sate: Căiuți, Mărcești, Popeni, Blidari, Pralea, Heltiu, Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a construit un conac foarte frumos
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1843, 1859, 1864 și 12 septembrie 1861 (cătunul Gura Văii ). Et.: ap. gură d. lat. gula + ap. vale d.lat. vallis. HELTIU, sat și comună de pe cursul inferior al râului Trotuș, la 2 km. nord-vest de satul Căiuți. Ca și satul Vrânceni, Heltiu a fost multă vreme proprietate a mănăstirilor Berzunți, Bogdana și Cașin, ceea ce a dus și la izbucnirea unor conflicte între acestea din urmă și locuitorii satelor respective. O dovedesc jalbele și scrisorile, din partea ambelor părți, ca în anii 1756
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
s-a numit Gheorghe Gheorghiu - Dej (atunci când Brașovul purta numele Orașul Stalin ), ci de nume de localități, cu vechime istorică mare, confirmată de documentele istorice, înlocuite cu altele, ca în cazurile: Stănești cu Cotul lui Briceag, Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă ar fi fost un moldovean, anume ungurean fiind vorba în aceste variante de o substituire din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra celor care aveau oi, că turmele lor erau dijmuite pentru a spori visteria or a fi date
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
2010. Diferența de câteva „ore“ a dispărut însă de pe copertă... Dar, acum, las unui prieten de atunci, din studenția acelui magister, spațiul câtorva rânduri: «Cu Piștanu’ am fost întâi coleg. Cam forțată situație la prima vedere - un moț și un vrâncean; un viitor chimist și tot un viitor agronom; dar ambii virtuali ingineri. Însă, cum pe atunci, prin 1948, Agronomia era facultate la Politehnică, se înțelege că aveam de audiat ceva cursuri împreună; ca, de pildă, „indispensabilul“ Materialism dialectic... Am devenit
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]