203 matches
-
Iablunivca (în , transliterat Iablunivka) este un sat în comuna Vrânceni din raionul Zastavna, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 251 metri, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Iablunivca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a
Iablunivca, Zastavna () [Corola-website/Science/315770_a_317099]
-
15-19, bl. 1, sc. 1, et. 6, apt. 22, sector 3 țel. 4203458 094586130 fax: 4207885 1051 SC EXPERT UNO SRL Str. Tătulești nr. 7, bl. 98, sc. A, et. 2, ap. 7, sector 4 țel. 6869512 0264 SC EXPERT VRÂNCENI SRL Intrarea Dridu nr. 9, et. 1, apt. 4, sector 1 țel. 6678469 0739 SC EXPERTCOOP SRL Str. Mendeleev nr. 28-30, sector 1 țel. 6507690 fax: 6503178 0816 SC EXPERTIZĂ 2000 SRL Str. Doamnei nr. 9, sector 3 țel. 3210261
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Multe? Întrebă Aron. - Nu. Nici trei sute sute de oameni. Plăieși din părțile Vrancei. - Atunci e bine, zâmbi Aron. Sunt prieteni de-ai noștri care ne așteaptă. Cele două grupuri de oaste se Întâlniră În mai puțin de jumătate de ceas. Vrâncenii se opriră la douăzeci de pași de oastea venită din țara vecină, iar căpetenia lor ceru să-i vorbească fostului domn Petru Aron. - Te ascult, oștene! spuse acesta, ieșind călare În fața alaiului. - Sunt hotnogul Nechifor, din oastea Măriei Sale Ștefan Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
linia de atac a călărimii domnești. Perfect aliniată, cu caii struniți, așteptând semnalul. În spatele lor, nevăzuți, se aflau călăreții pârcălabului Vlaicu, de Hotin, iar mai jos, pe firul văii, călăreții pârcălabului Șendre, de Suceava. Jos, ascunse În desișul pădurii, răzeșimile. Vrâncenii hotnogului Nechifor țineau dealul care Închidea zarea spre miazăzi. Nu mai era mult. Se scurgeau clipele calculate pentru ajungerea mesajelor. Unul după altul, În limbajul păsărilor, sosiră semnalele de primire a poruncilor. Oană Își aminti, fără voie, momentul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Bunzești pentru libertatea lor. Abia sub Mihai Viteazul au reușit să câștige și este interesant faptul că acest lucru s-a petrecut sub un domn, care era căsătorit cu o soră a Buzeștilor, sfetnicii care l-au sprijinit pe Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căsătorit cu o soră a Buzeștilor, sfetnicii care l-au sprijinit pe Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai agravantă... Și ce s-a Întâmplat după proces? Ne-a băgat iarăși În penitenciar la Galați. Acolo, În afară de celule, sunt și niște cabine mari și eram Îngrămădiți În ele peste o sută de oameni. Acolo m-am cunoscut cu vrânceni, gălățeni, cu brăileni, toți amestecați. Printre noi era și un medic, Dumitru Ioniță, a murit după detenție, care a constatat că am congestie pulmonară, temperatură... A apelat: „Cine are la el medicamente?”. La tot apelul a răspuns unul cu zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trimită un pachet de cinci kilograme cu țigări și cu alimente. Nu aveai voie să scrii altceva... Ce deținuți au mai venit la dumneavoastră În celulă pe parcursul detenției? Am stat cu părintele Ion, care a fost la mănăstirea Vladimirești, cu vrânceni, care au fost cu revoluția, cu Gheorghe, Boștiog... Cu de-ăștia am stat mai mulți. Acolo la Gherla era și o fabrică... Ați lucrat și dumneavoastră? Am lucrat, vreo doi ani... din ’61-’62. În rest, am stat numai În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scrie, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Fântâna iadului”, ARG, 1972, 4; Octavian Voicu, „Fiul primarului”, ATN, 1977, 1; Sorin Titel, „Fiul primarului”, RL, 1977, 3; Cristea, A scrie, 265-274; Alex. Ștefănescu, Literatură naivă, RL, 1996, 44; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 17-19; Popa, Ist. lit., II, 939. Al.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii ’70, în zonele Argeș, Oaș, Suceava și în câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu păduri și ape, în care puteau vâna și pescui. Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Mavrodin, Al. Săndulescu, Emil Manu, Ioan Adam, Magda Ursache, Vlad Sorianu, Constantin Coroiu, Petre Ursache, Constantin Frosin, Florentin Popescu, istoricul Gheorghe Buzatu, criticul de artă Valentin Ciucă și criticul muzical Viorel Cosma. O prezență susținută o au scriitorii și eseiștii vrânceni: Dumitru Pricop, Ion Panait, Ion Dumitru Denciu, Ionel Bandrabur, Mircea Dinutz, Florin Paraschiv. Al. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
fie mai agravantă... Și ce s-a întâmplat după proces? Ne-a băgat iarăși în penitenciar la Galați. Acolo, în afară de celule, sunt și niște cabine mari și eram îngrămădiți în ele peste 100 de oameni. Acolo m-am cunoscut cu vrânceni, gălățeni, cu brăileni, toți amestecați. Printre noi era și un medic, Dumitru Ioniță, a murit după detenție, care a constatat că am congestie pulmonară, temperatură... A apelat: Cine are la el medicamente? La tot apelul a răspuns unul cu 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trimită un pachet de cinci kilograme cu țigări și cu alimente. Nu aveai voie să scrii altceva... Ce deținuți au mai venit la dumneavoastră în celulă pe parcursul detenției? Am stat cu părintele Ion, care a fost la mănăstirea Vladimirești, cu vrânceni, care au fost cu revoluția, cu Gheorghe, Boștiogul... cu de-ăștia am stat mai mulți. Acolo la Gherla era și o fabrică... Ați lucrat și dumneavoastră? Am lucrat, vreo doi ani... din ’61-’62. În rest am stat numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul (1869-1873). Mediul familial, cu unchi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
își fac apariția și personajele. Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Cei trei ciobani, din varianta Alecsandri, se întâlnesc întâmplător. Spre deosebire de alte variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare”. Acceptând gândul morții, ciobanul moldovean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]