1,862 matches
-
amândoi Să ne iubim ! ... Dar în păcat ! Mă-ncearcă sentiment cumplit Ca de curată nebunie. În care eu voi sta pitit Să-ți cercetez melancolie. Aștept să treacă pe la mine Speranța noastră cu alai. Visând mereu numai la tine Ca vrabia al său mălai. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: CALEA POCĂINȚEI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
un fel de a spune - negociat, ținând cont de relația dintre noi. Mi-ar fi oferit personal prin firma lui, proiectele de interior dacă ar fi fost cazul. - Puteam să-i oferim un comision din beneficiu. - Tu ai fi dat vrabia din mână pentru cioara de pe gard? - Nu este exclus ca în cazul că vă căsătoriți să dorească să lucrați împreună, având același obiectiv de activitate ca și noi. Doar ne este firmă concurentă, continuă el un pic alarmat de situație
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377113_a_378442]
-
convenționalece cuprind numai abisedin reperele vitalecine știe unde ducelabirintul în zig-zag... VIII. SUBLIMĂ E TĂCEREA, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Sublimă e tăcerea, aristocrată arta, Cochetă e Atena, o citadelă Sparta Obișnuiți cu vrăbii, 'invidiem pe ulii Cuminți ca ucenicii noi sprijinim mogulii Justiția e oarbă că noi i-am legat ochii Sărmană era Venus că n-avea bani de rochii Dăm pâinea pe săgeți și arbalete proaste Apoi murim de foame, feciorii merg
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
dar ce să faci cu ea, Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea; Om fi egali cu toții dar nu cu unchiul Sam ... Citește mai mult Sublimă e tăcerea, aristocrată arta,Cochetă e Atena, o citadelă SpartaObișnuiți cu vrăbii, 'invidiem pe uliiCuminți ca ucenicii noi sprijinim moguliiJustiția e oarbă că noi i-am legat ochiiSărmană era Venus că n-avea bani de rochiiDăm pâinea pe săgeți și arbalete proasteApoi murim de foame, feciorii merg la oaste; Dar vine sindicatul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
să mor legănată în aburii orezului cu dulceață, până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea nimeni. Nu ești bună de nimic, obraznico ! de nimic nu ești bună! Ce tot asculți pe la uși? Apoi vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
precum precum Eminescu. Desigur, nimeni nu este de neînlocuit. Spun o banalitate, dar puțini sesizează cruzimea acestei realități. Un japonez spunea că el crede în Soare și în Oțel. Este o formulă ca oricare alta. Lumină și tărie. Da. O vrabie s-a așezat pe grilaj. E jalnică. Noi suntem acea vrabie. Lumea se schimbă și fără noi. De pildă, eu scriu. Nimeni nu este obligat să mă citească. Dar eu scriu pentru asta vreau să fac. Dacă te plictisesc, cititorule
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
banalitate, dar puțini sesizează cruzimea acestei realități. Un japonez spunea că el crede în Soare și în Oțel. Este o formulă ca oricare alta. Lumină și tărie. Da. O vrabie s-a așezat pe grilaj. E jalnică. Noi suntem acea vrabie. Lumea se schimbă și fără noi. De pildă, eu scriu. Nimeni nu este obligat să mă citească. Dar eu scriu pentru asta vreau să fac. Dacă te plictisesc, cititorule, nu mă citi. Nu am venit să te distrez. Nici să
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
așa de mult aș vrea! În ogradă și-n grădină Nu mai este pic de nea. Iată, omul de zăpadă Nu demult era voinic, Ce se-ntâmplă, cum să creadă Că-i din ce în ce mai mic? Mugurii au dat năvală, Ramurile-mpodobesc, Vrăbiile-n drum se spală Și ceva șoptit bârfesc. Frigul a-nceput să scadă, Astăzi s-a născut un miel, Lângă omul de zăpadă A-nflorit un ghiocel! Primăvara vrea să vină? Eu așa de mult aș vrea! În ogradă și
PRIMĂVARA VREA SĂ VINĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382314_a_383643]
-
se ridică neîncetat te citesc iar și iar printre oglinzile rămase întregi aud cioburile cum așteaptă o eliberare absurdă când particule de viață se vor ciocni undeva între răsărit și amurgul troienelor tale cuvinte răsărit amurg înserările care îmi sperie vrăbiile spre somn spre încetarea oricărui hohot și tu târziul târziului meu iubit mereu fără cântec rămâi sărutarea lamei coasei te-a așteptat în unghiul unui ipotetic viu amorțit într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
tehnicile moderne de lucru, prin urmare are o echipă de relații publice imbatabila. Totuși, romanticul Dragobete îi face pe mulți să viseze la început de primăvară, in padure se dezleagă ciocul păsărilor care n-au plecat peste iarnă, în grădini vrăbiile se strâng în stoluri, incep sa ciripească și să-și dureze cuiburi. Cei mici urca în deal să culeagă ghiocei și bran-duse, iar fetele strâng apă din zapa-da netopita, cu care își dau pe obraz, pentru a-și ține frumusețea
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
domn luminat, Constantin Brâncoveanu și cu visul său de a clădi o țară creștină, independentă și frumoasă, acestui binecredincios și iubitor de Hristos, domnitor al Țării Românești, în semn de respect s-a oferit prilejul prin preotul comunei Mogoșoaia, Claudiu Vrabie, care ca o pasăre măiastră a ridicat sala în picioare cu o rugăciune, apoi domnia sa spunând: „Cel ce pentru dreapta credință și neam s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache (ginere de altfel) drept- credinciosul Voievod Constantin Brăncoveanu a rugat pe Hristos Dumnezeu să mîntuiască sufletele noastre”. Merită să elogiem pe părintele Claudiu Vrabie, care în 16 august 2015 la al doilea hram dedicat Sfinților Brăncoveni, în biserica din Palatul Mogoșoaia (Sfântul lăcaș de cult și rugăciune al mogoșenenilor și nu numai, biserică ce a fost ctitorită de Brăncoveanu, unde în 2014 au fost
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
hram dedicat Sfinților Brăncoveni, în biserica din Palatul Mogoșoaia (Sfântul lăcaș de cult și rugăciune al mogoșenenilor și nu numai, biserică ce a fost ctitorită de Brăncoveanu, unde în 2014 au fost aduse în pelerinaj moaștele domnitorului) domnia sa, părintele Claudiu Vrabie pe cheltuielile proprii a strîns la Hram un sobor de preoți în frunte cu actrița Ana Maria Calciu, iar la AGAPA de dupa slujbă au participat la masă circa 120 enoriași. Și azi domnia sa a fost la mare înalțime. Cu concursul
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ce nu Te minte. Căci de la marginile lumii, eu, Doamne, am strigat spre Tine când inima pierise-n mine"... (din Psalmul 60, op. cit.) Ruga tânărului Eugen Ionescu Un mic soare, Doamne, pentru sufletul meu. [...] sunt un broscoi speriat, sunt o vrabie rănită. Mi-au furat toate cuiburile. M-au ajuns toate praștiile. Doamne mic, ridică-mă și fă-mă fericit ș...ț ca pietrele prietenele." (din Rugă, în Elegii pentru ființe mici) Implorarea lui Eugen Ionescu, la maturitate Ne pas se
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
Iordan Datcu Când i se acorda, în 1987, la Viena, Premiul Gottfried von Herder, opera lui Gheorghe Vrabie (s-a născut la 6 aprilie 1908, la Voinești, jud. Vaslui) era în mare măsură încheiată și autorul ei avea să se stingă din viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în vedere și alte considerente, și anume că profesorul Vrabie făcuse, în tinerețe, studii de etnografie, etnologie și romanistică la Berlin, încheiate cu lucrarea Concepția despre poezia populară la români. O relație româno-germană referitoare la romantism, că era - cum aprecia profesorul univ. dr. Peter Wunderli (Düsseldorf), membru în comisia de
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
etnografiei comparate, care, contrar multor colegi de ai săi din spațiul balcanic, a înțeles să evite primejdiile unor perspective naționalist-șovine de falsificare", în fine, dar nu în ultimul rând, fiindcă "se arată tot mai evident profunda înrudire a gândirii lui Vrabie cu cea a lui Herder, a fraților Grimm și a urmașilor lor direcți", că în acest sens s-a arătat "un reprezentant ideal al gândirii lui Herder" și a vădit respect pentru tradițiile europene comune. A mai fost ceva, esențial
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
s-a arătat "un reprezentant ideal al gândirii lui Herder" și a vădit respect pentru tradițiile europene comune. A mai fost ceva, esențial, care a contribuit la îndreptarea celor ce i-au acordat premiul către opera sa, faptul că Gheorghe Vrabie a știut, poate ca nimeni altul din breasla sa, să-și gospodărească opera, să și-o trimită specialiștilor din Europa, sau să le-o ofere direct cu ocazia participării sale la diverse congrese și conferințe internaționale, la Moscova, Atena, Paris
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
Folklore (Londra), Narodnaia tvorcisti ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
-se din limbajul uzual, din stilul oral, cu sintaxa lui poetică, cu figurile și mijloacele de expresie, cu tehnicile discursive proprii mediului lingvistic - asupra căruia au făcut observații de substanță K. Vossler, Ch. Bally, Jan Mukaéovsky, care sunt citați. Gh. Vrabie procedează la o meticuloasă descriere a fiecărei categorii poetice, pornind de la sistemul funcțional: doina este cântată; balada își are modalități poetico-muzicale proprii; orația de nuntă și poezia de ritual sunt urate și își au o retorică proprie, un sistem metaforic
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
ocolește metodele genetică, geografică și etnografică, fără să le ignore total, fără să le ignore "spiritul", și adoptă un alt tip de lectură, de analiză morfologică-funcțională, descoperind astfel un "sistem ficțional coerent". Cu deschidere largă spre studiile unor basmologi, Gh. Vrabie se adresează, în egală măsură unor critici literari ca Tzvetan Todorov, Jean Pouillon, Umberto Eco, Jean-Pierre Richard, pentru că și metodele criticii literare sunt operative în definirea specificității basmului. Accentul principal al studiului cade pe definirea unităților discursului fantastic, pe evoluția
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
El era un bărbat cu dinți mici și zimțați. Avea ochi veseli și un glas ca un fir de sânge", și se încheie așa: "Pielea lui sclipea lăptos. Avea mâini de băiețel dolofan, care trage cu praștia după pisici și vrăbii. Îmi plăceau dințișorii lui de animal acvatic, dar refuzam să îl gândesc altfel decât ca pe o himeră umedă și rece." (p. 162). E prea puțin însă pentru a salva un volum compromis - nici proză lirică, nici poezie epică, nici măcar
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
cum dovedești că una dintre ele este a ta. Având acest certificat de înmatriculare de la noi, cu datele proprietarului, numărul seriei, marca și fotografia, poți arăta care este a ta pentru că este mai ușor de identificat', a spus președintele asociației, Vrabie Zsolt. Și reprezentanții Poliției Locale sprijină această idee: ”Noi credem că este o inițiativă bună atât pentru cetățeni, cât și pentru noi, pentru că ne poate ajuta la identificarea bicicletelor dispărute și la recuperarea prejudiciului”, a spus Diana Lolu, purtătorul de
În Sfântu Gheorghe și bicicletele sunt înmatriculate by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79908_a_81233]
-
cauți tu, duducă, pe lumea asta, unde au trecere numai femeile blonde cu gust de piper, bărbații cu țepi de oțel implantați în vârful capului, păpușile gonflabile și copiii precoci? De ce te plimbi pe străzile pline de praf ca o vrabie fără pene? Doar nu crezi în promisiunile făcute înainte de-a te naște?" - Dragă Cristian, astea-s doar câteva întrebări la care nu am găsit încă răspuns, poate dacă l-aș fi găsit n-aș mai fi scris. Rămâne doar
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
și Orientul. Clasiciști și filologi ca D. M. Pippidi, M. Nasta, Petru Creția etc. s-au sustras și ei culturii oficiale. Au putut-o face și mulți folcloriști și etnologi, a căror operă rămâne pe deplin valabilă: Petru Caraman, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Ernest Bernea, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Ion Taloș. Preoți, scriitori și filosofi au gândit alternative, cum e aceea a grupului "Rugul aprins" de la Mănăstirea Antim, în care sunt cuprinși în grade diferite de integrare
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]