669 matches
-
rar am întâlnit un om așa de drăguț. - Drăguț? Ce drăguț!, dădu în lingușeală Evsei. Dacă vreți să știți, în toată lumea nu găsești un om ca tovarășul Filiurin. Spunând asta, Ioannopolski se delecta văzând cât de nenorocit arăta vraciul. Dar vraciul se dovedi a nu fi chiar atât de prost pe cât s-ar fi putut crede după aspectul său exterior. El se apropie de biroul lui Filiurin și, uitându-se tandru la registrul de intabulare, rosti un discurs amplu, aproape jubiliar
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
scunde, handicapate de felurite neîmpliniri, sclave ale tuturor viciilor imaginabile sau doar suferinde din principiu, miraculați, iluminați, vizionari, predicatori, își fac loc pe rafturile librăriilor alături de steluțele sporturilor și ale oricăror forme de spectacol (teatral, cinematografic, muzical, striptiz, televiziune), de vraci, de inventatori, de rude și apropiați ai celebrităților, de câștigători la loterie, de criminali pocăiți sau nu, de sinucigași salvați, de înviați din morți. Și ei și paraziții speciei (profesia onorabilă și onorabil remunerată de ghostwriter, negru literar, a apărut
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
tinerețe la SS Waffen, a învinuit Turcia de genocid asupra poporului armean și a denunțat pactul secret prin care Israelul, primind submarine nucleare de la guvernul german, pune în pericol pacea planetară. Pe scurt, în cîțiva ani Grass a ajuns un vraci cu damf reacționar, adică exact opusul a ceea ce fusese la vremea scrierii jurnalului de față. În fine, ce mai rămîne azi din acest jurnal cu apăsată tentă ideologică? Rămîn numai pasajele care sunt în afara lumii politice, de pildă paragrafele despre
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
să facă în așa fel încît să imi iasă toate analizele bine? Cînd le dai exemplul asta, potențialii clienți înteleg. Unii vor să lucreze în continuare cu tine, alții se duc la alți medici dar sfîrșesc prin a ajunge la “vraci” sau “vrăjitoare”. În fond și la urma urmei, contractual, decizia de a face publice rezultatele sondajelor de opinie aparține în exlcusivitate beneficiarului. Dacă “analizele” nu îi convin, nu le publică. Evident, dacă le publică trunchiat sau cu modificări, am dreptul
INTERVIU - Director CURS: PP-DD a avut o creştere constantă şi semnificativă () [Corola-journal/Journalistic/45825_a_47150]
-
drept literatură. Pleacă urechea. Ascultă confesiunea. Chiar dacă plicticoasă. Compătimesc omenește. Jură strâmb. Ce mi se pare remarcabil la Dan Sociu e că nu mă silește, prin ce scrie, să comit asemenea acte de impostură. Sunt, în definitiv, critic literar. Nu vraci. Sinceritatea lui e indiferentă la sinceritatea mea. Fiecare se manifestă în propriul univers de reguli. Respectul e reciproc. Dar distant. Ultimul ciclu e de o delicatețe inenarabilă. Și, totodată, indisociabilă. E de citit, nu de citat. În întregime. Cu Pavor
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
2009) Tocmai când ne întorceam cu toții pe insula principală care era casa noastră, cineva a pomenit despre dragoni și despre mana culturilor de dincolo de Marea Nordului. Știam cu toții despre cine era vorba. Un călugăr apostat norvegian, pe nume Naddod, era mare vraci, de zece ani încoace, în povestea dragonilor și a manei și se știa că punea la dispoziție arme solide oricui îl plătea. Scuttlebut spunea că Naddod acționa dintr-o mănăstire din Lindisfarne, pe ai cărei oameni i-am deranjat odată
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
pe care tot încearcă zadarnic să o prindă (mi-a amintit de iepurele din Tinerețe fără bătrânețe... al lui Ispirescu, motiv des întâlnit în basmele populare românești), istoria prințesei care nu a putut fi lecuită de toți astrologii, magii și vracii din regat, aceștia pierzându-și pe rând capul, din simplul motiv că prințesa nu suferea de nimic, fiind doar îndrăgostită, găsirea miraculoasă a unei comori, așteptarea soției iubitoare - condimentate, ici-colo, cu câteva povești cu nuanță erotică -, toate fac din piesă
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
un fel de hipnoză vecină cu delirul, din dorința demonică de a copleși masele. Wagner e un posedat creînd în transă și întinzînd farmece asupra spectatorului, efectul fiind de subjugare irațională a sufletului colectiv. De aceea, Wagner are virtuți de vraci declanșînd energii organice, asemenea unui „ventriloc al lui Dumnezeu“, după fericita expresie a lui Nietzsche. Replica lui Thomas Mann: la Wagner perseverența lucidă a elaborării depășește spontaneitatea obscură a inspirației, autorul lui Tristan și Isoldafiind un creator cult, nu un
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
și urban fantasy, roman detectivist ori thriller, propulsând seriile cu vrăjitori și vampiri, cu îngeri căzuți și zâne, cu fel de fel de creaturi. La noi, Editura Rao și Editura Corint Junior au lansat bestseller după bestseller (ciclul Twilight, ciclul vraciului), care au avut fanii lor fideli, în parallel cu ciclurile lui Orson Scott Card, cu Jocurile foamei și Cântece de gheață și foc ale Editurii Nemira. Dar în 2013 adolescenții sunt răsfățați, cu noi colecții ori serii lansate de edituri
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
Chiar lăsate deoparte, ele nu aduc impietate viziunii maniheiste. O figură ambiguă a folclorului românesc este solomonarul, genul de șaman înzestrat cu puteri nefirești, al cărui rol e de a influența fenomenele meteorologice, împotrivindu-se astfel demonilor climatici. Solomonarul e vraciul cu înfățișare de sihastru cerșetor, călătorind pe nori spre a căuta balaurii cerului. „Imaginea zborului solomonarului prin văzduh pe spinarea balaurului-norilor este și ea definitorie. Ea apare subînțeleasă în numele preoților traci kapnobatai, care, probabil, imitau astfel gestul suveran de ordonator
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
care o ramură subțire frumoasă și tristă ne privește de peste tot din toate ferestrele sale și nu depind de Roza Rozalia de nicio formulă chimică-a nopții nici de glezne înrourate nici de un vers frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci și martoră-a veacurilor prin
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
personajului predilect din Psalmi și din celelalte poezii. Cu sagacitatea cunoscută și cu doza de ironie necesară, criticul va vorbi într-un alt capitol al cărții despre actul poetic specific intelectual al ,a-intelectualului" Arghezi; în cel de față, intitulat Vraciul și având o mare importanță în economia cărții, el ajunge, pornind dintr-un alt unghi, la concluzii similare: ,nu dualitatea bine-rău (adică un principiu moral) e nucleul acestei poezii, ci chinul conștiinței cunoscătoare, adică un principiu intelectual" (p. 139). Nu
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
unei categorii umane despre care multă vreme s-a crezut că ar fi sarea și piperul acestei lumi, extincția ei va fi un dat inevitabil. Vom ajunge să discutăm despre intelectuali cu aceeași curiozitate arheologică cu care astăzi vorbim despre vracii din Africa sau despre necromanții din Egipt. O lume se încheie, un stil de viață apune și o optică umanistă se îndreaptă spre sfîrșit. Ceea ce va urma va purta un alt nume, dar în nici un caz pe acela de "intelectual
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
veneau la el să-i ceară sfaturi pentru ași omorî nevestele ori dușmanii. Însă supărat Grigore i-a gonit pe toți. Timp de trei ani a ținut omul post, a chemat popi să-i facă slujbe în casă, a rugat vraci săi cetească viitorul, iar unul mai bătrân l-a dojenit. „Ia samă, Grigore, că o să ai un copil din flori cu o muiere ochioasă rău. Muierea aceea o sa vină după ani să-și ia copilul, iar matale să n-o
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
tomuri e arsă./ Ardeți de vii volume, suluri de-arhive,/ ca șerpii să sfîrîie’n foc hieroglife!” (Împăratul Negru). Cenzura și obligatoria aservire a poeziei directivelor „realist-socialiste”: „Sclavă, poezia la stîlp vede prin roz,/ și’n jur canibalii surîd fioros./ Vracii practică voo-doo-acasă” (ibidem). Dezmățata propagandă și cultul impudic al vremelnicilor lideri comuniști: „Nu vedeți Cezarii moderni pe străzi/ cu pas de spînzurați, săltați la parăzi?/ Nu simțiți eroismul cum vă saltă din jilț/ și cum inima bate din palme (în
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
Dragoste > VISURI DIONISIACE Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb, Faci din mine tot ce-ți place; Nurii
VISURI DIONISIACE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384776_a_386105]
-
minimă) lipsește sau e ignorată cu desăvîrșire. Situație probabil tipică în satele sărace: dispensar impropriu, fără telefon sau mașină (doctorului i se repartizează o căruță), asistente care trec vizite fictive, subalterni care sustrag medicamente, țărani care au egală încredere în vraci și trăiesc în insuportabilă mizerie. Viața tînărului doctor este în condițiile acestea un calvar. La sărăcia și înapoierea din sat, se adaugă însă obtuzitatea și înapoierea autorităților, care au două obsesii: natalitatea (avorturile intră și în sfera de interese a
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
durerea lui sfâșietoare,... XXIII. VISURI DIONISIACE, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. VISURI DIONISIACE de Nicolaie Tony DINCĂ Muza mea cu trup superb, Poleit cu „vino-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb, Faci din mine tot ce-ți place; Nurii
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
place! Zice-o poznă de proverb: Ori ai dragoste, ori pace! Când te văd venind, eu am ... Citește mai mult VISURI DIONISIACEde Nicolaie Tony DINCĂMuza mea cu trup superb,Poleit cu „vino-ncoace”Te iubesc ca un puștan,De nici vracii n-au ce-mi face.Când te văd încep să fierb,Mă inundă munți de ace...Nici nu știu să-ți spun ce simt-Adjectivele-s sărace.De iubirea ta sunt șerb,Faci din mine tot ce-ți place;Nurii, chipul, ochii
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
țese și marea din valurile sale albastre, îngânată de pescăruși. “Să nu te mai chinuie gândul,/ Că nu te-nțelege iertarea,/ Din valuri îți țese veșmântul,/ Un nor, pescărușii și marea.../ Pe glezne să-ți plângă izvorul,/ Să-ți descânte vraciul sihastru,/ Să te-ajungă din urmă doar dorul,/ Călare pe un cal măiastru.” ( Descântec de Iris) De asemenea, și alte simboluri apar în construirea unui decor distinct în care iubirea renaște din focul existenței. Salcâmii, cireșul, luceferii și vulturii sunt
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
ce vorbe să rostească În ceasul de pe urmă, cum să-și țină mîinile ca să poată trece mai lesne prin strunga ce duce spre lumină; pe mame le povățuiau cum să-și ocrotească rodul pîntecelui, fără a se mai căuta pe la vraci calici, ori cum să-și vegheze fiii de urgia războaielor, iar femeile sterpe erau Îndemnate să spună rugăciuni, de trei ori pe zi, pe inima goală, ca astfel SÎntul Duh să le rodească pîntecele. Și toate astea le săvîrșeau fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nivelul anilor 1970, cu cel din țările africane. Un fapt remarcabil: s-a redusă mortalitatea 0-1 an, ca urmare a măsurilor luate. Deși suntem în anii ’70 ai secolului XX, doctorul este concurat în sat de câteva babe și un vraci. „Și cei care lucrau la Dispensar credeau în vrăji”, zice dr. Pătrașcu, în descântece și în deochi”. O oarecare Florența (43 de ani) vindecă orice boală prin descântece și ierburi. De asemenea, dr. Pătrașcu este concurat de „moș Șobolan”, fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavăț, dincolo de podul lui Iacobeanu, unde sunt și câteva blocuri cu locuințe. Asistența medicală de specialitate (medică generalist, pediatru și stomatolog), nu a însemnat pentru locuitorii comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de care nu s-a desprinsă complet. Omul preistoric, înconjurat de forțe ostile, de spirite și demoni, avea credința adâncă înrădăcinată că prin dans, prin mișcările corpului, îmbunează spiritele, situându-se în acord și în armonie cu lumea înconjurătoare. Vracii, șamanii, preoții diverselor divinități, pe lângă incantații, foloseau, în lupta cu răul palpabil și cu cel imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]