3,815 matches
-
aparat reprezentativ și administrativ, care nu se potrivește deloc cu trebuințele lui simple". Dacă obștii românești în curs de închegare modernă îi lipsea "clasa de mijloc", oare nu simțim și noi fenomenul insolent-dureros al substituirii acesteia prin impostură? "Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, stârpiturile, plebea intelectuală și morală". Iar dacă e să ne referim la corupția politicianistă, prezentă cu asupra de măsură și la acest început de mileniu, nu putem recurge
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A fost predat deci iubirii de sine și voilor sale, ca să-și zdrobească oasele sale, ca să învețe să nu se bizuie pe sine, ci să asculte de porunca lui Dumnezeu, ca aceste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ferită de emoții, eu a trebuit să veghez lângă patul tatălui meu și să stau într-ajutor la toate zadarnicele lor încercări. Era prea târziu. Au urmat zile triste, negre, fără cea mai mică perspectivă de lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un minut măcar! Și într-adevăr bietul om mă urmărește pas cu pas, ca nu cumva să se întâmple ceva neplăcut simandicoasei mele persoane, atât de prețioase curții regale. La Brașov suntem întâmpinați la gară de președinta Uniunii femeilor române - vrednica doamna Maria Baiulescu și apoi conduși la hotelul „Coroana”, unde mi se pun la dispoziție două elegante camere. Concertul este anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-adevăr un triumf pentru mine. Sala
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
documente din arhiva rămasă de la tatăl său. Am ales pentru a le publica în România literară două scrisori către poet, una trimisă în 1938 de Ștefan Baciu, alta, din 1989, de la criticul Mircea Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
nu are nevoie de explicații, e o relație afectivă cu un ce complementar. Cartea e într-un fel contagioasă, pentru că te obligă să te controlezi dacă ai vreo pasiune, în afară de profesie, ceva numai al tău care să te facă mai vrednic să poți suporta ceea ce-ți place mai puțin. Scriind despre Spania, Luminița Marcu scrie despre ea, recenzând note de călătorie în lumea iberică, se spune și se scrie, în fapt, tot pe ea, apărându-și egoist iubirea. Asta te
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
Fii român verde și rupe mîța în două" (C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
Cetățean de Onoare al comunei, și prof. Constantin Tufan Stan). Iată programul celor două zile: sâmbătă, 16 august - 8,30 - primirea oaspeților la Primărie, 9,30 - dezvelirea plăcilor comemorative Sabin V. Drăgoi și Dimitrie Petrovici-Stoichescu, 10,30-13 - simpozionul „Mărire vouă, vrednici străbuni“, la școală (va fi evocat Dimitrie Petrovici, va fi comemorat Sabin V. Drăgoi, va fi lansată o carte a prof. C. Tufan Stan despre mișcarea corală din satele Babșa, Belinț și Gruni), 13-14 - vizitarea punctului memorial Gh. Bălan, a
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
Botezătorul este ultimul și cel mai de seamă dintre proorocii Vechiului Testament, Înaintemergătorul și cel care face legătura cu Noul Testament. Ne-am putut convinge că Sf. Ioan a fost o personalitate de excepție, un suflet nobil, cu o ținută morală vrednică de admirație, gata de jertfă, necruțător cu cei păcătoși, însușiri care-l definesc pe adevăratul profet. Numele său este poate cel mai frecvent în onomastica tuturor popoarelor creștine. Datorită predicilor sale, mulți dintre cei care veniseră la el se întrebau
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
lui David Voniga, care va avea loc sâmbătă, 20 septembrie la Giroc, unde este înmormântat preotul și publicistul născut la Giula. Alături de U.C.R.U. , organizatori ai manifestării prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la trecerea în veșnicie a vrednicului slujitor al bisericii sunt Primăria, Biserica ortodoxă și Școala cu clasele I-VIII din Giroc. Comemorarea va avea loc după următorul program: ora 12, primirea oaspeților din Ungaria; orele 12,30-13,45, comunicări despre viața și activitatea lui David Voniga
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
ortodoxiei. Străluciți au fost, cu adevărat mari. De la trecerea lor din lumea aceasta s-au scurs pe albia istoriei mai bine de cincisprezece veacuri. Însă, iată, luceferii ortodoxiei nu-și pierd lumina lor, ci ei ne sunt călăuze minunate, povățuitori vrednici de toată prețuirea, încât troparul sărbătorii îi numește pe toți trei ierarhii „întocmai cu Apostolii și ai lumii învățători“, iar Sf. Ap. Pavel zice într-o epistolă de-a sa: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
turmelor, floarea pâinii. Dar ele erau nedepline, jertfe incapabile să șteargă vina păcatului, să stabilească pacea între Creator și făptura Sa. Era trebuință de o victimă fără nici o pată, fără nici o vină, o jertfă așa de curată încât să fie vrednică de sfințenia lui Dumnezeu, așa de prețioasă încât să umple toată prăpastia dintre Cer și pământ. Acea jertfă s-a adus în ziua de 2 februarie, adică la 40 de zile de la Nașterea Domnului (Crăciunul), în persoana lui Dumnezeu-Omul Iisus
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
cinci artiști diferiți. Biletele costă 80 000 de lei sau 40 000 de lei (pentru elevi, studenți și pensionari) și pot fi procurate de la Centrul Cultural Francez sau Teatrul German. MONICA DIANA PAVEL din presa vremii acum... 100 ani „Distincțiuni. Vrednicul nostru industriaș român din Arad, Dl. Justin Olar, a fost distins zilele acestea cu o medalie de bronz din partea reuniunei regnicole a industriașilor, pentru meritele câștigate și pentru zelul devotat în calitatea sa de director al insoțirei pantofarilor arădeni“. (Controla
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
a lor, chipul le-a fost pictat pe icoane, pe care credincioșii au început să le venereze, iar numele lor a fost dat și altora, prin taina botezului, pentru ca acel „sfânt“ să le fie ocrotitor în viață și un model vrednic de urmat. În ziua de 26 octombrie 296 a murit Dimitrie. În ziua următoare, deci, la 27 octombrie 296, din dispoziția aceluiași Maximian, i s-a tăiat capul și tânărului Nestor, chiar cu sabia împăratului. Iată de ce sunt grăitoare cuvintele
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
românești” - așa au fost numite Școlile Blajului. Fără îndoială, faima culturală a orașului se datorește, în primul rând, școlilor sale. Cele mai vechi școli cu limba de predare română, de un grad mai înalt, din Transilvania, au fost întemeiate de vrednicul Episcop Petru Pavel Aron, în 1754, supranumit „părintele școlilor blăjene”, care, în „înștiințarea” de deschidere a lor le numea inspirat și vizionar„fântâni ale darurilor” - căci într-o existență de un pătrar de mileniu și-au dovedit imensa lor fertilitate
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
pentru veșnicie ziua-simbol a României întregite Prima zi a ultimei luni din an umple sufletul tuturor românilor de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 85 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
moderne, cercetătorul istoric dornic de a descoperi și de a păstra materiale trebuincioase pentru povestirea și pentru înțelegerea trecutului omenirii? Ce consideră el că este un fapt istoric? Că doar nu toate datele pe care le descoperă i se par vrednice de a fi păstrate pentru istorie“, se întreabă eseistul. Și tot el încearcă un răspuns: „El reține (istoricul, n.n.) doar evenimentele, întâmplările care au fost în ochii contemporanilor cele mai izbitoare“. Neagu Djuvara: Există istorie adevărată? Editura Humanitas, București, 2004
Agenda2005-02-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283265_a_284594]
-
cineva! Dar ce a căutat la recep ție dl Șerban Alexianu? Căci da, onorată comisie Wiesel, onorați demascatori ai crimelor din Transnistria: din dispoziția Papei Ioan Paul al II-lea, la recepție, printre invitații români cei mai reprezentativi și mai vrednici de o asemenea cinste, s-a numărat și dl Șerban Alexianu, fiul lui George Alexianu, criminalul!... Repet: dl Șerban Alexianu a fost invitat la recepția pe care Papa Ioan Paul al II-lea a dat-o la București în onoarea
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
asemenea cinste, s-a numărat și dl Șerban Alexianu, fiul lui George Alexianu, criminalul!... Repet: dl Șerban Alexianu a fost invitat la recepția pe care Papa Ioan Paul al II-lea a dat-o la București în onoarea celor mai vrednici români!... Se pun în mod logic două întrebări: (1) Care merite deosebite ale dlui Șerban Alexianu îl recomandau pentru această onoare? (2) Papa și Vaticanul nu știau al cui urmaș, al cui fiu este dl Șerban Alexianu? Nu știau adică
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Acum, când îl plâng (și îl plâng și atunci când nu mai pot să plâng), Gelu încearcă să mă mângâie spunându-mi că trebuie să fim bucuroși că am avut parte de un asemenea dar, ca Dum nezeu ne-a considerat vrednici pentru a ni-l trimite... Aman doi suntem încredințați că ne-am mai întâlnit și că ne vom mai întâlni, vieți și vieți... Din ceea ce scrie înțeleg că ai fost în viața lui o femeie providențiala; pentru tot ce ai
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
de la Făget, Cornel Lera conduce asociația județeană din ianuarie 2001. Care sunt realizările de care îi face plăcere să-și amintească? Poate un trofeu de mistreț, echivalentul unei medalii de argint, un trofeu cu o istorie picantă, ca toate istoriile vrednice de a fi povestite între cei aflați la căldura unui foc vânătoresc. Sigur, coeziunea pe care a reușit-o în ultima perioadă în rândul membrilor. Și asta nu-i puțin lucru, dacă luăm în considerare că, asemeni pescarilor, și unitatea
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
Poate părea curios, dar întâiul ceas public din Timișoara datează de pe vremea pașalâcului, adică din- tr-un timp pustiu pentru is- toricii creștini de mai apoi, un mic ev întunecat. Nu-i mai puțin adevărat că nu ar fi singurul lucru vrednic de-amintire din cei 164 de ani de stăpânire musulmană. E prea de-ajuns să ne-amintim că turcii au construit prima fabrică din Timișoara, străbuna marilor întreprinderi ale orașului în care, după izbânda austriecilor de la 1716, contele Florimund de
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]