223 matches
-
ale poporului românesc e mai mică decât oricând. Pe când sute de mii de oameni ce fac parte din neamul nostru sânt coprinse de un adânc întuneric, pe când mintea lor naturală, curajul lor înnăscut și iubirea lor de muncă îi face vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mișcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, amețiți de orgia palavrelor bizantine și putrezind de vii prin corupțiunea unor parveniți din Fanar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
politica sa după polemici jurnalistice, și e rea, absolut rea politica ce se poate modifica după articolul de fond al cutărui jurnal. Privilegiul, daca voiți, pe care ni-l păstrăm în situațiunea de față e ca să mărturisim că nu sîntem vrednici de a recunoaște adâncimea și siguranța de vederi a politicei guvemului, că nu ne intră în cap, poate că sîntem prea târzii la minte, și acest privilegiu nu-l cerem pentru ca să câștigăm o popularitate de care n-am fost vrednici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul lor (într-adevăr, cum și-ar fi putut păzi credința față de împărat unii cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cărora le fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 127) „... afirmă că e bine ceea ce fac ei, neosândindu-și slăbiciunea, ceea ce este dovada celei mai depline orbiri”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, în PSB, vol. 41, p. 635) „Cum nu sunt vrednici de toată osânda cei ce și-au făcut nebunește limba atât de dușmănoasă, încât au îndrăznit să spună împotriva lui Hristos cele pe care noi nu suferim să le auzim, ci numai cei ce au un auz ca ei și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de apărare creștină. Fiți vrednici de trecutul românesc.” Eliberând Basarabia și Bucovina de Nord, armata română a ajuns la Nistru, hotarul de est al României, dar forțat de împrejurări și cu imaginea Ardealului de Nord în suflet, Mareșalul Ion Antonescu a fost nevoit să-și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
propriu-zis autohtonă; după cum n-am avut o artă a noastră, numai a noastră, o artă care să fi fost produsul exclusiv al vieții noastre naționale și al sufletului nostru (afară de arta populară bineînțeles). Aceasta nu pentru că n-am fi fost vrednici de asemenea prețioase lucruri și că ne-ar fi lipsit însușirile necesare pentru a contribui la civilizația lumii alături de popoarele care (cu just motiv) se mândresc cu arta și cultura lor și care pot astfel vorbi de o contribuție efectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cari cer desființarea corpului de advocați". Iată miss Wanda ajunsă un argument pentru străpungerea istmului de la Panama. Se potrivește ca nuca-n perete. Pentru că "Nea 'ntr-o parte", care are câteva chibrituri și musculițe în cap, declară că oamenii nu sunt vrednici să stea de vorbă cu el trebuie desființat corpul advocaților. Și cine mai vrea desființarea acestui corp? D. Grădișteanu; ilustrul, neprihănitul erou de la Șapte Nuci, părintele spiritual al lui Popa Tache și al vestitului Temelie Trancă, agentul electoral al cabinetului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care sunt părăsit aici pe țărmuri singuratice? Ce leac să încerc pentru a-mi ușura necazurile? Dacă privesc acest loc, el îmi apare neprietenos și nicăieri, În toată lumea, nu poate fi altul mai trist. Dacă privesc oamenii, căci abia sunt vrednici de acest nume, Văd la ei mult mai multă cumplită sălbăticie decât la lupi. Nu se tem de legi, ci dreptatea cedează în fața forței Și zace la pământ învinsă de sabia cu care se duc luptele. Se apără împotriva frigului
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
fetițo, numai că la tine se vede. Ești ca și mine. Noi suntem mai onești, suntem deschiși“. Dar nici asta nu era drept. „Nu cutezăm să ne apropiem de masa ta, preamilostive, care te-ai încrezut în virtutea noastră. Nu suntem vrednici să culegem nici firimiturile de sub masa ta...“ Continuitatea vrăjii mărețelor cuvinte era asigurată de glasul sonor, frumos, ușor psalmodiat al părintelui Bernard. Diane păstrase un simț al misterului acestui ritual încă din copilărie, înainte de confirmarea ei la biserica St. Olaf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scris-o, în două etape, mai întâi în anii de glorie ai sfertului de secol brâncovenesc, apoi prin 1716-1717, se arată a fi fost un apropiat al Curții domnești, uneori ca martor ocular, alteori relatând din spusele unora „carii sînt vrednici de crezut”. Pe drept cuvânt a fost înlăturată ipoteza formulată de I. G. Sbiera, reluată de N. Iorga și de alți cercetători, potrivit căreia autorul ar fi fost Radu Popescu, ce cuprins „de remușcări” ar fi dat o altă versiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
președinte), Ovid Gherasim, Gh. Tomescu, Ionel Vonica. Ultimul număr are subtitlul „Caiet bilunar pentru artă și literatură”. În articolul-program se afirmă: „Deschidem coloanele acestei reviste și chemarea noastră asemeni bătăilor de clopot s-adune pe toți acei ce se simt vrednici de pleiada de mâine”. Se publică versuri de Radu Stanca (Mi-e dor, Bibelou, Flori de colilie), Ionel Vonica, un poem în proză de Radu Stanca (Solii de iarnă), povestiri de Vladimir Zlătaru. Cele câteva cronici și eseuri literare găzduite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287958_a_289287]
-
are de 8 ani, adică cinci“. Și pentru că vistierul insistă, se mai face o cercetare și, din nou, se ajunge la concluzia că progeniturile apar țin primului bărbat, do va da o constituie vârsta lor, „că nu sunt mici, ci vrednici a să chi ver ni si singuri“. Rămâne însă problema averii confiscate încă înaintea cercetării. În acest timp, Tu do ra este ridicată ca și cel mai înrăit tâlhar de drumul mare și adusă sub pază la în chisoa rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vechi și veritabil Cotnar. Când i-au pus Cotnarul în fața lui Eminescu, acesta i-a întrebat: sunt eu, oare, vrednic să beau acest nectar din acest pahar? La care studenții au răspuns în cor: - Din acest vin doi români sunt vrednici să bea: unul e în mormân t, Ștefa n cel Mare și Sfânt, celălalt e între noi: Mihai Eminescu. Să ne trăiască!ʺ Cântecul cel îndrăgit și repeta t adesea de Eminescu era: Mai turna ți-mi în pahare, Voi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
narațiunii. Contrariați de ținuta sărăcăcioasă a lui Nicola, pusă îndată pe seama originalității yankee, membrii coloniei grecești se întrec în a-l potopi cu măguliri și favoruri, jucând, pe coarda ipocriziei, o comedie impudică, în râvna lor de a se arăta vrednici de „milioanele” care îi fascinează. Se pun la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
fost și motivul pentru care spre a înlătura una dintre cauzele considerate esențiale pentru disconfortul concetățenilor ieșeni noua administrație a decis să înlocuiască "acest metod cu altul, mai nimerit, a pietrelor cubice, formate din un granit găsit la munte, ce vrednicește cheltuiala întrebuințării cu succes". Cu prețul unor noi și împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește remușcările și pocăința. Numai în acest fel putea Ariel apoi să îl determine pe Prospero să-i ierte. Și tot el le rătăcește mințile, ca să îi facă vrednici de îndurare și de milă. În ce privește partitura iluzionistă a lui Ariel, chiar el numește această parte-a sârguinței sale spiriting... I will [...] do my spiriting gently, adică „Sunt gata să-mi joc rolul de spirit“, aproape „să fac voios pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nostru”9. I.2. De ce trimite sau Îngăduie Dumnezeu suferința ? De bună seamă, nimeni dintre oameni nu va putea enu‑ mera vreodată toate felurile, modurile ori intensitățile sufe‑ rințelor fizice prin care Dumnezeu - Creatorul, Mântuitorul și Proniatorul nostru Îi găsește vrednici pe mulți dintre semenii noștri, căci lista suferințelor omenești este nesfâr‑ șită. Ne vine greu să ni‑L Închipuim pe Dumnezeu, Care este - așa cum susțin Părinții Bisericii - „mai presus de bunătate”, că Îngăduie bolile și suferința provocată de ele. Însă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
41. În scrierile sale, Sfântul Ioan Hrisostom notează În dese rânduri următoarea paralelă : nimeni nu deplânge pe bol‑ navul ce se lasă vindecat, care se oferă priceperii doctorului lăsându‑se a se tăia sau a se cauteriza, ci‑i găsește vrednici de milă și de compătimire pe pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui unuia aseme‑ nea lui, ca să Împlinească aceeași slujire. Căci locuind cinci mii de monahi În munte era trebuință și de această slujire, din pricina locului pustiu”. Dintotdeauna Biserica a avut În atenție pe cei pe care i‑a găsit Dumnezeu vrednici de Încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s‑a concretizat, chiar din primele veacuri ale creștinismului, În importante așezăminte filantropice. Ne amintim desigur, de Vasiliada - acel oraș al carității, cum numea Sfântul Grigorie Teologul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zilele când sunt sărbători în post. Tot în cursul Postului Mare, noi, creștinii ortodocși prin post, reculegere și rugăciuni îl însoțim mereu pe Iisus, suntem martori la ultimele zile ale vieții lui pământești, pătimim și murim cu el și suntem vrednici de bucuria învierii. în fiecare sâmbătă din cursul Postului Mare se face de către preoți, pomenirea morților. Pentru cei care n-au împlinit un an de la moarte se aduc la biserică colăcei și se fac slujbe speciale. în cursul Postului trebuie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește remușcările și pocăința. Numai în acest fel putea Ariel apoi să îl determine pe Prospero să-i ierte. Și tot el le rătăcește mințile, ca să îi facă vrednici de îndurare și de milă. În ce privește partitura iluzionistă a lui Ariel, chiar el numește această parte-a sârguinței sale spiriting... I will [...] do my spiriting gently, adică „Sunt gata să-mi joc rolul de spirit“, aproape „să fac voios pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vă realiza toate aspirațiile profesionale și familiale. Sperăm de asemenea că urmașii dumneavoastră, atât de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă, cât și de la Banca de Resurse Genetice Vegetale, din Suceava, pe care i-ați îndrumat cu grijă părintească, să fie vrednici de progresele realizate, ducând mai departe idealurile care v-au călăuzit munca rodnică de o viață întreagă. Dr. ing. Traian Sarca Dr. ing. Vasilchia Sarca Membru titular al ASAS Cercetător Principal II 220 *** Cuvânt de înaltă prețuire Activitatea și personalitatea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
rezume, plastic, starea conflictuală cauzată de orgoliul și setea de putere a tiranului Corb: "Vulturi ne-am ținut, liliecii mai în trecutele dzile ne-au batgiocurit, lei ne-am numit, țințarii și mușițele ne-au obosit și de toată ocara vrednici a fi ne-au arătat. Celor mici și slabi atocma să ne punem neputând, cu jiganiile mai mari și mai tari de luptă ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim, Lupului țircălamuri, din carile să nu cumva iasă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alimentat plăcerea de a-și rememora trecutul, s-ar fi învoit bucuros. Căci pentru el viața, privită retrospectiv, rămâne o părere din care se desprinde și rămâne viu numai efortul nostru de a fi mai buni și de a fi vrednici să ne numim fiii lui Dumnezeu. În această carte, dominată de preocupările spirituale ale autorului, persoana lui își împletește firul vieții cu al multor alte persoane. Figura lui Virgil Maxim nu este un centru care să-i polarizeze propriul interes
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]