221 matches
-
este că facem unele lucruri bune cum ar fi postul, rugăciunea, abstinența sexuală sau altele, ci crezând că făcând aceste lucruri suntem, devenim vrednici de a ne apropia și a ne împărtăși cu trupul și sângele Domnului. Nici unul nu suntem vrednici înaintea lui Dumnezeu, decât Iisus Hristos - Mielul jertfit pentru noi. Vrednicia o primim atunci când ne vedem nevrednicia noastră și acceptăm vrednicia lui Iisus Hristos pentru noi. A lua Cina Domnului Iisus Hristos în chip nevrednic înseamnă în primul rând a
PRIVIRE RETROSPECTIVĂ A TEOLOGIEI EUHARISTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348676_a_350005]
-
ceasul de moarte, pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.". Ca urmare, o continuă (po)căință și o credință vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va înlesni o moarte dulce și pașnică. Nu doar cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de un sfârșit fericit, ci și cei bogați, dar smeriți cu duhul. Nu numai cei bogați, ca acel îmbelșugat din Evanghelie, merg în iad și mor cumplit, însă și cei săraci, dacă nu-și poartă crucea lor cu răbdare și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
teologhisim, vorbim ca discurs, mărturie și mărturisire despre Iisus Hristos. La ei, în teologia Bisericii Ortodoxe unitatea, relația și raportul dintre teologie și viață, dintre teorie și practică este organică, simfonică, unitară și de nedespărțit. Astfel pentru ca noi să fim vrednici de învierea lui Iisus Hristos în plan eshatologic, al împărăției lui viitoare trebuie să înviem în El încă de acum, participând la viața în Iisus Hristos dată în Biserica din ziua cincizecimii. Așadar, participarea la viața în Iisus Hristos, la
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346318_a_347647]
-
sau mai puțin". Or, pentru cine citește această carte - chiar mai cu osebire față de celelalte două - rezultatul final este concentrat într-o concluzie: vii sau adormiți, cei plăcuți lui Dumnezeu, care-L slujesc sau L-au slujit cu credință, sunt vrednici de veșnică aducere aminte și mai ales de recunoștință, din partea tuturor generațiilor cu care se intersectează. Dar, ca să ți-i amintești și apoi să-i cinstești sau chiar să-i venerezi, trebuie să-i cunoști. Această cunoaștere ne-o prilejuiește
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
se împărtășesc de puține ori, ci îi lăudăm pe cei care se împărtășesc cu conștiința curată, cu petrecerea și viața neosândită; cei care sunt astfel totdeauna să se împărtășească; cei care nu sunt așa nici o dată pe an nu sunt vrednici să se împărtășească”[42]. Pentru creștinii din primul mileniu nu exista alternativa de a se împărtăși sau nu; pentru că toți cei ce participau la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se împărtășeau, iar cei ce nu se împărtășeau ieșeau afară din Sfântul
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
slugarnic, obedient. Când facem binele pentru răsplată, ținem poruncile pentru folosul ce ni-l oferă. Însă prin aceasta omul țintește câștigul. În final, facem binele de dragul binelui propriu-zis și din iubire pentru Acela, Care ne-a dat legea ne consideră vrednici să-L slujim, când avem mobilul fiilor”. „Dacă majoritatea creștinilor, ce nu păzesc toate poruncile, nu vor fi răsplătiți pentru păzirea câtorva? În acest caz este bine să-l amintim pe fericitul Petru, care în urma atâtor realizări și fericiri atât
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
dispoziție slugarnică, sau urmărim câștigurile plății când păzim poruncile, ca să beneficiem noi înșine, în aceasta suntem identici cu cei salariați, sau păzim poruncile pentru bine de dragul binelui și pentru iubirea către legiuitorul nostru, și ne bucurăm, fiindcă am fost considerați vrednici să-I slujim unui Dumnezeu atât de slăvit și de bun, având astfel dispoziția fiilor. Și cel care păzește poruncile lui Dumnezeu din frică și se gândește mereu la pedeapsa pentru nepăsare nu va păzi numai câteva dintre ele, iar
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc, dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă, cânt de preamărire Sunt psalmii tainici, smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe Pământ! REGĂSIRE Caii tăi înaripați ce te-au purtat ca-n vis În galaxii necunoscute mie, cer deschis Pustiu înspăimântat de necuprins, de avânt Atins doar de bărbat adevărat cu gândul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
ceasul de moarte, pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.". Ca urmare, o continuă (po)căință și o credință vie în Domnul nostru Iisus Hristos ne va înlesni o moarte dulce și pașnică. Nu doar cei săraci ca Lazăr se fac vrednici de un sfârșit fericit, ci și cei bogați, dar smeriți cu duhul. Nu numai cei bogați, ca acel îmbelșugat din Evanghelie, merg în iad și mor cumplit, însă și cei săraci, dacă nu-și poartă crucea lor cu răbdare și
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
luptătorii cei mai înfocați pentru Unire”. Dimitrie Dăscălescu, a scris cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor, ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește Că-n sfârșit s-a deșteptat,` Și că-n faptă vrednicește Libertatea ce-a visat”. ` Unirea Principatelor Române constituie un moment deosebit, excepțional, de istorie națională, înfăptuit de către colonelul Alecsandru Ioan Cuza și colaboratorii săi apropiați: Mihai Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu, generalul Ion Emanuel Florescu ș.a., pe competența
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
că ești cu adevărat înțelept.” Ce înseamnă, de fapt, să te cunoști pe tine? Adică să ne cunoaștem nimicnicia, slăbiciunile, neputințele și neiscusințele. De ce? Pentru că numai astfel ne vom da seama că noi nu suntem în stare sau nu suntem vrednici de slujba pe care o avem, de prietenii pe care îi avem. Un om care aleargă toată viața după funcții, grade, titluri, ranguri nu se cunoaște pe sine și, mai mult, nu le va avea niciodată. Cel ce se cunoaște
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
altul. Mare lucru este ca omul să se mustre pe sine. Ce înseamnă aceasta? Adică să ne cunoaștem nimicnicia, slăbiciunile, neputințele și neiscusințele. De ce? Pentru că numai astfel ne vom da seama că noi nu suntem în stare sau nu suntem vrednici de dragostea lui Dumnezeu, de familia pe care o avem, de slujba pe care o avem, de prietenii pe care îi avem etc. Un om care aleargă toată viața după funcții, grade, titluri, ranguri nu se cunoaște pe sine și
ŞAPTE LUMINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378681_a_380010]
-
scris-o, în două etape, mai întâi în anii de glorie ai sfertului de secol brâncovenesc, apoi prin 1716-1717, se arată a fi fost un apropiat al Curții domnești, uneori ca martor ocular, alteori relatând din spusele unora „carii sînt vrednici de crezut”. Pe drept cuvânt a fost înlăturată ipoteza formulată de I. G. Sbiera, reluată de N. Iorga și de alți cercetători, potrivit căreia autorul ar fi fost Radu Popescu, ce cuprins „de remușcări” ar fi dat o altă versiune
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
narațiunii. Contrariați de ținuta sărăcăcioasă a lui Nicola, pusă îndată pe seama originalității yankee, membrii coloniei grecești se întrec în a-l potopi cu măguliri și favoruri, jucând, pe coarda ipocriziei, o comedie impudică, în râvna lor de a se arăta vrednici de „milioanele” care îi fascinează. Se pun la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
la rele el de-a pururea urma-va Și cu sânge și cenușă tot pământul presura-va, Dar ferește-te de una: Te păzească numa cerul În momente de uitare a le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici nu-[ți] pasă, nici visezi de-ale lor păsuri, Cu micimea lor de suflet tu în tine [că] [î]i măsuri, Cumcă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Din ale mulțimii patimi făcui scară de mărire Și, sunt sigur, mă urmează toți în vecinică orbire; Te ferește însă de-una, te ferească însuși cerul În momente de uitare a le spune adevărul, A le spune că nu-s vrednici decât de adânc dispreț, Că pentru o vorbă goală tu jertfești a lor vieți, Că în tine nici îți pasă, nici visezi de a lor păsuri, Cu-a lor proprie micime de simțire că îi măsuri, Cumcă lauda cu care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru a-și urmări planul, fu oprit în drum de partizanii lui proprii, prins și dat pe mâna împăratului ca vinovat de înaltă trădare, care spre pedeapsă puse să-l orbească, cruțând cu toate astea pe complicii lui, deși erau vrednici de pedeapsă. {EminescuOpXIV 86} Biruințe aie românilor. Ar- Mare bucurie se făcu în tabara românilor despre cum mările și căderea lui Isaac ieșise acest lucru și Petru și Asan se veseleau cu multă Angelos în a[nul] 1193. părere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai vorbi. Și d. Ioan Brătianu gândește să prefacă strânsura aceasta în Adunare ordinară? Va să zică vrea d-sa să mai domnească patru cinci ani cu o majoritate compusă din... scursăturile corupției sale administrative? Nul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
madame Pupăză damă de onoare. ["DEȘI NIMIC ALT DECÎT... "] 2264 Deși nimic alt decât nepotul sîrboteiului tafecciu care-a vândut creștetul sfânt al domnului Tudor în mînile grecilor, se pretinde acum de boier mare, la care alții n-ar fi vrednici a fi slugi măcar. Dar acest autor a mers și mai departe. S-a declarat întîi el însuși renăscător al dramei și poeziei române, a pus în foaie în margini negre de doliu numele tuturor oamenilor cuviincioși cari nu voiau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care șed în piață îndeletnicindu-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei care, din pricina minții lor slabe, nu sunt vrednici să participe la treburile obștești, dar care, pe de altă parte, au destulă forță fizică pentru munci grele. Aceștia, vânzându-și folosul forței și numind prețul acesteia simbrie, se numesc, pe cât cred, simbriași. Nu-i așa? Desigur. Deci și simbriașii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
președinte), Ovid Gherasim, Gh. Tomescu, Ionel Vonica. Ultimul număr are subtitlul „Caiet bilunar pentru artă și literatură”. În articolul-program se afirmă: „Deschidem coloanele acestei reviste și chemarea noastră asemeni bătăilor de clopot s-adune pe toți acei ce se simt vrednici de pleiada de mâine”. Se publică versuri de Radu Stanca (Mi-e dor, Bibelou, Flori de colilie), Ionel Vonica, un poem în proză de Radu Stanca (Solii de iarnă), povestiri de Vladimir Zlătaru. Cele câteva cronici și eseuri literare găzduite
MAINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287958_a_289287]
-
fel tuturor oamenilor, dar nu toți oamenii răspund în același fel la chemarea dumnezeiască. Omul este singurul responsabil de judecata sa. Dumnezeu este constrâns să își asume rolul de judecător, mai întâi, pentru a‑i mântui pe cei care sunt vrednici și apoi, din respect pentru libertatea creaturilor sale. În cartea a IV‑a, 6, 5, Irineu scrie: „Așadar Tatăl se revelează tuturor, făcând vizibil Cuvântul său tuturor; Cuvântul l‑a arătat tuturor ca Tată și Fiu, ca să fie văzut de către
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe recomandările Sfântului Vasile cel Mare). Sfântul Vasile cel Mare fusese extrem de explicit. îndreptarea legii din 1652 îl citează: „Văduăle carele sânt alése întru rândul văduălor și de la besérică se hrănesc, dă se vor mărita, aceea să nu se mai vrednicească de la besérică nice cu o socoteală, ci să se urgisească. Drept acéia carele nu vor fi de ani 60, nu se cade să se aleagă să se pue în rândul văduălor. însă de va fi văduă de ani 60 și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se cade să se aleagă să se pue în rândul văduălor. însă de va fi văduă de ani 60 și iară va trage să ia bărbat, acéia până nu se va părăsi de patima necurăției, până atunce să nu se vrednicească dumnezăeștii priceștenii” 165. Un scriitor ascultat, cum a fost Ioan Gură de Aur, era de părere că „o văduvă n-are pe nimeni ca s-o apere și s-o sprijine; iată că Mântuitorul o ia în grijă. O văduvă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al luminii tăcut,/ Tu verbul pe veci înflorit în splendoare,/ Uimit în genunchi te salut,/ Supremul meu cântec, o, Soare,/ Și urma ta albă sărut.//[...] Și cum ești în faptă sublim/ Pe calea ce urcă spre singurul bine,/ Învață-ne vrednici să fim/ De viață prin jertfa de sine,/ Tot astfel și noi să iubim”). Și în Altare ofranda lirică e închinată astrului suprem, iar cultul fecundității naturii se desăvârșește în poeme precum Ideal, Nepenthes, Piramidă, Înger de lumină, Nupțială, Fugară
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]