791 matches
-
Sofia. „Până număr la zece“, stărui Petru, neluând‑o În seamă, „trupul său se va prăvăli pe pământul pe care‑l defăimează, va cădea ca un pietroi la picioarele voastre, ca să nu se mai ridice niciodată din țărână... Asta e vrerea Domnului... Unu...“ „Dar el și‑a luat zborul“, zise Sofia, „a dovedit că e făcător de minuni“. „Doi...“ „Chiar dacă o să cadă, rămâne Învingător“, zise Sofia. În vreme ce număra, Petru ținea ochii Închiși, vrând parcă să se desprindă de timp. Ca deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se interesează o barosană de tine, zice că-i vară ta“ etc. Dintr-o amabilitate excesivă, semnatarul prefeței, Dumitru Hurubă, caută justificări pentru această construcție defectuoasă: „Holobâcă ne pune perspicacitatea la încercare propunându-ne un joc al destinelor-marionete ale unei vreri căreia nu i se pot opune“. Totodată, prefațatorul transferă asupra cititorului dificila sarcină a descâlcirii ițelor romanului: „Pentru a pătrunde în lumea personajelor din romanul Purgatoriul cocorilor - un titlu oarecum insolit - cititorul trebuie să înainteze cu pași mici și cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o prezență vulcanică, dar în sensul peiorativ al cuvântului... Modul său de a scrie este exploziv-interjecțional, generând un fel de chiote, nu poezie. Cele mai avântate și hilare sunt declarațiile de dragoste: ‹ „Sunt o mare de flăcări, / O cavalcadă de vreri, / Ochii ei / Prevestitori de furtună / Și totuși / Vibrante emoții / Mă cheamă / Nopțile...“ (Stare) „Tu ești nemărginirea / Minunato! / Fiorii tăi mi-aduc / Șoapte de vecernii... Tu ești presimțirea / Eleganto!“ (În vineții zori) „Tu țipai în noapte / Un hohot ancestral / Și răstignit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de Dumnezeu. Băiatul meu a fost ales de Dumnezeu. Prin chinurile sale spală păcatele noastre, ale tuturor. Îndurerată, Maria stătea mai mult prin biserici și se ruga Celui de Sus. Îl vor lăsa să continuie facultatea, o anunțau cu simpatie. Vrerea Domnului. O companie îl va angaja cu un salariu foarte mare... Cum vrea Dumnezeu. Și Maria rătăcea între ficțiune și realitate. Privea aura lui Iisus, în brațe la Sfînta Maria și șoptea abia auzit: Și al meu are... Nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
umerii de iertăciune înaintea Sfintelor, poate chiar mâna dreaptă cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai domol, de două luni nu am atins Sfintele și asta numai pentru că mă îndoiesc de vrerea Domnului. Stau la strană cu toți mucoșii în jurul Psaltiri, în loc să slujesc Cortul Împărătesc. Ai dreptate, părinte, în ceea ce spui, dar parcă îl aud pe Simeon Stâlpnicu vorbind prin graiul arhimandritului. El a slujit 40 de zile cățărat pe un stâlp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
codri umbroși, pajiști însorite, livezi înflorite, câmpuri mănoase, fete și neveste frumoase, feciori și bărbați mândri și neînfricați pentru a vă bucura cu toții de viață și de frumusețile ei aici, în prea frumoasa și vesela Grădină. Iar cine va încălca vrerea mea și va încerca orice supunere a semenilor prin puterea pumnului acela de buzdugan va pieri! Și blestemat în veci va fi! Înseamnă, slăvite Stăpâne, că, pentru toate cele îndurate și câte-or să mai vină, ne dai în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
celor dragi. În orice muncă te-ai afla, băștinașul te privește de sus, chiar dacă ești cu mult peste nivelul lui de pregătire. El știe doar că tu, oricine ai fi, vii din Terra Nova și trebuie să te supui necondiționat vrerilor sale. În caz contrar, riști să fii stigmatizat drept hoț, scandalagiu, bătăuș, leneș, bețiv și român. Mai mult, între cei trei Deleni s-au iscat și ceva neînțelegeri. Soția, Felicia, profesoară de biologie, și fiica, Ana Maria, studentă la Litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du te la cel cu darabanaua și spune-i să iasă pe toloacă că-i vrerea mea. Și numai după aceea te ai duce dumneata și-n adăpostul unde slujește Uran... -Prea bine, Mare doamnă! exclamă Târgov, după care se înclină în semn de salut și respect, apoi plecă. -Ce vrei să faci cu arcul, Adela
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Fără a primi răspuns a ordonat imediat: -Să fie dusă la zdup. Doi luptători uri din garda lui Amar au coborât fata de pe cal și au condus-o acolo unde a dispus marele șef. -Să nu fie eliberată decât la vrerea mea, a mai completat Uran apoi uitându-se la Amar fără să-l întrebe ceva, aștepta. Amar a înțeles ce vrea stăpânul lui, așa cum se întâmpla de multe ori și imediat s-a adresat celor două luptătoare: -Stăpânul nostru, marele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au reluat discuția: -Dacă voi vedea că te înnămolești, îl asigură zeița, eliberez șoarecii și las dacă mai rămâne sămânță de barbar prin aceste locuri. Mai trebuie să știi că am trimis solie la Zeița protectoare a târâtoarelor să slobozească vrere astfel ca luptătorii cristeni să folosească șerpii cum doresc, dar numai acum, în această nefericită luptă. La auzul acestor vești Uran surprins, s-a ridicat să plece. -Slavă ție, zeiță! -Mergi sănătos, viteazule Uran, și nu uita ce ți-am
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ne aducem întrucâtva aminte, fără însă a-l executa în totul după voința lor, ci după a noastră proprie. Neexecutarea aceasta era și firească, deoarece omenirea ajunsă la diferite grade de civilizație a trebuit să se supună, chiar și fără vrere, necesităților timpului cum și mediului social. Am reținut, deci, din testamentul înaintașilor noștri numai ideea de Dumnezeu, de credință într-o viață viitoare și de nemurirea sufletului, pe care le-am îmbrăcat în haina imaginației noastre și le-am dat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
e inexpresiv, dar sub aspect etimologic spectacolul e impresionant prin efortul depus. De exemplu, Vasile Lucaciu, cînd descrie simțirea omenească, vorbește despre "apetitul concupiscibil" și despre "apetitul irascibil", iar cînd vorbește despre voință, pomenește de "nescari motive ce prevalează" în vrerea omului, în timp ce cele cinci simțuri sunt enumerate lapidar: Acestea sunt esențialmente cinci, deoarece orice corp se poate considera ca colorat, sonor sau sonator, mirositor, sapid sau tactibil." (p. 121, vol II, Metafizica) Animalele, neavînd suflet spiritual ci doar material, sunt
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
invariabil, o problemă, una fără ieșire (de n-ar fi fost Cațavencu, cu a sa replică de neuitat: "Din această dilemă nu puteți ieși. Am zis!"): cîinii maidanezi, comunitari, vagabonzi, fără stăpîn, cum s-au numit, în vremurile noastre, după vrere, după port. Orice candidat la consilii locale, județene sau la Parlament trebuie să răspundă la întrebarea "cum vedeți rezolvarea chestiunii cîinilor (mai rău : haitelor de cîini) vagabonzi?" Răspunsurile sînt totdeauna în doi peri, să nu se supere cei care vor
Cîine bun, cîine rău by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7824_a_9149]
-
cu Dumnezeu. Și cum orice realitate cerea o explicație venită de sus în jos, monarhul era reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt, biserica era mireasa lui Hristos, și pînă și feuda, latifundiul aflat în posesia unui nobil, era o prelungire a vrerii divine. Și la fel cu amorul: împreunarea trupurilor cerea un principiu superior din a cărui elevație iubiții își trăgeau noblețea. Și astfel, cei care se împreunau nu o făceau atît pentru plăcerea lor, ci avînd în minte înmulțirea neamului lui
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
o grădină. Asocierea culorilor și a parfumurilor provoacă transe; grădina lui Anghel provoacă somn hipnotic, pierderea conștiinței, stingerea: „Miroase-a moarte și-a iubire și crește-o dulce lenevie / Ca-ntr-un polog frumos în care te-nvinge somnul fără vrere". Chemarea spre dispariție s-a instalat odată cu In grădină și străbate toată opera ulterioară, în versuri sau proză. Versurile lungi ale poemelor cheamă irezistibil spre trecut, spre adînc; autorul își perfecționează stilistica, dar nu-și modifică percepția asupra lumii. In
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
condamnării unui nevinovat, este un obicei menționat de juriști. Era un gest prin care un magistrat se desolidariza de o mulțime (juriul, în sens modern!) care îl constrângea să facă în extremis un gest care îi repugna. Sentința După acceptarea vrerii mulțimii înfierbântate și eliberarea lui Baraba, judecătorul Pilat este clarificat asupra soluției ce se impunea a fi pronunțată și pe care o va da în cauză. Într-adevăr, în explicarea atitudinii prefectului trebuie să avem în vedere că pentru un
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
păsări și fructe, În țara lor, nu atât de sălbatică, am trăit, Nu atât de rodnică, lunci, câmpuri arate Și apă în luntrea din dosul tâmplăriei. Învățătura lor s-a izbit, ce-i drept, de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu-i știam sau doar după nume Au pășit în mine și eu, speriat, Am auzit în mine camere scârțâind, În care nu te poți uita
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
membri ai partidului. Știu cum e. Acum doi-trei ani, birocrația asta era pusă să ne calce în picioare pe Macovei, pe Sever sau pe mine, oameni noi și neexperimentați. Cunosc gustul amar al acestei experiențe în care conducerea își face vrerea folosind formele nobile ale democrației. Acum, Blaga a ajuns la nivelul superior. Birocrația de partid se folosește de organizații ca să lovească un pedist experimentat. Membrii simpli sunt derutați și, în locul voinței libere, ascultă ordinul venit de sus, de la birocrații din
Cristian Preda, apel prietenesc către Ghiță. Vezi care Ghiță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34387_a_35712]
-
cu furca și-au apărat ce-aveau de apărat. Satul meu natal a avut așadar patru eroi în sinistrul și inutilul război declanșat de Smirnov și de generalul Lebed. Căușanii însă (care se spune că ar deveni iarăși "raion" după vrerea lui Voronin) a avut 52 de morți. Lor, tuturor acestor eroi ai neamului românesc și-ai Basarabiei eterne, recunoștință, flori și lacrimi pe mormântul străjuit de tricolor. Dincolo de Lisabona - un roman al Basarabiei Nu pot evita un episod devenit hazliu
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin. La Cină cea de Taină nu am fost, dar Iosif din Arimateea mă știe pe de rost! Graalul e în mine, căci paznic eu îi sunt, stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Străini de mine bobii, vrăjmașului morar de ce îi număr? De ce când crucea o duceai pe umăr, nu-ngăduit-ai lemnul să-și aprindă în loc de brațe pentru cuie, două aripi de flăcări să fi țâșnit în Î’ Nu e nici timpul și nici vrerea’’? Oare ispita măcar târcol n-a adiat măcar pentru o clipă? Incă o cruce, din cruce altă cruce; sămânța în sămânță își scufunda sămânța? și o duceai și pe a mea, iar eu pe-alături doar tăgârța Semănătorului; de data
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani, A.C.S.R., unde s-a dat gir confraților mai tineri sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și îmi sprijin această încredere, în primul rând, pe tinerii români - pe cei de aici și pe cei din străinătate - care ne dau atâtea puternice și emoționante dovezi că știu ce vor și că sunt întrutotul capabili să-și transforme vrerile, frumoasele lor vreri, în faptă vie, spre triumful binelui în urgisita noastră țară; cu alte cuvinte, să înlăture această povară pe care o ducem în cârcă în mod nemeritat, daca ne raportăm la glorioasele fapte ale înaintașilor noștri. MDP: Totuși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
această încredere, în primul rând, pe tinerii români - pe cei de aici și pe cei din străinătate - care ne dau atâtea puternice și emoționante dovezi că știu ce vor și că sunt întrutotul capabili să-și transforme vrerile, frumoasele lor vreri, în faptă vie, spre triumful binelui în urgisita noastră țară; cu alte cuvinte, să înlăture această povară pe care o ducem în cârcă în mod nemeritat, daca ne raportăm la glorioasele fapte ale înaintașilor noștri. MDP: Totuși, ați omis să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Goe... Micul secret al lui Goe e că este bărbat, în societatea lui Caragiale. Și se poartă ca atare. Ce secret are Cănuță, cine poate bănui? Probabil dorința de a avea putere asupra propriei vieți, fără să mai depindă de vrerile altora, ceea ce-l face sucit. De mic copil, Cănuță își caută libertatea. N-o va avea, cum n-o are nimeni, în lumea lui Caragiale. Ceea ce este deconcertant, în privința secretelor celor mici (și ale maturilor, nu mai puțin) e lipsa
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]