191 matches
-
Paloda. La 7 noiembrie era publicată următoarea scrisoare semnată Maria N. de la Banca: „Domnule redactor, M-am mirat mult citind corespondența din numărul trecut al „Palodei”; și nu-mi pot închipui cine poate să fie autorul sau autoarea care a vroit să glumeasc ă în tr-un mod atât de puțin corect, întrebuințând numele meu. Fiind ocupată cu scrierea unui studiu asupra „Drepturilor femeii” n-am avut timpul să scriu ceva și pentru „Paloda”. Vă promit însă a mi aduce aminte mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
puternic să fi fost pentru vremea lui, în care alte state cu întindere de zece ori mai mare erau mai slabe decât Moldova, contra Turciei sau a Spaniei din vremea aceea n-ar fi putut rezista decât în defensivă, decât nevroind la strâmtoare, pentru a le face sminteală, căci la gol nu îndrăznea."113 De unde și "testamentul" lui Ștefan cel Mare privitor la viitoarele capitulații față de Poartă, prima fiind încheiată la 1511 de către Bogdan, prin care se stipula că "Moldova e
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
poate fi despăgubită, în averea bărbatului și atunci se vor regula cele de cuviință"45. La 1 decembrie 1850, Raluca a mai încercat și pe altă cale, cu speranța că va ieși la liman: "Despre titlurile înzăstrărîi mele scrie ea vroind cinstita giudecătorie a ave lămurire, apoi mă rog să binevoiască a să adresarisi cătră părintele meu, D-lui Stolnicu Vasile Iurașcu, care păstrează la sine izvodul de zestrea mea, din anul, 1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
împreună cu Iorgu, care a fost foarte bolnav și încă este... Trebue să-ți observ cum că tata, după cum s-a exprimat ieri, nu-ți poate trimite bani înainte de 10 dechembrie, stilul vechiu (22 stil nou) și chiar putînd, nu va vroi. Asta este așa de sigur, încît nici trebue să mai aștepți, de aceea ar fi să te adresezi la Junimea, unde e posibil să ai mai multă trecere. Eu voi face împreună cu Iorgu ce ne va sta în putere, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de a concepe, pentru ca el să se poată recunoaște cu mai multă claritate În natura sa. Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Însă ce este un lucru care gândește, adică unul ce se Îndoiește, Înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, care totdeodată imaginează și simte? Nu sunt puține acestea, dacă toate aparțin naturii mele. Dar de ce să nu-i aparțină? Nu sunt eu Însumi tocmai cel care mă Îndoiesc de aproape toate, care totuși Înțelege ceva, care afirm
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
concepe, pentru ca el să se poată recunoaște cu mai multă claritate În natura sa. Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Însă ce este un lucru care gândește, adică unul ce se Îndoiește, Înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, care totdeodată imaginează și simte? Nu sunt puține acestea, dacă toate aparțin naturii mele. Dar de ce să nu-i aparțină? Nu sunt eu Însumi tocmai cel care mă Îndoiesc de aproape toate, care totuși Înțelege ceva, care afirm unele lucruri
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unul dintre aceste atribute care să poată fi deosebite de gândirea mea sau despre care să se poată spune că e separat de mine Însumi? Căci, de la sine, e atât de evident că eu sunt cel care mă Îndoiesc, Înțeleg, vroiesc, Încât nu e nevoie de nimic altceva de adăugat pentru a o explica. Și tot eu sunt cel care are puterea de a imagina; căci, deși se poate Întâmpla (după cum am presupus mai Înainte) ca lucrurile pe care le imaginez
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful de geandarmi l’a dat la o parte și atunci oamenii din Căzănești având în frunte pe N. Strâmbu au năvălit în casă și au stricat tot acolo”. Cât despre participarea proprie la devastările ce s
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înapoi veșnic pline cu rămășițe de-ale luptelor... Ici-colo sclipea cîte-un ochi de lumină galbenă, plăpândă, însemnînd comandamente, spitale, cîrciumi-popote... Prin băltoacele uliții se împleticeau, înjurînd și blestemând, cei ce reveneau de la execuție. Apostol Bologa mergea tăcut alături de căpitanul străin. Vroi mereu să-și grăbească pașii, să se despartă de omul acesta bănuitor, care parcă și tăcând îi făcea mustrări. Dar în aceeași vreme aștepta să mai afle de la dânsul ceva nespus de important și-i era atât de necaz că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să-i spuie că pentru altceva a venit el aici... ― Dragă Bologa, eu... Încercă Klapka să zică. Dar Apostol, grăbit, parcă i-ar fi fost frică să nu-și piarză șirul sau parcă ceea ce spunea îl apăsa pe suflet și vroi să scape mai repede de apăsare, continuă: ― Numai un moment, căpitane... Să înmormîntez civilizația în inima mea, definitiv. Ea mi-a zdrobit viața și m-a chinuit douăzeci de ani, neîncetat... Ea m-a îndemnat să-mi călăuzesc viața după
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu plete de nori, prin înserate chemări, unde se poate concepe o LUMINĂ DIVINĂ, pentru nemărginiri de visuri înghețate, ce zac în spărturi de univers și TRUPURI VEGETALE. Cine decât tu, CEA FĂRĂ NUME din lumea ta de nimic, ce vroiești să-mi furi toate iubirile vii, ale DRAGOSTEI MARMOROASE DE CHIPURI ETERNE. CEI CE AZI NU MAI SUNT La patruzeci și șapte de ani, îmi voi lua ADIO DE LA SATUL NATAL, unde BISERICA, mă va aștepta oricând, ctitorie de-a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mă plângeți, mamă, Că nu mai am putere; Pământul va fi sprijin: Nu voi avea durere... Să nu mă plângeți, mamă, Că Dumnezeu a vrut Să las ca amintire Copii pe-acest pământ... De veți vedea un nor Și veți vroi să plângeți, Voi fi-n al vostru dor Șoptindu-vă: Nu plângeți! DUREREA NEMURIRII DINTRE ZORI în memoria mamei ELENA COSTEA Sunt tristă-n miezul nopții și mi-e dor De-o adiere scumpă de la mama, Îmi vine iar să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mele, o vagă nedumerire Îi juca pe față, apoi rîzÎnd: - Cum adică „știu eu?”. Nu știți dacă ați iubit sau nu? Măcar În liceu, În adolescență, cînd toți iubesc. - Dar dumneavoastră? Întrebai. Ea rîse din nou: - Eu, mai tîrziu. Își vroi răspunsul semnificativ, dar nu-mi dădui seama. Îmi ceru apoi o țigară pe care Începu s-o fumeze neîndemînatic. - Și cum s-a terminat? - O dragoste, domnule judecător... Își Întrerupse vorbirea. Vru să spună că o dragoste dacă e dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
părerea mea emisă în comisiune să iasă la lumină. Chiar rătăcite însă de ar fi, răspunderea nu este a mea, ci a celor cari, având a zice ceva, nu au zis nimic și care, putând să lumineze țara, nu au vroit să o facă. Atât aveam de zis și vă rog să-mi permiteți o ultimă observațiune. Credeam că trecutul meu politic mă pune la adăpostul unor insinuațiuni ca acele de care am vorbit mai sus. Se vede ca m-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații noștri străini și prin ce fel de uneltiri vroiesc să dobândească drepturile politice și civile. Comitetul izraelit din București, pentru ca cu o mai mare înlesnire să introducă în sânul românilor un număr oarecare de străini, au chemat câte un delegat izraelit din fiecare oraș, precum și din Dorohoi pe d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o s-o pasez altuia. Matilda să și-o asume pe-a ei...'' "Așa deci, consideri că împăcarea nu e posibilă!", zise Suzy cu chipul decolorat parcă de o secretă și stranie contrarietate (sau poate de aerul tare al pădurii, gândii nevroind să accept prima impresie). "Tot atât de imposibilă, zisei, ca și vindecarea traumei pe care a suferit-o fetița. Cum poate ea să uite că a fost smulsă de lângă tatăl ei și a văzut-o pe maică-sa cum în fiecare seară
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a cunoaște vreodată în mod veritabil, în timp ce Descartes se pretindea satisfăcut de aceste principii indefinibile.) Adăugăm că însuși discursul de care se servește Descartes este un obstacol, pentru că există în mod necesar o prăpastie între limbaj și ființă. Căci, vroind să apropiem ființa prin intermediul limbajului, comitem absurditatea de a enunța propoziții pur tautologice, „angajînd cuvîntul definit în definiția sa.”) Elaborarea dovezilor ne este însă prezentată sub forma unui discurs rațional: discursul subiectului gînditor. VI. 2. Evidența rațională a ideii de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
recunoaște. Amoralitatea descrisă, primul, de Nietzsche, În gândirea filozofică modernă, dar, e drept, avându-l ca antecesor nu pe Machiavelli, ci, după modesta mea opinie, pe Întemeietorul Ordinului Iezuiților, (Compania lui Iisusă, fostul Grande de Spania și apoi visător utopic, vroind, spre iritarea oamenilor, dar și a Vaticanului, În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, să cucerească Ierusalimul - don Ignatio de Loyola. Amoralitatea (a nu se confunda cu imoralitatea!Ă transcende, cum spuneam, unele legi și reflexe ale bunului-simț
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte din bucătărie grajd și șură în chirie cu luna și cari m-am alcătuit să plătesc opt galbeni pe toată luna păr când mi s-ar da în stăpânire casele mele pe care dumneaei spătăreasa cu așa ră credință vroește a le ține15. Lucrurile tărăgănează incredibil de mult (până la 26 octombrie 1858), așa încât familia Eminovici va sta o vreme în aceste condiții, plătind și chirie, deși era de drept proprietară de case în același oraș. Ca să poată în sfârșit achita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ție socoteală de tot sângele vărsat pentru apărarea ei!”, se auzi în întuneric, glasul lui Sofronie.”.. Ce-i pasă.. ei, Europei de această țară slăbită prin atâtea războaie și atâtea nenorociri..?!”... „Ce-i pasă de libertatea acestui popor român, care vroiește astăzi să se ridice din căderea sa sub jugul bolșevic, pentru ca să-și ia din nou... ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și albastră, calmă, zâmbitoare și nevinovată.. I se făcu rușine de gândurile lui.. de îndoielile cu privire la sinceritatea lui. Nici unul dintre camarazi nu l-ar fi bănuit de ceva.. Doar Cârțu îi aruncă o privire plină de dispreț.. dar, n-a vroit să treacă peste voința căpitanului. Alistar simțea.. dar vru să pară calm și stăpân pe sine, dar în sufletul lui era o adevărată furtună, de teama de a fi bănuit. Baltă, cu timpul, devenise tot mai însingurat, mai posac. În
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]