2,111 matches
-
Slăveiul, Galeșul ș.a. O serie de lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul văilor glaciare, în spatele unor praguri (ex. Lia, Florica, Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ș.a. O serie de lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul văilor glaciare, în spatele unor praguri (ex. Lia, Florica, Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lacuri glaciare din acești munți s-au format de-a lungul văilor glaciare, în spatele unor praguri (ex. Lia, Florica, Viorica, pe Valea Bucura) sau în cadrul unor morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
morene (ex. Lacul Ana). 2.1.4. Relieful vulcanic Relieful vulcanic este rezultatul erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Neozoicului precum și a acțiunii agenților modelatori. În țara noastră, relieful este reprezentat de conuri, cratere și platouri de lavă, ca urmare a erupțiilor vulcanice târzii, în lanțul montan Călimani-Harghita, dar și de forme derivate ca urmare a eroziunii agenților externi, ce apar sub formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
formă de măguri și coloane (neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate în rocile vulcanice. Cele mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
neck-urile), ori ziduri și creste (dyke-uri), în cadrul munților definitivați prin erupțiile mai timpurii din Munții Apuseni, Oaș și Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate în rocile vulcanice. Cele mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Gutâi. La acestea se adaugă stâncile cu fizionomii ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate în rocile vulcanice. Cele mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip de om; Vârfurile din Gutâi, interesante prin aspectul ruiniform și dispunerea lor în semicerc (Gutâiul Mare, Gutâiul Mic, Gutâiul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ciudate, vârfurile ruiniforme, 12 Apostoli (Munții Călimani) Con vulcanic (Masivul Ciomatu, Tușnad) Craterul vulcanic Sf. Ana Coloane de bazalt (Detunata, Munții Metaliferi) Vulcan noroios (Pâclele Mici) cheile și defileurile sculptate în rocile vulcanice. Cele mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip de om; Vârfurile din Gutâi, interesante prin aspectul ruiniform și dispunerea lor în semicerc (Gutâiul Mare, Gutâiul Mic, Gutâiul Doamnei, Văratecul ș.a.); Creasta Cocoșului din Masivul Gutâi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și dispunerea lor în semicerc (Gutâiul Mare, Gutâiul Mic, Gutâiul Doamnei, Văratecul ș.a.); Creasta Cocoșului din Masivul Gutâi, un impresionant zid de andezite cu înălțimi între 5070 m și lungime de aproape 200 m, reprezentând un rest dintr-un corp vulcanic aflat la altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi), reprezentate prin coloane prismatice, ce constituie rezultatul solidificării lavelor bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul, Ramses II, Godzila ș.a.), pereți verticali (Fața Gardului), creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În rocile vulcanice s-au format și Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic omonim), din Masivul Ciomatu. În rocile vulcanice s-au format și Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Defileul Oltului la Tușnad, Defileul Mureșului (Toplița - Deda) și sectoarele de chei precum Cheile Vârghișului (Mții Harghitei), Cheile Tătarului și Cheile Runcului (M-ții Gutâi) ș.a.. 2.1.5. Relieful pseudovulcanic Relieful pseudovulcanic („vulcanii noroioși”) nu au legătură cu activitatea vulcanică propriu-zisă, ci se rezumă doar la o asemănare morfologică prin apariția, la scară mai mică, de conuri și cratere. Este exprimat prin prezența unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și o panoramă din Vârful Omu. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic natural. 2. Prezentați principalele elemente ale reliefului cu valoare turistică. 3. Localizați principalele regiuni cu relief carstic. 4. Enumerați cinci posibile obiective turistice legate de prezența reliefului vulcanic. 5. Prezentați legendele a trei stânci din cadrul reliefului ruiniform, sculptat în conglomeratele din Munții Ceahlău, Bucegi sau Ciucaș. Știați că ... Peștera Cioclovina este cunoscută pentru descoperirea celui mai vechi craniu de Homo sapiens fosilis, din România, și a unor urme
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în urma barării naturale a râului Bicaz. lacurile carstice, dezvoltate în doline, au uneori o existență efemeră, cum sunt lacurile din zona Padeș (M-ții Bihor) iar alteori pot deveni obiective turistice importante, ex. Vărășoaia (Munții Bihor), Zăton (Podișul Mehedinți). lacul vulcanic Sf. Ana este singurul lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o existență efemeră, cum sunt lacurile din zona Padeș (M-ții Bihor) iar alteori pot deveni obiective turistice importante, ex. Vărășoaia (Munții Bihor), Zăton (Podișul Mehedinți). lacul vulcanic Sf. Ana este singurul lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare au o frecvență mai mare în zonele montane și colinare ale țării. Ele au fost construite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentative stațiuni pentru acest tip de turism sunt, de exemplu, Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Bușteni, Durău, Păltiniș, Stâna de Vale. Turismul de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea unor spații de cazare dispersate (cabane, refugii, hoteluri). În acest sens, cele mai apreciate masive montane sunt: Munții Bucegi, Postăvarul, Ciucaș, Ceahlău, Rarău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format din material vulcanic: cristale de piroxeni (brune, opace, sticloase), cristale de feldspat plagioclaz și material detritic. Aceste cinerite au fost descrise de R. Sevastos, I. Atanasiu și N. Macarovici la Nuțașca și Ruseni, lângă Plopana. Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terase și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dar fără eroi. N-o să vă prezint nici-un nemuritor, asta-i hotărărea Academiei. Așa cum am mai spus, avem o primăvară permanentă și o lumină crepusculară care te odihnește. Aurora: Te avem pe tine ca model. Voi nu aveți uragane, erupții vulcanice și alte ”glume” ale naturii? Evelin: Atmosfera noastră este bine controlată: evităm uraganele, ploile torențiale, secetele și alte calamități care pot avea loc la suprafața Pământului. Dar, ca orice planetă, are și un miez fierbinte care respiră la suprafață prin
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu au condiții de viață; au temperaturi foarte mari, de plus sau minus și dacă au atmosferă ori este foarte rarefiată ori irespirabilă pentru om. Poate Marte a avut căndva condiții și viață în stadiu embrionar dar un mare cataclism vulcanic i-a schimbat axa de rotație băgăndu-l într-o beznă totală și o iarnă fără sfărșit de peste 120 de grade minus. Dar, peste miliarde de ani - animație - Marte s-ar putea să aibă iar condiții pentru viață. în continuare vă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
spre sfărșitul secolului, va fi amenințat de foame. Foamea care aduce violență, umilință și moarte. Pentru că Pămăntul va fi foarte, foarte rănit trebuie pansat urgent să nu devină cangrenă și mai gravă! Aurora: Natura va reacționa violent: inundații, cutremure, erupții vulcanice, furtuni violente, tot mai dese și devastatoare. Profesorul: și, uite așa, în loc să ne ocupăm de sănătatea Pămăntului, deci și a omului, ne-a apucat isteria profețiilor: intrați în buncăre, vine cometa Elenin! care distruge viața Pămăntului, îi poate schimba polii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
evocă momentul și înfățișarea 41 tragediei eschileene”. bă Choeforele, sursă de inspirație pentru Sofocle și Euripide Sofocle și Euripide reiau subiectul din Choeforele, în care Electra apărea ca personaj secundar. La urmașii lui Eschil, ea devine însă personaj central, suflet vulcanic ce animă acțiunea. În piesa lui Sofocle, în prolog apare Oreste, însoțit de prietenul său Pilade și de bătrânul care îl salvase, ducându-l în alt oraș atunci cînd Clitemnestra își ucisese soțul, în complicitate cu amantul ei, Egist. Cititorul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
simțim, însă sub ochii spectatorului se desfășoară acțiunea ființei umane, tragismul reiese din zbuciumul sufletesc al acesteia - de aceea, în timp ce în Choeforele lui Eschil, Electra apare ca personaj secundar, în piesele lui Sofocle și Euripide ea este personaj central, suflet vulcanic ce animă acțiunea. Locul cel mai întins în piesele lui Sofocle revine jocului actorilor, corul este redus la rolul unui simplu personaj. Concentrând tot interesul asupra omului, el nu se mai mulțumește cu cei doi actori din teatrul lui Eschil
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Matricea, amprenta voastră primară. Matricea vă ajută să vă păziți de orice formă de atac, pentru că este cea mai Înaltă formă vibrațională din acest univers și din toate universurile și dimensiunile. Preocuparea unora este dacă vor exista cataclisme, cutremure, erupții vulcanice și alte probleme. Da, vor fi și boli, vor fi și cataclisme, dar dacă fiecare dintre voi e dispus să se schimbe, aceste manifestări naturale se vor atenua din ce În ce mai mult. Oamenii vor fi din ce În ce mai atenți la modul lor de viață
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
de mândrie pentru tot ce avem noi, românii, mai prețios. Putem afirma că există o anumită particularitate a costumului popular din această zonă, particularitate izvorâtă din însăși firea molcomă a moldoveanului, din trăirile profunde și interiorizate, dar și din răbufnirile vulcanice la ceas de cumpănă. Portul popular este sugestiv prin culoare și rafinament, măiestrie și eleganță, având ceva din frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat fie bucuria de a trăi, de a împleti luminozitatea stelelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]