3,553 matches
-
Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau ale unui orășean școlit, după interlocutorul de moment. "Sunt la mâna parșivului, scrie Mateiu, el bate iarmaroacele, crâșmele și bea adălmașuri cu speculanții locului; le folosește limbajul sărac, vulgar, ademenindu-i cu grosolănie la afacerile lui, la politica lui. Nu poți să nu-i admiri talentul - fiindcă e un talent și ăsta, să înjuri, să porți cizme de noroi, să-ți sufli mucii cu degetele. Înțeleg că numai așa
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
indisponibil în română). Toate romanele au fost ecranizate. Din 1985 până în prezent, Ellis a stârnit nenumărate controverse, atât prin scrierile sale, cât și prin declarațiile și atitudinea afișată. Cu toate acestea, își declară o personalitate „normală", lipsită de senzațional și vulgar. Este poate impropiu ca Ellis să fie numit „copil". Autorul scrie de peste aproape 30 de ani. Succesul l-a dobâdit de la prima sa carte, Less than Zero. Apărută în 1985, Ellis avea la vremea respectivă 21 de ani și era
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
în contact pe teritoriul dominat de arabo-musulmani. Noua muzică oglindea întocmai imaginea noii societăți, multietnică și multiculturală. Muzica, întocmai ca și societatea, era multilingvă - cântecele fiind intonate în toate limbile care circulau în acea perioadă : arabă dialectală, romană sau latina vulgară și ebraică. Comunitățile deschise interacționează liber, iar muzica ce deținea înainte caracteristici specifice numai unei singure comunități, devine muzica specifică unei regiuni întregi sau a unui oraș. Există totuși enclave în care s-au conservat cât de cât caracteristicile muzicii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
În paralel, a apărut și s-a dezvoltat o formă alternativă a poemului muwashshah, denumită zajal. Diferența între cele două poeme era numai de ordin literar : poemul muwashshah era cântat în araba clasică, în vreme ce poemul zajal era cântat în araba vulgară, de zi cu zi. În rest, formele celor două tipuri de poeme au caracteristici foarte asemănătoare și au avut o existență paralelă, regăsindu-se și astăzi în diferite zone din Orientul Apropiat și Africa de Nord. Ibn Bajja de Saragoza (1095-1139), supranumit
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nu numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nici un fel de ezitare în creionarea lor. Există destule fraze în care Dan Ghițescu arată cu tărie că lui nu-i este frică de cuvânt, în general, dar nici de cuvintele sau expresiile cu iz peiorativ, chiar catalogate, de regulă, vulgare, pentru că știe cum să le mânuiască și să le controleze, sau să le stăpânească stilistic, în mod magistral, în așa fel încât ele să nu aibă nimic trivial, ci doar să dea acea senzație de picanterie. Omul care vine din
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
acestea se aplică, printre alte situații, atunci când se circulă cu vehicule al căror termen de valabilitate al inspecției tehnice periodice este expirat, atunci când șoferii nu-și fac verificarea medicală periodica sau atunci când aceștia fac gesturi obscene, înjură, adresează expresii jignitoare/vulgare la adresa participanților la trafic. La fel se sancționează și conducerea, fără anvelope de iarnă, a autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheața sau polei. Codul rutier mai stabilește că, pe lângă amenzile între 877,5 și 1950 de lei, șoferilor
Cat de mult este afectat bugetul personal de creșterea cuantumului amenzilor [Corola-blog/BlogPost/94035_a_95327]
-
pentru că îi schimba continuu conținutul, ba adăugînd, ba scoțînd din el cîte ceva. A schimbat, de pildă, un titlu: povestirea La capătul liniei 14, apărută ca atare în Apostrof, a devenit La capătul liniei 9, pentru că, zicea Vona, 14 e vulgar, doar există expresia "ți se rupe-n paișpe". Nu avea încredere în el însuși ca scriitor, era un Kafka întrupat într-un român și nimerit, prin hazardul istoriei, în Parisul exilului literar românesc... Și, cum nu cunoștea deloc mediul literar
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Șerban Foarță Nu știu dacă Dante Alighieri e primul care,-n De vulgari eloquentia, clasifică limbile în funcție de particula afirmativă "da". Conform acesteia, un idiom aparte e cel tedesc (sau, cum îi spunem noi, germanic), în care "da"-ul este jò. Sau, mai degrabă, era astfel la începutul lui Trecento, cînd îl înregistrează Dante
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
viziunea decadenței mărețe”. Criticul surprinde cu finețe profilul original, singular în literatura română al eroilor (Pantazi și Pașadia) care “transportă într-un mediu social vătămat o anume subțirime, fiind adică desfrânați fără trivialitate și nesățioși de spurcăciune, fără a fi vulgari... măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A scris despre Cimitirul Buna Vestire, Ce-ai cu mine, vântule
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
garantau o protecție. Ambiguitatea poziției lor ca intelectuali le era conștientă, teama nu putea fi alungată. La toate acestea mai survenea în plus pericolul din ce în ce mai palpabil al contaminării. Ca să atenueze spaima omul de carte se străduia să satisfacă doleanțele plebee vulgare și din deprinderea cu răul, la început abia perceptibilă apoi mereu mai fățișă deriva un împrumut de idei și de forme. Astfel s-a petrecut o îndoctrinare a elitei, nu numai mimată pentru derutarea călăului, dar și reală, pe porțiuni
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
ca și mulți alți scriitori din România, din Republica Moldova și din numeroase alte țări. Transferat în paginile unei reviste, festivalul s-a transformat într-un festin literar. Alte texte care merită neapărat citite, pentru densitatea lor de idei, sunt: Latina vulgară și tipul lingvistic romanic al regretatului Eugen Coșeriu, Mircea Eliade despre capacitatea omului de a suporta istoria de Ion Țurcanu, "Kalevala", un magic simbol al spiritualității fineze de Vlad Pohilă, A propos de la grammaticalisation en roumain: sur quelques formes et
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate constitui o consolare pentru un estetician al umbrei cum este, dacă nu
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
este suntunt (al XXI-lea Congres de Lingvistică și Filologie Romanica, Palermo, 1995). Nu doresc să intru în detalii de specialitate, dar fac observația că sînt latinesc nu putea da în nici un caz sînt în limba română: a) în latină vulgara târzie, consoanele finale cad pe aproape întreg teritoriul României (oricum, în Dacia și Italia nu există excepții). Deci rămâne și; b) dacă i ar fi fost lung, s s-ar fi prefăcut, pe terenul limbii române, în s (vezi ste
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
jucați cu mine, vă bag toată sculăria de cizmar în coastă, 'ț-ai dreacu' de bașolzi!... Culmea e că nu dau de dicționar să văd ce e aia bașolzi!... Da' mi-a sunat bine ideea... Nu am intrat în amănunte vulgare, deși îmi stăteau pe limbă, vorba bravului soldat sovietic Alioșa. Eram gata-gata să înjur urât, fiindcă mi se mai întâmplase să sune copii la ușă și să fugă. Copii, vlăjgani... Și deschid. Eroare? Punerea mâinii lui Dumnezeu pe capul meu
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
bebe îi toarnă în cap tot lăpticul și o pictează pe față cu piureuț de broccoli și se aruncă nervoasă asupra tastelor, ca să te amendeze pentru limbaj. Nu uită să pomenească proastele moravuri din țara asta, faptul că tineretul e vulgar și prost crescut și să se întrebe retoric, la final, “Unde o să ajungem?”. Alteori, comentatoarea pudică e proaspătă pensionară căreia i-au luat nepoții calculator cu internet. Comentatorul de tip Cătălin Botezatu în mizerie. Nu are argumente și, în general
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
fata.Bafta multă în continuare și să ramane-ti până la sfârșit! felicitări pentru dansurile de vineri.Ai fost foarte tare. Dragoș, să știi că mi-a plăcut mult de voi vineri la emisiune. Sunteți așa de frumoși împreună și deloc vulgari (că alții).Aproape că îmi vine să cred că glumești când spui ce rău te-ai simțit, deoarece pe tine nu s-a văzut defel asta în timpul dansurilor. Mă gândesc că dacă așa bolnav ești cotat pe locul 2, când
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82637_a_83962]
-
Ponta, care a fost procuror, s-a putut solidariza cu polițiștii infractori. Cât despre limbajul folosit de polițiști, vă dați seama în ce marasm social am ajuns? Cred că Bucureștiul nu a mai auzit lozinci atât de violențe și de vulgare din anii ’90. Sigur că cea mai mare responsabilitate pentru faptul că am ajuns aici o poartă guvernanții, dar mi se pare o nebunie să încurajezi astfel de manifestări, indiferent ce miza politică urmărești. Deviza Poliției Române este “Lex et
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
change event” înseamnă ceee anume.. că nu m-am prins ?! Go Merkel ?!? huh ..nu m-aș aventură să imit occidentul ! sunt de părere că maximă aceasta : “mergi pe mină mea” sau “change-in-mana-mea” e mai potrivită ! știu ! tih.. sună și este vulgar într-adevăr .. dar compensatoriu pare să fie faptul că ne doare pe fiecare în “implicațiile sociale” .. pardon ! post - sociale ! p.s. walk the talk ? na .. poate “walki talki” ..huston ? avem oarece probleme ? nö !atuncea .. roger ..mai dragă !!!
Blog Action Day by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82694_a_84019]
-
mai târziu, fără să renunțe, în esență, la apărarea esteticului, în ciuda tuturor concesiilor, de obicei, impuse. Opera lui fundamentală, Istoria literaturii române, revizuită, precum și monografiile Nicolae Filimon și Grigore Alexandrescu, scrise în anii '50, sunt aproape neatinse de morbul sociologismului vulgar. Cartea masivă a Anei Selejan, cuprinzând cele două studii,Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană " este una de referință și nicio istorie a culturii și mai ales a literaturii române de după 23 aug. 1944 nu o va putea ignora. Ea
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
mă scarpin indecent la coajă, împroșcînd în jerbe, în arteziene, cu furtunul de grădină, cu stropitoarea de tablă ruginită, cu gura elegii injurioase... textul să fie cît mai incoerent... mai dezlînat...mai greu de priceput... cu dezacorduri gramaticale... cu expresii vulgare...cu repetiții neglijente, nedorite, bîlbîieli de ramolit lichefiat la creieri, de boșorog redus la fixul memoriei minții ... un soi de limbaj de aurolac handicapat... de rocker drogat cu "iarbă" periculoasă... dezlănțuit, violent, cumva dement...urlînd , bolborosind, sărind prin casă, pe
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele șters al măslinilor, mă sfărâm în murmurul abia deslușit al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul vulgar al unei mierle. DIMINEA}| ROMAN| E-o dimineață atât de clară și calmă, încât aud, ca pe niște clopoței de argint, tresăltând, ding-ding, sânii unei fete care aleargă, foarte departe de mine, pe strada asta lungă, pustie, printre arcadele-nalte
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
pe care ei îl constată e diferența de sex. Fiindcă, deși sunt foarte asemănători, în sensul că au mîinile, picioarele, capul, ochii, nasul și celelalte aproape la fel, ceva decisiv și misterios îi separă. Nu e vorba de conotații erotice vulgare, cum s-ar putea grăbi unii să creadă, ci de o diferență de potențial a ființei mult mai subtilă și, pentru a spune astfel, mult mai dramatică: natura separației lor este una primordială, ca și cum s-ar raporta la specii diferite
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
cartoful, masculinul cartof, într-un fel de rege barbar, subpământean, dominând cârtița oarbă, coropijnița necăjită și râmele multe, dar ușor de divizat și stăpânit? Nu întâmplător, autorul Florilor de mucigai utilizează o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie - iată - să preia și atributele feminității... În următoarele versuri din Har (,Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi./ Ascultă, harul a trecut prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
descripții. Al doilea: în anii '58-'59 el își proiecta, foarte meticulos, evadarea în Occident; poate că, publicînd nuvela, voia să se asigure că lasă o probă despre schițele și intențiile sale referitoare la Cronică. În fine, al treilea răspuns, vulgar, dar verosimil și el: demis din funcția de director al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, e silit, de la sfîrșitul lui '58, să se întrețină din ce publică. Întrebarea cea mai incitantă e, însă, alta: de ce se află primele
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]