173 matches
-
om căruia îi este necesară una dintre arte. Arta este încleștarea dintre artist și meandrele sufletului omenesc. Arta trebuie să fie alături de David, oricât ar fi de fascinant striperul Goliath. Mesajul ermetic al artei nu poate fi simplificat decât prin vulgarizare. Artiștii au instincte inchizitoriale și iubiri apocaliptice. Artiștii vor rămâne întotdeauna la cheremul harului. Democrit a fost recompensat, pentru opera sa, cu 1,5 tone de aur. Un poet român actual s - ar mulțumi cu aceeași cantitate de cartofi. Omul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de Apoi. Excesul este și mormântul voluptății. Fii modest ! Respectă aroganța altora ! Ferește - te de inteligența canaliei ! Semenii ne aplaudă, de multe ori, eșecurile și ne suspectează succesele. În orice prostituată zace o mireasă ratată. Înjurătura este cea mai expresivă vulgarizare a comunicării. Mâzga balcanică ne - a penetrat toți porii. Vorbesc unii despre pictura abstractă ca și cum ar înțelege - o. Calicul rămâne cu apucături de chiriaș și după ce devine proprietar. Din iubire s - ar putea să nu mai rămână decât componenta mecanică
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în acest sens, într-o hartă. Tehnica este extrem de răspândită azi, mai ales în rândul populației țigănești. Practicarea ei la întâmplare și de către persoane care nu au nimic de-a face cu cunoașterea astrologică și astronomică a avut drept efect vulgarizarea și exploatarea comercială. Dincolo de variantele pe care le cunoaște, astrologia a rezistat în mod spectaculos trecerii timpului. Ea este o practică extrem de cunoscută și adaptată lumii moderne nenumăratele astrograme și calcule astrologice realizate cu ajutorul calculatorului sunt un exemplu în acest
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptul că a apărut știința modernă, ci că au fost date la o parte și denigrate vechile științe. În timp, efectul nu s-a lăsat așteptat. Pe de o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
caz, "a stăruit prea multă vreme eroarea definirii mitului ca pură invenție. E regretabil că această eroare a avut totuși, în anumite medii intelectuale, un rol decisiv. La răspândirea și consolidarea ei au contribuit mai cu seamă sistemele didactice de vulgarizare (mai demult manualele școlare și o anumită folcloristică, mai târziu excesele raționalismului, propaganda ateistă, jurnalistica periferică ș.a.), toate acestea făcând ca noțiunea de mit să fie identificată adesea cu noțiunea de născocire năstrușnică, în ultima instanță, cu noțiunea de minciună
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Boia, că mitologia modernă eminamente științifică nu face decât să recupereze un fond arhaic, transfigurându-l și inserându-l în realitate, pe un traseu care pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare (cvasicertitudinea) și în fine, pătruns în ficțiunea literară și cinematografică (vizualizarea). Însăși vulgarizarea științei adaugă la fondul imaginar și merge mână în mână cu fantazarea (literatura ficțiunii științifice impune teme și realități nedovedite științific, precum în cazul unor Verne ori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
arhaic, transfigurându-l și inserându-l în realitate, pe un traseu care pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare (cvasicertitudinea) și în fine, pătruns în ficțiunea literară și cinematografică (vizualizarea). Însăși vulgarizarea științei adaugă la fondul imaginar și merge mână în mână cu fantazarea (literatura ficțiunii științifice impune teme și realități nedovedite științific, precum în cazul unor Verne ori Wells), de relativismul științific profitând praștiințele, spiritualitatea New Age, realitatea virtuală, care toate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui erau atârnate la uscat pe un scaun, În fața căminului. Discutară despre literatura latino-americană din ultima perioadă, despre realismul magic, pe care Nina Îl vedea ca pe o continuare a tradiției lui Kafka, pe când Fima era tentat să-l atribuie vulgarizării moștenirii lui Cervantes și a lui Lope de Vega, și reuși s-o scoată din sărite afirmând că, dacă ar fi fost după el, ar fi dat Întregul circ sud-american, cu toate focurile sale de artificii și vată de zahăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
îmbrățișeze noua identitate colectivă forjată de cărturari. După ce naționalismul cultural a fost politizat în urma agitației patriotice, acum este momentul în care el evoluează înspre forma unui naționalism popular. Succesul popular repurtat de agenții naționalizării atrage după sine și o inevitabilă vulgarizare a teologiei naționalismului elaborată de intelectuali în direcția unei "mitologii naționaliste a maselor" (Hayes, 1960, p. 168). Sinoptic, expunerea de mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau nu. Orice încercare de abordare a subiectivității, ruptă de obiectivitate, înseamnă despărțirea cunoașterii de conștiință, mutilarea și mistificarea dublei spirale. Încercările de a explica subiectivismul în mod reducționist (la nivel biochimic-molecular sau cuantic), despărțindu-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte sau ce simte George". Putem respinge (ca barieră în epistemologia conștiinței) orice încercare de a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
știm parcă de unde să începem și unde să ne oprim, ce instrumente inteligente de comunicare să folosim pentru a modifica eficient modul tradițional de rezolvare a problemelor zilnice, de stopare a promovării unui nou stil de viață ce tinde spre vulgarizarea culturii, spre promovare nonvalorii și a unor false modele comprtamentale. Șocantul, senzaționalul și absurdul au început să guverneze din ce în ce mai mult interesul societății actuale. Copiii se simt atrași spre aceasta, pentru că nu au puterea și nu sunt pregătiți să deosebească binele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cuprindă, după părerea noastră, cunoștințele comune ale specialiștilor, să expună principalele divergențe și să încerce, în același timp, să elimine falsele probleme. Termenul cunoștințe 19 constituie el însuși subiectul unei dezbateri. Filosoful Gaston Bachelard atrăgea atenția asupra formei clasice a vulgarizării, care riscă mereu să nu transmită decât rezultate considerate ca acceptate și valori consacrate. Pentru noi, nu este vorba să identificăm un patrimoniu comun sau să prezentăm pe scurt culturile lumii, ci să încercăm să propunem câteva unelte intelectuale care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
petrecut în majoritatea țărilor europene, instituțiile care erau în mâinile Bisericilor nu au trecut la stat. În Europa, dacă se dezvoltă astăzi un spirit comunitar, acest lucru se petrece numai plecând de la slăbirea puterii integratoare a statului și de la o vulgarizare prost înțeleasă a unei antropologii de amator amestecată cu moralism. În această ideologie, celebrarea diferențelor culturale joacă funcția de a priori, și nu înțelegerea mecanismelor care se află la baza construirii identităților și, prin urmare, a alterităților. Mișcările identitare nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a comunicării, asistând, astfel, la: - „civilizația” monologului, a publicității, a propagandei, a sloganurilor, a discursurilor incoerente. Cuvântul nu mai transmite idei, trăiri, convingeri, ci este pus să explice și să justifice sentimente. Totul se traduce la ce „s-a spus”. - vulgarizarea limbajului printr-o falsă democratizare socială. Totul se petrece ca fiind fără nuanțe, sub semnul imediatului, al rapidității, de aceea greșelile de exprimare sunt considerate fără importanță. - impunerea și promovarea anonimatului. Omul este un nimeni. Primplanul televiziunii și fabricarea starurilor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
aproape fiecare combină Mecosonic. Stând la o masă de lemn, pe care o avea pe veranda casei părintești, excedat de ritmurile André, a scris un mic articol inflamant, în care își exprima inutila revoltă față de ceea ce el considera a fi vulgarizarea progresivă a muzicii românești. Retrospectiv, aceasta pare una dintre cele mai stupide cauze pentru care ar merita să consumi un miligram din pasta unui pix sau de cerneală. Articolul a fost publicat în pagina a doua a revistei „Dilema“ (care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în parte, de gradul de asemănare și cel de deosebire dintre termenii aflați în prezență. Subliniem acest lucru, pentru că, din perspectiva unei teorii a argumentativității, se ignoră atît manifestările interdiscursive care vizează transformarea unui text-sursă într-un text-țintă (textele de vulgarizare, comentarii, rezumate etc.), cît și relația de sinonimie instaurată între reformulare și parafrază, așa cum figurau ele împreună, încă din Antichitate, în numeroase tratate de retorică. Dacă, inițial, parafraza punea în discuție păstrarea condiției de adevăr între două propoziții considerate echivalente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvintele diferă în funcție de emițător (specialist în grade diferite), de destinatari (care au întotdeauna ca scop achiziția de noi cunoștințe) și de tipul de discurs, care, în funcție de tipul de specializare, poate fi un discurs strict specializat, didactic sau discurs de popularizare (vulgarizare). Ca atare, în funcție de gradul de specializare, pot fi identificate următoarele tipuri: discurs strict specializat, discurs cu specializare medie și discurs redus. Termenii sînt unități lexicale a căror valoare specializată sau terminologică poate fi activată în funcție de condițiile de utilizare, într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În sfîrșit, această analiză relevă procentul de inedit și sursele lui din vorbirea ce realizează discursul. V. act, alteritate, comunicare, discurs, enunț, enunțare, limbă funcțională. SAUSSURE 1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, se discută despre subtipul de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o serie de asemănări cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine reprezentate în subtipul de vulgarizare și în cel didactic. Trebuie remarcată ocurența unei categorii aparte de metafore și metonimii, cele grafice, care completează lingvisticul. Vulgarizarea presupune adaptarea structurilor discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine reprezentate în subtipul de vulgarizare și în cel didactic. Trebuie remarcată ocurența unei categorii aparte de metafore și metonimii, cele grafice, care completează lingvisticul. Vulgarizarea presupune adaptarea structurilor discursive pur științifice sau de cercetare la un alt tip de destinatar, care deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deține o cunoaștere de specialitate limitată și care nu poate completa și nici interpreta adecvat informația care i se oferă. De aceea, gradul de codificare și de abstractizare crește treptat în funcție de tipul de discurs științific, de la minim, în cel de vulgarizare, crescînd în cel didactic și atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
științific, de la minim, în cel de vulgarizare, crescînd în cel didactic și atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se remarcă tendința de orientare și de adaptare a mijloacelor de comunicare la publicul căruia îi este destinat mesajul. Selecția mijloacelor discursive se face în funcție de particularitățile de receptare ale destinatarului comunicării. Orice tip de comunicare specializată a științei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]