207 matches
-
dezvălui? CB: Sunt rezultatele cercetărilor unui grup de specialiști, coptizanți și istorici ai gnosticismului de la universitatea Laval, din Canada. Profesorul Louis Painchaud, coordonatorul acestui grup, a redactat două studii capitale despre Evanghelia lui Iuda, care vor fi publicate, sper, curând. Vulgata de până acum, susținută și de specialiști, din păcate, poate fi rezumată astfel: Evanghelia lui Iuda ni-l prezintă pe discipolul trădător Într-o lumină extrem de favorabilă, ca un intim al lui Isus, căruia Acesta Îi dezvăluie secrete nedezvăluite nimănui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de tradiția masoretică ? CB: Părinții au interpretat, ei n-au schimbat nici o iotă din textul LXX. Și au interpretat LXX În sens cristologic, În lumina evenimentului pascal. LXX a fost Vechiul Testament al Întregii creștinătăți pentru o periodă de opt secole; Vulgata lui Ieronim s-a impus foarte târziu În Occident. După venirea lui Isus Cristos era imposibil ca LXX să nu devină Biblie creștină. Firește că a devenit Biblie creștină, altfel prin ce să-și justifice creștinii identitatea și prin ce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele unei experiențe similare celei religioase. Nu vreau să spun că povestirea În fața legii trebuie citită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Doar că nihilismul, între timp, a cunoscut și destui profeți populari, expuneri naive sau vulgare. În acest sens, revenirea la unele pagini mai vechi poate valora în felul unei terapii. Ea poate inspira o replică - discretă, însă sesizabilă - față de noua vulgată apocaliptică. În consecință, nici urmă de emfază existențialistă în această povestire. Dimpotrivă, cuvântul simplu și rostirea lapidară îți lasă posibilitatea să regăsești mai degrabă semnele unei experiențe similare celei religioase. Nu vreau să spun că povestirea În fața legii trebuie citită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Pornind de la acest sens sigur, la care se adaugă sugestia traducerii grecești a LXX, s-a dedus că 1Reg 18 ar avea mai mult sau mai puțin aceeași semnificație; dar, dacă LXX la versetul 21 traduce cu termenul chōlaneîte, împreună cu Vulgata ce traduce cu claudicatis, în ambele cazuri însemnând „infirme”, tot LXX, la versetul 26 redă prin diétrehon, la fel ca Vulgata, transiebant, ambele însemnând „treceau”. La versetul 21 există un alt termen necunoscut, sĕ’ippîm, tradus diferit cu „picioare”, „cârje
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din ceea ce ei lasă”. De la aceeași rădăcină vine și substantivul šĕmițțăh, termen tehnic pentru terenul lăsat necultivat pentru un an conform acestei porunci (Mulder 1995). LXX traduce cuvântul, în accepțiunea cultico-socială, áphesin poiḗseis, „vei face o iertare, o întrerupere”, în timp ce Vulgata latină îl redă cu expresia requiescere facis, „vei face să se odihnească”. Conform acestei norme, un an odată la șapte ani, pământul trebuia lăsat să se odihnească și nu era cultivat; deoarece era vorba mereu de al șaptelea an, se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
apare expresia „an sabatic”, folosită astăzi în mod curent. Textul afirmă: „pământul va celebra sabatul în onoarea lui Yhwh; șase ani vei semăna...”. LXX traduce: annapaúsetai hē gḗ ... sábbata tṓ kyríō, „pământul se va odihni ... o sâmbătă pentru Domnul”; iar Vulgata latină: sabbatizes sabatum Domini. Dt 31,10, un text autonom asupra căruia ne vom întoarce puțin mai încolo (cf. 15.7.c) ne prezintă o situație puțin diferită. c) În fine, în Dt 15,1-11 se găsește termenul šĕmițțăh care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
c) În fine, în Dt 15,1-11 se găsește termenul šĕmițțăh care în Dt 15,2 se referă probabil la sclavia din cauza acumulării datoriilor, o problemă destul de complicată. În primele două cazuri, varianta greacă propune din nou termenul áphesis, iar Vulgata remissio (despre această problemă vom trata la punctul 4). d) Alte ori verbul apare într-un context neclar: 2Sam 6,6; 1Cr 13,9; 2Reg 9,33; Ps 141,6; Ier 17,4. În primele cazuri are probabil semnificația de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Germanic Law (Austin, 1965), 175, spune că există "un drum larg mergând de la răzvrătire și trădare împotriva țării și a poporului prin înaltă trădare și infracțiuni conexe împotriva suveranului ... la sacrilegiu, impietate, blasfemie, si erezie". Vezi 179-180 pentru blasfemia în Vulgate. 90 Grigore cel Mare, Dialogi, IV, 19, ed. A. De Vogüe, 3 vol., Sources chrétiennes 251, 260, 265 (Paris, 1978-1980), III, 72-74. 91 Petrus Comestor, Sermo în festo S. Magdalenae, printre lucrările lui Hildebert de Lavardin, în Patrologia Latină, CLXXI
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
politically correct la adresa ereticilor. Obligația noastră este de a sesiza legitimitatea întrebărilor la care Părinții Bisericii au răspuns printr-o viziune dogmatică de ansamblu. Prin studierea perioadei de formare a limbajului teologic al Ortodoxiei ne putem supune unui examen autocritic. Vulgata triumfalistă a ortodoxiei moderne ține în chirie nenumărate și chiar inavuabile incongruențe tematice, sau cel puțin discontinuități discursive; de pildă, hristologia și metoda teologică generală cu care lucrează Sfântul Iustin Martirul (cca 100-165 d.Hr.) diferă semnificativ de poziția asumată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tutorial. Canonul în jurul căruia se axează un program de educație manifestă opțiunile comode sau doar implicite ale unei anumite tradiții. El structurează anumite dispoziții mentale și induce un anumit orizont de așteptări. Când canonul marxist al istoriei filozofiei propunea, prin vulgata manualelor, un salt de aproape 1800 de ani, trecând de la prezentarea stoicismului direct la momentul cartezian al gândirii europene, tendința de a considera teologia creștină ca moment al vacuității în istoria spiritului, resorturile tradiției slăbiseră deja. Ideologia revoluționară luase locul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
etc. „Nu te atinge de cele sfinte” - era exclamația mânioasă cu care ți se cerea să-ți reprimi observațiile critice. Așa a început să funcționeze pe pământ basarabean un clișeu pe care 1-am numit - parafrazându-1 pe H.-R. Patapievici - vulgata „marelui patriot și unionist”. Schema descrisă sumar mai sus, din rațiuni de spațiu, e perfect valabilă și astăzi. Ultimele polemici cu tentă politică, și nu numai din presa noastră democratică (iată încă un subiect curios, care merită analizat), ne întăresc
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care îi „saltă la fileu”, cum se spune, încurajându-i, după caz, autoînduioșarea „istorică” sau „sfânta revoltă” de circumstanță, basarabeanul iartă și trece ușor cu vederea impostura și amatorismul spumos al celor care-1 mint voios și cu dragoste. Astfel rezistă vulgata „marelui patriot și unionist”. E o boală a copilăriei democrației noastre originale, care trebuie tratată cu compasiune și consecvență. mai, 1996 Sincronizarea se amână Dacă facem abstracție de importanța și utilitatea contactelor la nivel individual dintre scriitorii basarabeni și cei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
loc al facondei) în ultimul an. Nimeni dintre prietenii și cunoscuții mei - intelectuali, oameni de cultură - cu care, se întâmplă, discut aproape zilnic. În schimb a funcționat ireproșabil, fără sincope și obnubilări de moment (măcar de moment să fi fost) vulgata vieții literare, în mrejele căreia cădem toți fără excepție, indiferent de educație și intelect. Astfel, o persoană respectabilă m-a întrebat (ton justițiar, confiscat de adevăr, foarte decis) de ce poeta cutare - tânără - a nimerit în topul scriitorilor de valoare, top
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
istorice a românilor și, totodată, de a ocoli principala acuză adusă lecțiilor de istorie: că revarsă asupra cititorului șiruri nesfârșite de evenimente mediocre. În aceste pagini, grija de a evita deformările intenționate ale istoriei, așa cum s-au transmis ele prin vulgata istoriografică postbelică, este nelipsită. Astfel, problema continuității strămoșilor pe teritoriul României a fost sensibil relativizată și adusă în limitele unei plauzibilități avantajoase: după înfrângerea lui Decebal, romanii nu au ocupat un teritoriu pustiit căci, cu toate pierderile omenești sau retragerile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
referă la textul de manual, dar nu îl preia integral, suferă multiple eroziuni și adaptări ajungând, în urma întregului parcurs profesor elev profesor 309, destul de departe de forma sa inițială 310. În paralel cu textul de referință, se construiește deci o vulgată istorică marcată de oralitate. Ea este îmbogățită cu o anecdotică mai mult sau mai puțin veridică, colportată în mediul școlar prin complicitatea tuturor celor implicați. Mai interesată de legendă decât de istorie, tradiția "nu reține cronologia, nici detaliile, nici numele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unor tensiuni și acomodări Între mitologie, ideologie și diferite discursuri și episteme care sunt absorbite și modelate. Voi lua În considerare trei niveluri: unul factual, unul mitologic și unul simbolic. - Am pornit de la următoarea premisă: există un substrat mitologic al vulgatei cultural-istorice naționale accesibile lui Ceaușescu În perioada Învățământului din clasele primare, ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și construiască propriul panteon cultural-istoric, pornind de la evenimente precum Războiul de Independență din 1877, Răscoala din 1907
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Deși Ceaușescu nu devine conștient de această influență, ea nu trece neobservată, de exemplu, de către un scriitor precum Eugen Barbu. - De asemenea, am analizat accepțiunea nouă conferită unor termeni-cheie, investiți simbolic, precum arhitect, ctitor, indicație, care fac apel atât la vulgata naționalistă, cât și la o serie de discursuri specifice - cel al arhitecturii, cel politic-ideologic etc. Ponderea acestor termeni În discursul de legitimare a autorității lui Ceaușescu crește accelerat Începând cu acest an al cataclismului. - Am urmărit apoi În paginile ziarului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cel nou15. În seria de eroi În descendența cărora se plasează Ceaușescu preluându-le competențele mitologice 16 se află și ștefan cel Mare, care cumulează practic două funcții simbolice, cea de conducător invincibil și cea de constructor-ctitor. Victoriile sale, transmite vulgata istoriografică naționalistă, au ca expresie simbolică, arhitectonică ctitoriile, mănăstirile 17. Orice proiect (sau construcție În sens larg) coordonat de către Ceaușescu și realizat la indicațiile sale devine ctitorie. Termenul aduce Însă ceva din mai vechiul context de Întrebuințare, contextul religios, investit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
îi cunoaștem. Ce fel de program e acela, din organismul viu, care nu are programator? Cum se creează acest program?" Atlan îmi punea astfel întrebări pe care eram evident gata să le înțeleg, deoarece îmi dădeam seama ce anume lipsea vulgatei pe care o răspîndeau atunci Jacques Monod și Fançois Jacob. Teoriile despre auto-organizare ale lui von Foerster și teoriile lui von Neumann au ușurat înțelegerea trimiterilor pe care mi le oferea Henri Atlan. Astfel că perioada aceasta dintre 1967 și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că, deîndată ce un stat apare, el nu va rămîne unul limitat. Or, într-un stat natural, drepturile de proprietate nu pot fi protejate în mod spontan. Soluția lui Nozick se diferențiază într-adevăr, nu fără ambiguități și dificultăți, de vulgata libertariană, deoarece el recunoaște necesitatea instituțiilor. Într-adevăr, agenții economici sunt cei însărcinați cu protecția și aplicarea drepturilor de proprietate. Relațiile între agenți fiind de natură comercială, obiectivul anarho-capitalis-mului poate părea redus, insuficient, deoarece întreg sistemul se bazează pe drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vita contemplativa nu reușesc să coexiste în armonie, excelența uneia dintre ele presupunînd sacrificiul necondiționat al celei de-a doua. James întruchipează în Domville, în opțiunea lui radicală, tocmai acest ideal absolut, al "contemplației înalte", necorupte de aspirațiile mărunte ale vulgatei. Cifrul său nu era atît neinteligibil pentru publicul hedonist, de teatru londonez premodern, cît inacceptabil. Nimeni nu părăsește o femeie frumoasă și o avere incomensurabilă în numele unor pure abstracțiuni. Prin urmare, sancțiunea a venit sec și cu fermitate. Cînd autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ale predoslovilor configurând și alte modele ideale, umane și cărturărești deopotrivă, lăsând citatul să vorbească elocvent, cu impresia schițării fugitive, dar în tușe memorabile, a unor portrete de erudiți în cabinetul lor de lucru, reactualizând, parcă, imaginea Sfântului Ieronim, traducătorul Vulgatei, în meditatie asupra scrierilor sale, fie în interiorul cabinetului de studiu, ca în picturile lui Ghirlandaio, Caravaggio sau Rubens, fie, ca la Bellini, Palma il Vecchio și din nou Rubens, dintr-o altă pânză, într-un spațiu intermediar, deschis spre lume
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
traducătorilor alexandrini. La locul respectiv (Iov 4:11), textul ebraic originar vorbește pur și simplu despre feline în general (BIBL.HEBR: layish), de unde derivă opțiunile de traducere în versiunile care au ca bază, direct sau indirect (cel mai adesea prin intermediul Vulgatei Sf. Ieronim sau al versiunii lui Martin Luther) textul masoretic: Tigris periit eo quod non haberet praedam (VULG.). Der Löwe kommt um, wenn er keine Beute hat (LUTHER). Le lion périt faute de proie (BIBL.JÉR .). Der Löwe verendet aus
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
et emendavid Robert Handhart, duo volumina in uno, Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1979. SLOVN.STAROSLOV. = Slovník jazyka staroslovĕnského/ Lexicon linguae Palaeoslovenicae, Academia/ Nakladatelství Československé Vĕd, Praha, 1967 și urm. VULG. = Biblia ad vetustissima exemplaria castigata [...], Antwerpiae, ex officina Christophori Plantini, 1565 [Vulgata Clementina]. b) Literatură secundară Munteanu, Eugen, 2008, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București. Munteanu, Eugen, 2011, Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potențial, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutică și traductologie. Lucrările Simpozionului Național "Explorări în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]