299 matches
-
După ce a pus accentul pe bunăstare materială, pe bani și pe securitate fizică, epoca noastră ar da prioritate calității vieții, exprimării sinelui, spiritualității, preocupărilor referitoare la sensul vieții. De la un sistem cultural esențialmente materialist, noi am fi trecut la un Weltanschauung de tendință „postmaterialistă”. Societate informațională, societate postmaterialistă: în acest fel am vedea estompându-se, puțin câte puțin, atotputernicia „lucrurilor” descrisă odinioară de Georges Perec. Dacă prin „sfârșitul” societății de consum înțelegem istovirea pasiunilor consumeriste și respingerea comercializării nevoilor, ideea nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
42-61. 84. Elaine H. Pagels, „Pursuing the Spiritual Eve: Imagery and Hermeneutics in the HA and Gospel of Philip” În King (ed.), Images of the Feminine, pp. 187-206, citat de la, pp. 187-188. 85. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur I: Die Gnosis des Altertums; II: Die Gnosis Mittelaters und der Neuzeit, Diederichs, Leipzig-Jena, 1903-1907. 86. Otfried Eberz (1878-1958), Sophia und Logos oder die Philosophie der Wiederherstellung, Reinhardt, München und Basel, 1967. 87. Marija A. Gimbutas, The
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bruch im Denken des 19. Jahrhunderts, 1941; F. Meiner, Hamburg, 19787. De Karl Löwith vezi și Meaning in History: The Theological Implications of Philosophy of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, E. Diderichs, Leipzig und Jena, 1903, vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
by Violet Macdermot (NHS 13), 1978. H. Schmidt-Glintzer, ed., Chinesische Manichaica, Harrassowitz, Wiesbaden, 1987. Walter Schmithals, Gnosticism in Corinth: Investigations of the Letters to the Corinthians, trans. J.E. Steely, Abingdon Press, Nashville, 1971. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, vol. 1: Die Gnosis des Altertums: vol. 2: Die Gnosis des Mittelalters und der Neuzeit, E. Diderichs, Leipzig - Jena, 1903-7. G. Scholem, Jewish Gnosticism, Merkabah Mysticism, and Talmudic Tradition, JTS, New York, 1970. —, Sabbatai Swi: The Mystical Messiah
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nici nu a nutrit nesăbuința să se identifice, cumva, cu statutul de regizor al istoriei. În fond, chiar alegerile sale majore (fascinat o viață de Shakespeare, de Cehov și Caragiale ) depun mărturie pentru faptul că și-a integrat firesc în weltanschauung-ul său aceste idei: că lumea este și rațională și irațională (uneori "își iese din țâțâni", știau prea bine toți acești maeștrii respectați), că scânteia comică este și semn al tragicului cotidian și, deopotrivă că absurdul și drama pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teoretizeze criteriile de excelență ale acesteia. Ei rămân astfel pe terenul epistemologiei, evitând domeniul eseisticii, spre care i-ar fi putut îndrepta atât amintita apropiere dintre filozofie și artă, cât și uriașul lor talent scriitoricesc. Amândoi promovează conceptul filozofiei ca Weltanschauung, teoretizat de Dilthey într-o metafilozofie (Weltanschauungsphilosophie). Prin aceasta nu vrem să sugerăm nicidecum că Dilthey i-ar fi influențat nemijlocit (și, eventual, nedeclarat) pe filozofii noștri; dorim numai să punem în evidență un fenomen major, o răsturnare de perspectivă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca și Blaga 24, niște "stiluri de viață", nu le localizăm exclusiv în epocă, așa cum procedează filozoful amintit, ci le acordăm o autonomie sporită, în virtutea caracterului lor paradigmatic. Apropiindu-ne de accepțiunea pe care însuși Dilthey o dădea tipologiei de Weltanschauung 25, vedem în cele trei "curente" evocate niște paradigme anistorice. Când vorbim despre dimensiunea anistorică a celor trei orientări, avem în vedere posibilitatea resurecției unor atitudini clasice, romantice și, respectiv, realiste în condițiile unui Zeitgeist favorabil manifestării lor. Bunăoară, deși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o permanentă tensiune între spiritul absolut, obiectivarea lui în lume și cunoașterea de sine a acestuia.) Un argument în favoarea amintitei armonizări îl oferă chiar paradigma idealismului obiectiv, printre ai cărui reprezentanți Dilthey îl enumeră și pe Hegel. Acest tip de Weltanschauung susține o armonie universală, realizată printr-un principiu superior, care pune de acord planul existenței cu cel al gândirii.52 În absența unei astfel de interpretări de natură psihologică, am fi nevoiți să socotim că Hegel își autosabotează principala descoperire
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
număr tinde să devină tot mai restrâns prin progresul științei" (s.n.)65. La o concluzie asemănătoare ajunge și Erich Rothacker. Atunci când analizează în Logik und Systematik der Geisteswissenschaften metodele folosite în științele spiritului drept "emanații ale celor trei tipuri de Weltanschauung stabilite de Dilthey", el arată că pozitivismul "rămâne la ceea ce este deja oferit în mod efectiv experienței și încearcă să explice aceste date conform legilor naturale scutite de valorizări" (s.n.)66. De altfel, caracterul impersonal al cercetării obiective fusese subliniat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
totul scutit de controlul faptului empiric"106. Prin aceasta Blaga se apropie încă o dată de punctul de vedere al lui Dilthey. Creatorul unei viziuni metafizice iar când folosim cuvântul creator, vrem să sugerăm tocmai apropierea dintre natura filozofiei înțelese ca Weltanschauung și natura artei este, într-adevăr, îndatorat experienței și se supune controlului acesteia. Altminteri însă spre deosebire de autorul unei Weltauffasssung -, el este liber să-și construiască o rețea conceptuală pentru a organiza într-o manieră personală faptele și experiențele. Această rețea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
criterii universal valabile ale întemeierii"107. Dacă ne întrebăm ce este concepția lui Dilthey o teorie a cunoașterii sau o viziune metafizică? -, credem că răspunsul poate fi următorul: ca Weltanschauungslehre, ea reprezintă o teorie a cunoașterii, fiindcă întemeiază, iar ca Weltanschauung e, desigur, o viziune metafizică, fiindcă "se autoînte-meiază", cum ar spune Blaga (vezi IV, 2, dar și I, nota 185). Luată în sine, nici ea nu poate depăși statutul de Weltanschauung (fatalmente unilaterală, imperfectă întrupare a Ideii de filozofie), pentru că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
reprezintă o teorie a cunoașterii, fiindcă întemeiază, iar ca Weltanschauung e, desigur, o viziune metafizică, fiindcă "se autoînte-meiază", cum ar spune Blaga (vezi IV, 2, dar și I, nota 185). Luată în sine, nici ea nu poate depăși statutul de Weltanschauung (fatalmente unilaterală, imperfectă întrupare a Ideii de filozofie), pentru că altfel s-ar contrazice singură ca Weltanschauungslehre (teorie a viziunilor despre lume, metafilozofie care are o funcție epistemologică totalizatoare și integratoare, asigurând unitatea internă, necesară istoriei filozofiei). Și-ntr-adevăr, în Das Wesen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și integratoare, asigurând unitatea internă, necesară istoriei filozofiei). Și-ntr-adevăr, în Das Wesen der Philosophie, Dilthey caută prin exemplele pe care i le oferă experiența sistemelor filozofice o confirmare a teoriei sale privitoare la viziunile despre lume, rămânând doar ca o Weltanschauung sau alta să fie invalidată de datele experienței. D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) Să luăm deocamdată două puncte de reper în ceea ce-l privește pe Hegel, pentru ca apoi, pornind de la acestea, să schițăm relația lui cu Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o vorbă a lui Hans Leisegang: "O altă logică duce în mod necesar către o altă viziune asupra lumii"131. Comentariul făcut de Spranger la această afirmație merită reprodus, fiindcă este în spiritul lui Dilthey: de vreme ce orice logică și orice Weltanschauung, oricât de diferite ar fi, sunt convergente în intenții întrucât caută adevărul -, ele "nu distrug nicidecum ideea de <<știință>>", căci tocmai criza pe care acestea o provoacă "duce spre alte puncte de vedere"132. Forța interioară și creativitatea logosului hegelian
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
bazează în orice caz pe fapte istoric obiective. Altminteri, punctul de vedere al lui Spranger este totuși în spiritul lui Dilthey, care vorbește explicit atât despre presupoziții e drept, nu "complet subiective" (tocmai din pricina arătată mai sus), dar inerente oricărei Weltanschauung -, cât și despre interpretarea (până la urmă personală) pe care aceasta o dă lumii. O părere asemănătoare împărteșește și Mircea Flonta atunci când apreciază că, în definitiv, orice structură științifică are o "infrastructură" întemeiată istoric și când susține "teza determinării contextuale a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afirmație autorul face trimitere la istorism, care se raportează la trecut "în mod contemplativ, în așa fel încât metodele hermeneutice își pierd legătura cu acțiunea". (Desigur, aici este pusă în discuție "contemplativitatea" investigației hermeneutice, și nu caracterul contemplativ specific unei Weltanschauung vezi supra nota 25). Dacă trimiterea la istorism este întru totul justificată: "Conștiința metodologică a științelor spiritului se articulează în cadrele istorismului, al cărui <<nucleu>> (după F. Meinecke) este <<înlocuirea unei perspective generalizatoare asupra forțelor istorico-umane cu o perspectivă individualizatoare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Minerva, 1980 și Apolo sau ontologia clasicismului, București, Editura Eminescu, 1985. 24 L. Blaga consideră că romantismul, naturalismul, impresionismul și "noul stil", adică expresionismul, sunt "perioadele spirituale ale veacului XIX" (Fețele unui veac, p. 140). 25 Vorbind despre structura unei Weltanschauung, Dilthey arată că aceasta "conține întotdeauna o relație lăuntrică a experienței de viață cu imaginea lumii, o relație din care poate fi dedus în permanență un ideal de viață". Ea apare ca o proiecție asupra lumii, o interpretare subiectivă și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de viață cu imaginea lumii, o relație din care poate fi dedus în permanență un ideal de viață". Ea apare ca o proiecție asupra lumii, o interpretare subiectivă și fatalmente unilaterală, un demers prin excelență contemplativ, căci "utilizarea numelui de Weltanschauung în legătură cu o plăsmuire spirituală care include cunoașterea lumii, idealul, stabilirea aspectului normativ și determinarea scopului suprem se justifică prin faptul că ea nu admite niciodată intenția de a săvîrși anumite fapte și, prin urmare, nu cuprinde niciodată o anumită metodă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
scopului suprem se justifică prin faptul că ea nu admite niciodată intenția de a săvîrși anumite fapte și, prin urmare, nu cuprinde niciodată o anumită metodă practică" (Das Wesen..., p. 38). De aceea, o definiție clasică a viziunii despre lume ("Weltanschauung este o ordonare a lumii pornind de la o idee. Totodată însă, atribuim Weltanschauung numai aceluia care nu numai că intuiește lumea, ci, pornind de la această intuiție, știe și să trăiască, să acționeze și să evalueze." J. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a săvîrși anumite fapte și, prin urmare, nu cuprinde niciodată o anumită metodă practică" (Das Wesen..., p. 38). De aceea, o definiție clasică a viziunii despre lume ("Weltanschauung este o ordonare a lumii pornind de la o idee. Totodată însă, atribuim Weltanschauung numai aceluia care nu numai că intuiește lumea, ci, pornind de la această intuiție, știe și să trăiască, să acționeze și să evalueze." J. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe apud Al. Boboc, Note și comentarii la Edmund Husserl, Filozofia ca știință
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
București, Editura Paideia, 1994, traducere de Al. Boboc, p. 89) urmează mai degrabă accepțiunea pe care i-o dădea acestui termen Schleiermacher (Despre religie, 1799), care avea în vedere și latura practică a elaborării unui asemenea proiect euristic, înțelegând că Weltanschauung este și un Weltbild (o imagine a lumii), concept pe care Dilthey îl asocia numai "științelor naturii", spre deosebire de Weltanschauung rezervat de el doar "științelor spiritului" (cf. ***, Dicționar de filozofie, București, Editura Politică, 1978). 26 L. Blaga, Fețele unui veac, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestui termen Schleiermacher (Despre religie, 1799), care avea în vedere și latura practică a elaborării unui asemenea proiect euristic, înțelegând că Weltanschauung este și un Weltbild (o imagine a lumii), concept pe care Dilthey îl asocia numai "științelor naturii", spre deosebire de Weltanschauung rezervat de el doar "științelor spiritului" (cf. ***, Dicționar de filozofie, București, Editura Politică, 1978). 26 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 163. 27 Socotindu-l pe Dilthey "inițiatorul epistemologiei disciplinelor socio-umane" (Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Hegel, pentru care conștiința de sine a omului rezultă în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul devenirii biologice a naturii umane: ceea ce evoluează este "Logosul istorico-dina-mic al grecilor" (de unde provine teoria despre "homo sapiens"). Mensch und Geschichte în Philosophische Weltanschauung, Bonn, Fr. Cohen Verlag, 1929 Dată fiind însă filiația, îndeobște recunoscută, dintre Heraclit și Hegel (vezi, printre altele, A. Dumitriu, Istoria logicii, pp. 83-87), nu putem spune că autorul Fenomenologiei spiritului e primul care contestă caracterul imuabil al rațiunii, ceea ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al rațiunii, ceea ce dovedește o dată în plus că și tendința relativist-romantică are sub raport paradigmatic un caracter anistoric. Acesta este, de altfel, și sensul interpretării pe care Dilthey o dă în Das Wesen der Philosophie sau în Die Typen der Weltanschauung, unde, atunci când stabilește tipurile de viziuni asupra lumii, urmărește liniile lor de forță, care străbat istoria filozofiei. 29 Aici și în continuare nu ne referim neapărat la personajele literare, ci rămânând la înțelegerea "curentelor" ca moduri de viață anistorice avem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
orbi cu ochii deschiși" (A. Comte, op. cit., p. 278). 69 Interpertând arta în funcție de tipurile de Weltanschauungen puse în evidență de către Dilthey, Hermann Nohl a asociat încă din 1908 arta naturalistă (realismul) cu pozitivismul. Celelate asocieri operate de Nohl în Die Weltanschauung der Malerei (retipărită ulterior sub titlul Stil und Weltanschauung) sunt următoarele: arta Renașterii cu idealismul obiectiv, iar arta bizantină cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]