303 matches
-
orbi cu ochii deschiși" (A. Comte, op. cit., p. 278). 69 Interpertând arta în funcție de tipurile de Weltanschauungen puse în evidență de către Dilthey, Hermann Nohl a asociat încă din 1908 arta naturalistă (realismul) cu pozitivismul. Celelate asocieri operate de Nohl în Die Weltanschauung der Malerei (retipărită ulterior sub titlul Stil und Weltanschauung) sunt următoarele: arta Renașterii cu idealismul obiectiv, iar arta bizantină cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
69 Interpertând arta în funcție de tipurile de Weltanschauungen puse în evidență de către Dilthey, Hermann Nohl a asociat încă din 1908 arta naturalistă (realismul) cu pozitivismul. Celelate asocieri operate de Nohl în Die Weltanschauung der Malerei (retipărită ulterior sub titlul Stil und Weltanschauung) sunt următoarele: arta Renașterii cu idealismul obiectiv, iar arta bizantină cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid., p. 165. 72 Ibid., pp. 161-162. În acest sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
95 L. Blaga, Despre conștiința filozofică în Opere, 8, București, Editura Minerva, 1983, p. 78. Această subordonare a filozofiei fusese combătută anterior de Max Scheler: "Filozofia nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase" (Philosophische Weltanschauung, p. 1). 96 Pentru o orientare sumară în ceea ce privește poziția lui Dilthey, încercăm aici să rezumăm principalele tendințe. Dilthey venea în tradiția metafizicii inductive (inițiate de Lotze și continuate de Fechner, Wundt și Eduard von Hartmann), încercând să concilieze neoromantismul cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prin acela la care ea se raportează materialiter" (op. cit., pp. 42-43). Dacă "monismul metodologic" nu funcționează decât parțial în cazul lui Dilthey, celelalte două "presupoziții", așa cum vom arăta, își găsesc locul, într-un fel sau altul, în redefinirea filozofiei ca Weltanschauung. În fine, să mai notăm că Andrei Marga vorbește despre un "naturalism metodologic" "conform căruia cunoașterea se realizează cu o metodologie generală de felul celei aplicate în științele moderne ale naturii", altfel spus cu "o metodologie experimentalistă și inductivistă" -, dar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ea și a unor filozofii speculative? Procedând în acest mod, metafilozofia lui Dilthey nu face în fond decât "să se autoîntemeieze" (vezi IV, 2), aidoma oricărei filozofii de sine stătătoare. Ca atare, până și o Weltanschauungslehre revine la condiția de Weltanschauung, sau ca să reluăm o distincție anterioară, chiar și o teorie a cunoașterii rămâne finalmente tot o viziune metafizică. De altminteri, în următoarele capitole vom reveni pe larg la această chestiune, în special atunci când se va ivi prilejul să discutăm, în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoristă despre filozofie. Urmărim să determinăm astfel condițiile de apariție, evoluția și caracteristicile istorismului relativist în care se integrează opera lui Dilthey. Aici vizăm însă cu precădere implicațiile acestei orientări asupra epistemologiei diltheyene. Așa ajungem să înțelegem statutul filozofiei ca Weltanschauung și să justificăm necesitatea unei metafilozofii. De asemenea, o dată cu evidențierea trăsăturilor esențiale ale filozofiei și prezentarea tipurilor de viziuni despre lume, reliefăm criteriile care validează o viziune metafizică autentică. În acest scop facem distincția între "conceptele particulare" și conceptul generic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
deși relativismul lui de tip spenglerian are accente mai categorice decât în cazul lui Dilthey Blaga nu este totuși un relativist radical. El acceptă criterii comune de evaluare a viziunilor metafizice, exigențe pe care ar trebui să le satisfacă orice Weltanschauung pentru a-și câștiga statutul de filozofie autentică. Or, astfel de criterii de excelență care funcționează ca niște invariante atemporale sunt refuzate cu fermitate de relativismul radical, ce nu acceptă nici o condiție cu caracter supraparadigmatic (vezi și II, 2Bf). Mircea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
superficială o simplă ilustrare a celei dintâi perspective, fiindcă aceasta avea în vedere o singură întemeiere, revoluționară, menită să așeze definitiv filozofia pe făgașul științificității, în timp ce "autoîntemeierea" filozofiei în viziunea lui Dilthey presupune reluarea acestui proces o dată cu fiecare autor de Weltanschauung, ceea ce ne determină să o numim o filozofie a hiatusului repetabil. Ea apropie filozofia de artă, întrucât filozoful, ca și artistul, își creează un univers propriu, unic și ireductibil la altul. (Vezi și IV, 5, unde vom prezenta modelele aflate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
au reușit să stabilească definitiv filozofia pe coordonatele științificității și că în istoria filozofiei rămâne oricând posibilă câte o revoluție de tipul celor propuse de Descartes, de Kant ori, mai târziu, de Husserl 52 dovedește că reprezentarea despre filozofie ca Weltanschauung are îndreptățire. Așa cum reiese din cele spuse, această viziune diltheyeană constituie un autentic moment de ruptură atât în raport cu perspectiva reformatoare a hiatusului (aparent) definitiv, cât și în raport cu perspectiva supraistoristă, universalistă, a continuității. Chiar și din această scurtă expunere se poate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Augustin, dezvoltată ulterior de Vico, Lessing, Herder, Humboldt și Hegel 104. Și exemplele ar putea continua. Astfel de aserțiuni se găsesc mai peste tot la Dilthey: în Erlebnis und Dichtung, în Das Wesen der Philosophie, ori în Die Typen der Weltanschauung. Numărul lor mare este, desigur, simptomatic, pentru că pune în evidență un anumit mod de înțelegere a lucrurilor. Aici, fiindcă nu este locul, nu ne interesează faptul că unele dintre opiniile de mai sus sunt, firește, discutabile, sau că o serie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o identitate între ordinea empirică și cea logică în sens hegelian, observăm că, pe de o parte, formarea conceptelor are ca punct de plecare experiența personală ceea ce exclude din capul locului promovarea unor formule universal-valabile și admite în schimb o Weltanschauung proprie, călăuzită doar de niște repere generale (stabilite și ele tot pe baza experienței) -, iar pe de altă parte, că nu putem acoperi cu conceptele noastre diversitatea formelor de manifestare a vieții. În plus, concluzia majoră pe care o desprindem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofiei cel puțin în intenții atât o funcție formativă, de întemeiere, totalizare și sistematizare, cât și una normativă. De asemenea, el derivă aceste meniri ale filozofiei din trăsăturile esențiale, invariabile (Wesenszüge), pe care constată că le are orice tip de Weltanschauung. Se poate vedea că motivația necesității acestui demers, așa cum apare ea în Das Wesen der Philosophie, amintește de cea hegeliană. Aici mai adăugăm un argument în favoarea necesității unei metafilozofii. El îi este specific lui Dilthey, care, spre deosebire de Hegel, beneficiază de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
izolat, de a fundamenta corelația respectivă și de a o extinde fără a ține seama de granițele științelor particulare". În cel de-al doilea, "aspirația reîntoarcerii către temeiuri, până ce este atins ultimul punct în privința fundamentării filozofiei". Mai simplu spus, orice Weltanschauung tinde să fie o viziune integrală și integratoare și să ajungă la un principiu fundamental totalizator. Pe lângă aceste "trăsături formale", Dilthey distinge însă "mai întâi neclar" și sub o formă mai degrabă intuitivă și "o coapartenență de conținut a sistemelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
faptul că "filozofia s-a dezvoltat într-o deplină continuitate, pe baza marilor sisteme metafizice", și că "doar problema care o preocupă apare în condiții noi" (s.n.)151. Firește, prin ideea de "continuitate", Dilthey vizează aici conservarea identității filozofiei ca Weltanschauung, opusă progresului cunoașterii filozofice din viziunea supraistoristă a lui Hegel. Având în vedere importanța ei pentru tema discuției noastre, se cuvine să insistăm asupra acestei afirmații atât de tranșante. Întrucât autorul nu oferă alte explicații, presupunem că el înțelege prin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofiei. Dacă ar avea totuși acest ultim sens, termenul evocat n-ar putea să desemneze, firește, un conținut propriu-zis, ci numai o paradigmă, adică un mod de problematizare, o formă de investigație și de atitudine față lume, un tip de Weltanschauung, fiindcă "despre absolut, despre acea corelație universală a cărei descoperire ne-ar oferi un răspuns deplin și definitiv la întrebarea privitoare la enigma lumii putem avea doar reprezentări"152 sau "creațiuni ale cunoașterii", cum le numea Blaga 153. Oricum ar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
genealogic" al disciplinei științifice, grație căruia aceasta poate fi caracterizată drept "o identitate în diferență"158. Chiar dacă așa cum se poate observa lesne multe dintre considerațiile de mai sus sunt valabile și-n privința lui Dilthey, noi susținem totuși ideea că Weltanschauung este un concept generic. Expresia concept generic ni se pare mai adecvată în cazul filozofului de care ne ocupăm. Ne justificăm opțiunea în felul următor: ) "conceptul genealogic" are o valabilitate limitată în timp159 și este mult mai fluctuant 160 decât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cele din urmă tot o viziune metafizică (vezi I, 3C). Dacă apelăm la figura cercului hermeneutic, vom ajunge la aceleași concluzii. Putem spune că, privit în sine, întregul pe care-l reprezintă orice metafilozofie (Weltanschauungsphilosophie) devine, la rându-i, parte (Weltanschauung). "În cercul hermeneutic arată M. Riedel întregul poate să apară totdeauna doar ca <<totalitate relativă>> sau continuitate care păstrează deschisă experiența istorică dinspre trecut spre viitor."165 Așa cum se știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prin urmare numai în aparență atemporal și aprioric. El funcționează ca simplă "idee regulativă", deci nu condiționează supraistoric cunoașterea (nici n-ar putea s-o facă, dacă ținem seama de faptul că la Dilthey filozofia nu este altceva decât o Weltanschauung, valabilă numai în sistemul ei de referință). Conceptul ei generic doar direcționează cunoașterea, arătându-i ce ar trebui să fie, și-i asigură astfel domeniului continuitatea paradigmatică despre care am vorbit. El își vădește prin aceasta funcția normativă în raport cu "conceptele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
el: Tot ceea ce s-a întâmplat în filozofie a fost determinat întrucâtva de acest punct de plecare, de problema ei fundamentală" (s.n.)172. Pe de altă parte însă, după cum am mai arătat, pentru Dilthey ca și pentru Blaga -, filozofia ca Weltanschauung nu este deloc un eșec. În limitarea și relativitatea ei, determinate de acest dualism funciar, filozofia își afirmă forța de creație și-și îndeplinește menirea de a oferi "o perspectivă individuală asupra lucrurilor, o privire asupra întregului dintr-un anumit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
niște forțe asupra fiecărei epoci care le urmează." 177 (Mai jos vom explica pe larg în legătură cu ideea de "progres" sensul atribuit de către Dilthey termenului de fortgebildet.) g) Tipuri de viziuni despre lume Această continuitate este reflectată și de tipurile de Weltanschauung pe care delimitează Dilthey, apelând la "metoda inducției istorice (historische Induktion), care pleacă de la caracteristicile empirice" ale sistemelor metafizice. Printre "caracteristicile empirice", autorul enumeră: înrudirea strânsă a sistemelor, remodelarea unui sistem în funcție de altul, conștiința gânditorilor despre coapartenența lor la întregul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și "influența pe care o exercită astfel de sisteme tipice"178. (Este vorba despre sistemele-etalon pomenite în nota 140 a acestui capitol.). Pentru a ne convinge de existența unei asemenea continuități este suficient să privim șirul reprezentanților fiecărui tip de Weltanschauung. Putem vorbi în acest caz despre o continuitate tipologică. Prima dintre aceste paradigme este materialismul, numit și naturalism. El a condus la pozitivismul și empirismul modern 179. Printre reprezentanții lui care pun preț pe categoriile intelectului -, Dilthey îi enumeră Democrit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
natura"184. Pentru idealismul libertății, "lumea întreagă este produsul unei forțe personale sau abstracte care transcende acestă lume, fie că această forță se numește Dumnezeu sau, cum se numea la stoicii antichității, rațiune universală, logosul divin". Într-o astfel de Weltanschauung comentează același Vianu -, "lumea este dublată prin creatorul ei, care o depășește". Pe de altă parte, idealismul libertății "afirmă libertatea voinței omenești și dă vieții un scop moral"185. h) "Unitățile" filozofiei și unitatea ei Unitatea conceptuală a acestor paradigme
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ceea ce noi am numit consubstanțialitatea sistemelor filozofice, adică raportarea tuturor construcțiilor metafizice la o problemă fundamentală, cea a "enigmei vieții și a lumii". Chiar și din această consubstanțialitate se poate vedea că discontinuitatea nu afectează și conceptul, forma filozofiei ca Weltanschauung; ea exprimă și conservă identitatea filozofiei în genere. Prin urmare, când ne-am referit la o filozofie a hiatusului repetabil, nu am vizat în nici un caz acest concept generic, ci numai ilustrarea lui prin diverse Weltanschauungen. Căci nu "esența" filozofiei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unilinear al progresului, propria istorie pare să le ofere filozofilor un rezervor aproape inepuizabil de posibile Weltanschauungen, pe care le pot prelua și perfecționa, fiecare din punctul lui de vedere"195. De altfel conchide autorul citat -, însuși sensul conceptului de Weltanschauung "confirmă înrudirea filozofiei cu arta" fiindcă trimite la "estetizarea filozofiei, văzută ca o contramăsură la scientizarea ei"196. Înainte de a desprinde câteva concluzii în legătură cu continuitatea și discontinuitatea în filozofie, ne vom opri asupra "posibilelor Weltan-schauungen, pe care filozofii le pot
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aparțin cuvintele de mai sus, se referă apoi explicit la faptul că "în istoria gândirii metafizice nu există cumulare, nici integrare a vechiului în nou, nici progres"197. Ideea apare și la Mircea Florian, potrivit căruia cele trei tipuri de Weltanschauung la care ne-am referit anterior "se repetă, fără ca unul să derive din altul și fără să existe o depășire, un <<progres>> de la unul la altul și nici în cadrul aceluiași tip" (s.n.). Dar mai grav continuă autorul este faptul că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]