444 matches
-
cutezînd să trateze despre Biblia vazuta din Islam. Aparțin unei cărți de riguroasă forță analitică, dar și de nobile perspective contemplative, - o apariție princiară în zona eseului contemporan. Citati își așază în franceză explorările sub vocabulul Lumiere de la nuit, dar zăbava lui nul reține doar prin galerii subterane ale admirației. Căci, scriind despre cărțile fundamentale, echivalînd eseul cu o Carte a Cartilor, prin ele autorul povestește însăși lumea. Pentru care, în amonte, imaginația musulmană îl pusese pe Allah să creeze, înaintea
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Poet, jurnalist, dar și interpret al vechilor cîntece maramureșene, Ion Zubașcu și-a extins prezența pe un arc cuprinzător, șovăind a se fixa într-un singur domeniu. O neliniște, o frămîntare, un nesațiu de-a se manifesta plenar și fără zăbavă îl caracterizau, indicînd parcă presentimentul unei neîmpliniri. Și, într-un fel, o atare neîmplinire s-a produs. Știu din propriile-i mărturisiri că, din păcate, cea mai mare parte din producția sa poeticească a rămas în manuscris, probabil nefinisată. Dar
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
pentru încă o moarte/ și înc-o-nviere. *din gestul meu flutura doar o mînecă apropiere sau depărtare de cînepă carnea era însuși gestul meu flasc trebuia să mor sau abia urma să mă nasc carnea era însuși gestul meu flasc timpul - zăbavă/ și bob de zăbavă tinerețea un braț de otavă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *cînd a bătut la ușă-a bătut la ușă bătaia/ a sunat ca și cum/ o mănușă înfundat/ dintr-o lume zăludă dar nu cît să nu se audă avea mîinile pline de
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
și înc-o-nviere. *din gestul meu flutura doar o mînecă apropiere sau depărtare de cînepă carnea era însuși gestul meu flasc trebuia să mor sau abia urma să mă nasc carnea era însuși gestul meu flasc timpul - zăbavă/ și bob de zăbavă tinerețea un braț de otavă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *cînd a bătut la ușă-a bătut la ușă bătaia/ a sunat ca și cum/ o mănușă înfundat/ dintr-o lume zăludă dar nu cît să nu se audă avea mîinile pline de zoaie cel venit/ nu
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
și pălămidele din grâu. Acum, umblu că Vodă prin loboda, cu capul gol. Aștept. - Ce așteptați, taica? Să plouă cu bucate? - Nu, mă... Aștept moartea. A dat a mea cu bobii... - Ei, si? - A zis că mai e un bob zăbava. Asta înseamnă o săptămână, o lună, poate un an și se-alege praful și pulberea. Peste tot o apă și-un pământ. Care moare să-i fie țărâna ușoară, care nu, vai și amar de capul lui! Iadul s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Și câte ore se adună-n zi, Cu câte zile-ntregi se umple anul, Câți ani poate trăi un muritor. Știind acestea, timpul l-aș împarte: Parte din ore turma să mi-o pasc, Parte din ore să îmi iau zăbavă, Parte din ore să mă reculeg, Parte din ore să mai și petrec. Atâtea zile oile-n călduri, Atâtea săptămâni până să fete, Atâția ani cât le voi tunde lâna. Minute, ore, zile, luni și ani Ar trece spre sfârșitul
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
al crizei economice ce se profilează amenințător”, iar motto-ul după care se ghidează este următorul: “O singură dată trecem prin viață. Promit că dacă pot să fac un bine cât de mic unei ființe, o să-l fac acum fără zăbavă, căci altă dată nu voi mai trece pe aici”. Întrebată, miercuri seară, la România TV ce o recomandă pentru funcția dipomatică pe care a primit-o din partea Guvernului, Antonella Marinescu a răspuns: "Mi-am dorit foarte mult. Am spus că
Deputata PSD Antonella Marinescu, numită consul general la Toronto () [Corola-journal/Journalistic/41868_a_43193]
-
stațiuni nu erau niciodată goale. Se juca tare și în familii, nu numai la Arnoteni, și nu pe chibrituri. Dețin numeroase mărturii ale unor membri longevivi ai familiei mele și ale prietenilor lor ce atestă că pe vremea aceea plăcută zăbavă nu era numai cititul cărților, ci și jucarea lor. Am fost întristat că doamna Ioana Pârvulescu, în admirabilele sale cărți despre secolul XIX și primele decenii din XX, nu a dat locul cuvenit jocurilor care marcau societatea. Dar literatura contemporanilor
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
singurul nepedepsit de vreo lege. Deci... Dar eu, „școlit” la vreme, știam încă mai demult, de la un cronicar moldav, trăitor în secolul al XVII-lea, „că nu iaste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decît cetitul cărților”... (Protocronist!, m-ar „deconspira” criticul „știe tot”). Volumul, atrăgător grafic, întitulat, ca într-o celebră doină, „Din Văianu la Toronto” („Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii...// Din Hotin și pîn la Mare...”), este semnat de către
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
astre, Departe de-ntuneric și dezastre, Unde iubirea, încă, e deplină. Acolo, inima mai fierbe-n lavă, Topită-n ale dorului furnale, Fără vreun pic de zgură sau otravă. E limpede-n potire și pocale Licoarea ce-o sorbim fără zăbavă, Din cupa toamnei-floare și petale. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PETICE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2103, Anul VI, 03 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PETICE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384895_a_386224]
-
inimii și a existenței noastre. Însetat de iubire, autorul încearcă să soarbă gloria supremă într-un ultim sărut, ca mai apoi să se piardă în taina unor universuri neexplorate învelit în împăcare. “Mă intorc doar o clipă, un bob de zăbavă,/ S-ating glezna-ți albă c-un ultim sărut,/ Sorbitor însetat din prea dulcea-ți otravă,/ Împăcat să mă pierd către necunoscut.” ( Vremea împăcării ) Veșnicia se poate ascunde într-o clipă de maximă intensitate în care sufletul cunoaște profunzimi aparte
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
ziua se micșorase lăsând loc devreme întunericului, în timp ce le povestea ălor mici năzdrăvăniile știute, meșterea întruna la o șuierică. Părea că n-avea s-o termine curând, așa de îndatorat se-arăta înfățișării acesteia. Întrebat de vreun îndrăzneț care-i zăbava, zicea că fi-va până la urmă o minune. Atât. * Ninsese și-acum duium peste bordeie, ca-ntotdeauna. Poclada așternută scânteia, făcând din Cer noaptea o boltă de poveste cu ce a fost... Fumurile adăposturilor tremurau sfielnic în aerul tare. Locul
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
ușor Cutremurată de-un fior Cânți toamna lui Vivaldi Iar dorul meu te va afla În mijlocul pădurii... Chiar dacă te va camufla Pădurea, tot îmi va sufla, Că asta,-i legea firii... Iar tu, frumos atuncea cânți Fără de-un bob zăbavă Prin duios sunet mă încânți Când coardele frumos alinți Ești dulcea mea otravă ! Frumoasă ești, iubito, azi Iar eu, ca Garibaldi Conduce - voi azi, la amiazi Oștirea mea de mii de brazi În toamna lui Vivaldi. 05.11.2015, Focșani
TOAMNA LUI VIVALDI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383025_a_384354]
-
în 1868 îl găsim cu o misiune politică la Sankt Petersburg. În 22 ianuarie 1868, scrie secretarului său Mandinescu... ”Eu plec în 24 ianuarie la Petersburg, împreună cu domnul Iancu Cantacuzin, fostul ministru, într-o misiunea politică... Poate că să avem zăbavă vreo două luni. Ne ducem pe la Viena. Spune domului Romanenco (consulul rus) multe complimente...” În această misiune, Episcopul Melchisedec mergea să trateze cu Rusia ”asupra jurisdicțiunii consulare, regularizarea datoriilor de război și liniștirea spiritelor legate de secularizarea averilor mănăstirești...”, în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
un subiect atât de neplăcut, când soarta ne dăruiește privilegiul de a ne folosi de părerea sa În unele domenii cu mult mai elevate ale Învățăturii? Spune-ne, mai curând, ce opere te gândești să Întreprinzi, În puținele ceasuri de zăbavă pe care ți le lasă Îndatoririle dumitale de cârmuire? — Mă gândesc la o scriere În care, ca Într-un banchet, i se va Împărți oricui dorește pâinea științei, răspunse Dante. — Un banchet? Întrebă un glas care Îl determină să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se sparie sub povara îmbierilor - grăi cu blândețe Metodiu către Mârzac. — Plăcut zvon vine urechilor mele - spuse Mârzac fără să ridice capul. Nu te mira, străine, că dulceața ispitei nu mă mai încearcă. Căci nu iaste alta mai de folos zăbavă decât cetitu cărților. — Adevărat grăiești - răspunse Metodiu. Dar eu așa cuget, că îi fi fost și matale tânăr odată și-ai cunoscut poate floarea păcatului. La vorbele acestea, Mârzac zâmbi amar și, drept răspuns, își arătă umărul stâng pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că nevrednicele mele picioare sunt departe de cuget și nu mai voiesc a-l asculta. Au greșesc mult dacă, văzând colea acel minunat jilț, poftesc a ședea cum, iaca, și fac? Nicidecum, răspunse tătarul înclinându-se. Noi înșine prețuim șederea. Zăbava, când vine dinăuntru, vestește ridicarea, precum și ridicarea precede prăbușirea. Șezi, preacuvioase, simte-te bine, căci în curând te vei înălța. — Ibi bene, ubi sum, cum au zis proorocii! oftă cu plăcere Metodiu. — Tuzuma, se-ntoarse hanul cel tânăr către o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a drumului, pe plopii înalți și foșnitori stăteau bătute-n cuie scânduri pe care erau scrise cu cărbune sau arse cu fierul povețe, îndemnuri, judecăți pentru lucrătorii câmpului: „Spatele plecat biciul nu-l atinge”, „Nu iaste alta mai de folos zăbavă decât munca”, „Unde sapă sapa locul, sare din pământ norocul”, „Eleșteul fără pește e ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de dimineață se odihnește seara”, „Ocrotiți pădurea, nu vă ascundeți în ea” și altele și altele, vădind o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
el ar găsi aciuială, liniște și hrană. Și s-au pornit oamenii chiar atunci noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă și cu mare zăbavă am putut răzbi până la Fruntești. A doua zi, 8 noiembrie 1784, ziua Sfinților Voievozi, ne-am pornit cu 10 clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și ne-am dus la boierul Ștefan Roset, care era la curtea lui din Filipeni. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situații. Obsesiv, apare la cei doi coautori, motivația scrierii acestei cărți, cu un titlu pe care îl recunosc drept pretențios, și de aceea se face trimitere la cronicarul Miron Costin „Că nu iaște alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”, conștienți că „Trecerea ta prin timp ireversibil, să lase o umbră”. Fiecare mărturisește că multe alte proiecte/ cărți au fost începute, dar „muza” nu le este îndeajuns de generoasă. După destule digresiuni, se revine la ideea de
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
cât și de ce se întâmplase noaptea trecută spre plăcerile și deliciul vicleanului. Fără să zăbovească, făcură cale întoarsă în galop până la poarta cetății. Căpitanul Preda porunci celor prezenți să-și strângă în grabă lucrurile de valoare și să părăsească fără zăbavă așezarea și pădurea. Oștenii se supuseră, bănuind că la iaz se petrecuse o tragedie groaznică. Peste două zile, Preda însoțit de Mircea Potcoavă și încă doi călăreți, porniră în zori cu durerea în suflet spre ținutul Severinelor cu trista veste
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
am plecat către Severinelor și, dacă ai bunăvoința, te-aș ruga să mă însoțești. Trebuie să-l înscăunăm pe Mihai ca principe al celor trei ținuturi. - Vor urma frământări mari cu vecinii dornici de cotropire. Vom porni în zori fără zăbavă! În dimineața următoare, când încă nu se mijise bine de ziuă, șase călăreți alergau nebunește spre ținutul Severinelor. Către seară poposiră la un han să-și potolească foamea și să înnopteze. Se interesară despre ce se aude de la cetatea de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
sau mașinuță Sau o căsuță drăguță. Un cireș am desenat, Ce frumos l-am colorat! Prietene, te rog, servește, Nu te mai linge pe des`te! Ca să-i satur pe copii, Cireșe pot să fac mii. Cum nu îmi place zăbava, Repede-ncropesc livadă. Desenăm și coloram, Glumim și ne bucurăm. Pan’-amiaza o să vină Suntem toți cu burtă plină. Nucul Îmbrăcat stă în lumina Nucul, astăzi, în grădina; Jos la poale, frunză moale Vezi încet, încet, cum moare. Când ciorile
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Îmi sunt dragi și mă farmecă zorii, când simt viața-n lumină pulsând și gonind de pe bolta mea norii ce-au umbrit al meu suflet pe rând. A fost darnic și bun Cel din slavă amânând nedoritul final și-oferindu-mi puțină zăbavă — stropi de rouă-n al vieții pocal. Parcă am meteori în privire, sunt puternic și plin de avânt când pornesc spre o nouă-mplinire ca pe strunele sale să cânt. N-am să las nicio clipă să piară fără-ai
ÎN ZORI CE MAI CONTEAZÃ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361025_a_362354]
-
și plânge,/ prin mine/ un soare răsare,/ și moare.../ Prin mine." Dar pentru câte sensuri și câte "curele de transmisie" conțin poeziile lui Ionel Căpiță nu am eu minte și...peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]