146 matches
-
straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă (48); ieșire (47); poartă (40); clanță (34); lemn (34); geam (27); cheie (16); închisă (16); plecare (15); mare (14); deschidere (13); cale (12); oportunitate (12); toc (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tu mă-nsoțești/ în visări împărătești;/ de te frec un pic mai tare,/ mă răsfeți cu-a ta răcoare;/ de te frec din nou, mă cerți;/ mă urzici, mă negre-verzi;/ de te frec cu răutate/ dai furnicături pe spate./ Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
Barrymore: ea e - cu egală dezinvoltură - și ziarista timidă care corectează greșelile gramaticale ale bossului (excelent John C. Reilly), și liceana zurlie de acum (setată pe convențiile vestimentare ale timpurilor ei), și, în cîteva aiuritoare flashback-uri, liceana de atunci, zăludă, boccie și, de parcă toate astea n-ar fi ajuns, cu un aparat dentar care o face delicios de hidoasă! Altminteri, filmul în sine nu spune lucruri pe care să nu le fi arhiștiut din cultissimile genului (semnate, în anii '80
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
urma să mă nasc carnea era însuși gestul meu flasc timpul - zăbavă/ și bob de zăbavă tinerețea un braț de otavă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *cînd a bătut la ușă-a bătut la ușă bătaia/ a sunat ca și cum/ o mănușă înfundat/ dintr-o lume zăludă dar nu cît să nu se audă avea mîinile pline de zoaie cel venit/ nu intra în odaie avea mîinile pline de praf plînsul tîra după el un taraf suprafețele sferei treptele scările... * îmi sunt mai aproape azi/ depărtările treptele
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
Dar pariul, e pariu. Am trecut la fapte. ŤMărețeť fapte, să recunoaștem! Am luat un fragment din romanul Donul liniștit, de Mihail Șolohov (culmea ironiei, tocmai din celebrul scriitor atât de învinuit cândva de plagiat!), pe care l-am botezat Zăluda și l-am publicat într-o revistă de cultură. Nimeni, nimic! Apoi l-am citit în cenaclu. Aceeași reacție. Și asta mi-a dat curaj. Curaj prostesc, firește. Cu gândul că voi câștiga pariul (mult prea costisitor pariu!), textul Ťmeuť
Un caz de plagiat by Alexandru PETRIA () [Corola-journal/Journalistic/7038_a_8363]
-
în Ulise, față de Stephen eroul, pe lângă feluritele tehnici, este adâncime, emoție, tensiune. Acum, Stephen nu mai este imaturul foarte inteligent, acum el suferă pentru că n-a îngenuncheat la patul de moarte al mamei, pentru că nu crede. Iar despre un biet zălud se spune: „Urât și zadarnic, gât slăbănog și păr încâlcit, și o pată de cerneală, o bală de melc. Și totuși, cineva îl iubise și pe el, îl purtase în brațele ei și la inima ei”. Nu văd cum ar
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
preparate de spițerii epocii. Și, ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, limbajul ei e de o ostentație argotică respingătoare. Lasă că nici cunoscuții lui Iane nu vorbesc chiar ca la carte: „Ți-a cam rămas ancora agățată de zăluda aia? Hai, efendi, că nu merită! E nebună rău! Nici nu știi ce coboară printre zulufii femeiuștii ăleia. Crezi că degeaba îi zic eu Zârnoaica?" (p. 214) Dar ce-or înțelege ei, oameni de secol XVIII, din astfel de replici
Tichia de mărgăritar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6386_a_7711]
-
cu 3-4 partenere deodată: "Patul meu e o instituție democratică. Toți pentru unul și unul pentru toți. [...] Totuși, sînt un romantic, așa că am tendința să mă las furat de-o relație, chiar dacă-i vorba de trei-patru fete deodată." Fanteziile moșneagului zălud nu se opresc aici; Hefner și-a cumpărat un cavou alături de cel al lui Marilyn Monroe, "deși mi s-a spus că, dacă tot cheltuiesc atîția bani, mai bine m-aș cățăra pe ea". Boyul septuagenar are hazul unui puber
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
va mai fi... FLASH 28 (Different is beautiful) Se vede? Din afară? Sunt convinsă. În fața lumii mă simt, de cele mai multe ori, mai transparentă decât o fereastră proaspăt spălată. E verde. Nu aleargă pe pereți. Ci în gândurile mele. Pare puțin zălud. Împiedicat. Dar e frumos. Și blând. Pentru că de multe ori îmi aleargă și prin inimă. Nu e nebun. Eu știu că dacă doar întind mâna și îi mângâi coama mă ascultă. Mă privește cu ochii lui blânzi. Parcă mi-ar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
zonei, mergeau doar până la micuța strungăreață și nasul cârn. Adesea trăsăturile sar peste o generație. Eu am mult mai mult din tipicul grecesc decât are mama mea. Într-un fel, Tessie devenise parțial un produs al Sudului. Spunea lucruri gen „zălud“ și „Duaa“. Pentru că lucra În fiecare zi la florărie, Lina o lăsase În compania unui șir de femei mai În vârstă, majoritatea scoțiene-irlandeze din Kentucky, și, datorită lor, În accentul lui Tessie se strecurase un ușor ton nazal. În comparație cu trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scotea la plimbare pe Ronț, ca un pretext ca să mai facem câteva ture de cartier împreună. Timp de cincisprezece ani, aproape săptămână de săptămână, l-am însoțit pe profesor în aceste plimbări. Noi ne maturizam, unii deveniserăm, din niște puști zăluzi, autori cu mai multe cărți publicate, dar Croh a rămas cu totul și cu totul neschimbat în toți acești ani. Mereu entuziast, mereu gata de orice ajutor, mereu arătând aceeași pătrundere, același talent de a găsi imediat nucleul de interes
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
era cam schiloadă oricât ar fi mâncat, n-a prins timpurile cu Whiskas, Kitekat și nisip absorbant, dormea pe unde apuca (mai ales pe pernele noastre), făcea pipi și caca la baie, la sifonul din pardoseală, se juca ca o zăludă, n-a ținut nasul pe sus (ca domnișorică de apartament) și s-a aruncat în vâlvătaia amorului împreună cu motanul ăla de tomberon (care, pentru ea, a umplut de sânge alți motani de tomberon), după zile și nopți petrecute prin boxe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-a rupt, lăsîndu-mi în coșul pieptului o tristețe sfâșietoare, băiatul cel necunoscut a rămas totuși pe fundalul gol, incendiat, al ecranului și timp de câteva clipe a trebuit să suport, să privesc drept în față, pe chipul lui, rânjetul zălud, umed, inconfundabil al lui Lulu. Foaia e umedă de la transpirația mâinii mele. Nu mai pot. Dar am venit la Cumpătu hotărât să termin odată. Să rezist oricărei priviri. Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fie, în sfârșit, adevărul... Ne-au sculat a doua zi foarte devreme și ne-au gonit la înviorare. Alergam prin dimineața veselă și înghețată, încă amețiți, dar recunoscători pentru soarele ușor, orbitor, care țâșnea prin frunziș. Lulu era iarăși insul zălud de pe terenul de baschet, ridicol de scund și cu umeri prea largi, alergând pe lângă Fii și făcînd-o mereu să râdă. Imediat cum deschisesem ochii îl căutasem speriat din priviri. Când l-am zărit mi s-a făcut iarăși rău, deși
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vorbeam. Prima mea femeie am avut-o la douăzeci și doi de ani și era tot o "babă", de vreo douăzeci și nouă. Apoi a mai picat câte una din timp în timp. Dar am necaz mare pe adolescentele astea zălude, care te lasă, te lasă până nu te mai lasă. Am pierdut vremea degeaba, luni de zile, pe lângă una dintre ele, așa că sânt sătul. N-am încercat niciodată să trăiesc timp mai lung, pe bune, lângă o femeie. Nana e
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Asinia e din nou prezentă printre ele. Cum de a scăpat de sub supravegherea Corneliei? Și unde vrea să ajungă? La rex, bineînțeles, prietenul ei. Încearcă să-i bareze calea, dar o împinge și pe ea în lături, urlând ca o zăludă: — Mi-a venit din nou ciclul! Printre râsete și chicoteli, Occia simte stinghereala bărbatului de lângă ea. O iubi el copilele astea ca pe ale sale și le îndeplinește toate capriciile, dar una e să iei în cârcă o puștoaică de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i țină partea. Acesta ezită. — Dă încoace sărăcia aia, că ai să te tai! își ceartă Marcia bărbatul. — E cuțitul de sacrificiu, îl apără flaminul cu palma. Își îndreaptă spatele plin de demnitate: — N-ai voie să-l atingi, femeie zăludă ce ești! Încruntat, aruncă priviri piezișe către mult mai tânăra lui so ție. Augustus se decide: — Eu trebuie să ajung la Senat. Astăzi se judecă procesul lui Scribonius Libo. Se preface că nu observă disperarea flaminului. — Sentința se pronunță până la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
s-ar putea scurge pe rochie. Se părea că această minunată creație a lui Catherine Walker, care presupusese ore de design impecabil și cusutul minuțios de mână, nu avea să fie purtată în fața altarului. Cel puțin nu de femeia asta zăludă. Vânzătoarea o luă discret din mâna lui Fran și o puse la loc pe umeraș. — Vreau să spun, continuă Fran, dându-și seama de amploarea dilemei în care se afla, dacă de fapt Jack e tatăl? — Uite ce e, Franny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care amintirea s-a repurificat; Nu-mi mai găsi frământul în gândurile tale, Nu-mi mai aprinde jarul, de mult mocnit sub zări Și răsfirându-ți mâna, cu degetele pale, Nu-mi arăta cangrena acelor întâmplări; Departe-i nordu-n care zăluda tragedie Și-a consumat feștila, topită strop cu strop, Chiar dacă-n veacuri umbra-i se-ntinde și-ntârzie, De mult s-au șters pe cale, copitele-n galop; În mine, dacă stărui, răstălmăcesc părelnic Povestea depănată din firul rupt demult Și-Ofelia-ngenunche
ASCULT?-M?, TU, HAMLET! by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83746_a_85071]
-
capul, dacă nu se vor revărsa, mai repede, zorile. Dar, iată, că, să revărsau. Limpezi, ca limpezimea cerului, către răsărit. Și gândurile lui se limpeziră, În cele din urmă, cum nici nu se aștepta. Hotărâse. Nu comit crima. Băiatul e zălud. E, poate, chiar, nebun. Și eu n-am dat În mintea lui. Am să le spun, părinților, cu ce mă plătește, el, ca să fac, ce vrea el să le fac. Și-am să mă duc, totodată, la poliție, și-am
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dea la o parte cel cu bărbuță de țap de la clubul minerilor sau să se afunde și el într-o mină întunecată, să stea și el ferecat de ape, zile și nopți și pe urmă să vorbească în pildele lui zălude!... Apăi, nu știu ce gânduri l-or fi scurmat pe Daniel Mărăcinescu, fiindcă, de la o vreme, a început a da drumul la vorbe fără socoată, pe care le mai zisese și altădată, mustrându-l iar, pe Enea Căpută, după cum urmează: Zicând: dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
uit la tine ore în șir și tu nici măcar nu te întorci pe partea cealaltă, în timp ce eu abia ațipesc din cauza văicărelilor pisicilor. Parcă-s turbate, lua-le-ar naiba și dar-ar boala în sămânța lor! Umblă după motani ca zăludele: toată noaptea miorlăie de-ți sparg auzul, cu invitațiile lor la hârjoană pe streașina casei. E ceva normal, spuse Vladimir, revenind în contemporaneitate. Natura își cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de iureșul cumplit Nici tunuri, nici cetăți, nici gropi perfide; Mai bine decât glonțul oțelit Privirea lor de ghiață ne‐ar ucide. O, cât am ispăși atunci de crud Invidia, trufia, ciuda, ura, Ce ne‐ au oprit cu jocul lor zălud Să ascultăm cuminți învățătura Pe care, cu blajin, profetic glas și înțelepte vorbe potolite, Au picurat‐ o morții ceas cu ceas, In inimile noastre împietrite și care împietrite au rămas !... O, vis deșert! Sub lespezile‐aceste Se află doar ciolane
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
șifonier, când plecaseră cu mortul spre biserică. - L-am găsit, Emilian! flutura femeia voioasă din mâini. Eu îl ascunsesem să nu-l fure nenorociții ăștia și de emoționarea cu cimitiru’ am uitat. Abia acușica mi-am amintit, când fugeam după zăluda aia. Poți să-l chemi pe taica părinte să vină să vadă cum te mângâie-n cap papa de la Roma. Am dat drumul și la televizor. S-a ’ncălzit de-acuma. - Soporan se spovedea, oftă popa. Venea și se spovedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
așa că ar Însemna că dumnealui este Îndrăgostit și iubește o fată urâtă?! Asta ce Înseamnă, Înțelegi tu oare?! Înseamnă tot ...exmatriculare! Ei! Ce spui, sunt frumoasă? Băiatul lui Victor a lu’ Ghiorghi a Dascălu’ se afla la mare ananghie cu „zăluda lui Ben” și nu mai știa ce să-i răspundă ca ea să-l lase În pace. „Cineva” Îl sfătui să Încerce să-i facă jocul și apoi dacă lucrurile Încep s-o ia razna, s-o amenințe că-i
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]