251 matches
-
neliniștească inima... Și ea știe. Zâmbetul ei din unele momente, amestec încîntător de duioșie și ironie, nu-mi lasă nici o îndoiălă. Din cauza asta nu m-am dus la Piatra. Adela vine deseară. A plecat desigur din Piatra. E cald. E zăpușeală. Și mi-e urât. Cataloagele le știu pe de rost. Dicționarele nu-mi inspiră nimic. Filozoful Diogen 1 (tizul lui Diogen Laerțiul), care speram 1 Diogene din Sinope (aproximativ 404-323 î.e.n.), cel mai cunoscut reprezentant al cinicilor; aceștia considerau că
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
grațioasă în cotitura largă a liniei ferate și totodată siguranța unei ființe supranaturale, căreia nu i se putea împotrivi nici un obstacol, o forță absolută, irezistibilă și brutală. Curentul de aer îmi răscoli părul, o stare de bine, de răcoare în zăpușeala zilei de vară, un răsfăț, dar retrăgându-mă, ochii îmi căzură pe plăcuța avertizatoare de sub fereastră: „NE pas se pencher en dehors” - „Nu vă aplecați în afară”, apoi în italiană, germană, rusă. „Așa ceva, îmi spusei, trebuie ținut minte toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
îmi răspunse uscat, făcând vizibilă însă, printr-un joc necontrolat al privirii, dorința unei conversații izvorâte din nevoia de alungare a plictisului. Continuai într-o doară: - Cum e timpul acolo? (Ceva mai imbecil nu puteam să întreb.) - Tot ca aici, zăpușeală... - Și-ar fi fost nevoie de ceva ploaie, mai ales acum după război. Nu e ușor să ieși dintr-o calamitate și să intri în secetă, adică în altă calamitate, adăugai savant. - Vă dați seama... începu femeia tocmai în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt înțesate cu gropi și plase și capcane. Ia-ți un ghid. Să ai la tine vaccinul antiviperin și antidotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
În nici un caz nu am fost eu acela care am făcut-o să-mi apară-n cale... Am plătit garderoba și ușa turnantă ne-a scos în aerul încremenit. Oh, dar asta nu-i căldură, o doar o glumă de zăpușeală. Greața mea, care până acum fusese o bătrânică neputincioasă, vine acum peste mine cu o frecvență dublată și efect Doppler complet, fiind familia celor care fac să-ți fiarbă sângele și îți storc ochii, gâtul, mațele. Luăm un taxi? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
poate sau nu vrea să creadă. O situație clasică. Ei, dragostea e oarbă, mi-am spus eu și m-am foit pe scaun. Ca să fiu sincer, cele de pe scenă nu-mi prea capta atenția. Noaptea zbuciumată din tânărul New York și zăpușeala de afară se dovedeau un adversar mult prea redutabil pentru sistemul de aer condiționat. Am remarcat că din haina mea închiriată începuseră să se strecoare valuri de adevărată duhoare și nu era vorba de un singur miros, ci de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
epuizat resursele de prefăcătorie, așa că pe fata mea imobilă se poate citi o ușoară consternare. Ieri am fost la o expoziție cu nuduri clasice de marmură. E foarte plăcut să vezi femei părând atât de indiferent e și neutre în zăpușeala de aici. Nu erau ele chiar în pielea goală, nudurile alea, fiind înțolite de o mână contemporană. Sunt ridicole învelitorile alea pe care le-au pus pe ele, a spus Martina. A, nu știu, am spus eu: nu fi așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de cuvinte. Sintaxe. Destine. Metaforele se petrec doar din ritmul zilelor, din pași duși, din cadențe mistuite, din despicări de aer, din troian de clipe pogorâte. Rămân tot mai în urma vieții care se trece. Clipe ca acestea, moi, toropite de zăpușeala miezului de zi. Căldură sufocantă, anihilantă. Gândurile moi, lichefiate, vâscoase se preling în mătci coșcovite, vaduri secate. Încinse urme ale unor elanuri rămase de demult în aceste urme scorojite. Curg vorbele celor din jur fără sevă, uscate și ele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îți place să te joci cu mințile oamenilor. Acum ești ghicitoare în vise, explică-mi te rog cum combini, cum tălmăcești realitățile și faci să dispară justificările? Aseară târziu începusem să visez... trebuia să încep lecția de masaj fizioterapeutic. Era zăpușeală și nimeni acasă. Mă cuprinsese toropeala. La ora fixată a venit o maseuză. Nu o cunoșteam și mi-a spus că mă remarcase în sanatoriu, la tratament. Știa despre ce e vorba, de situația mea, însă a făcut schimb cu
?edin?a by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83735_a_85060]
-
mai înaltă, deși era mai scundă decât mine, până m-a acoperit cu-n văl de romantism grațios! Ne-am așezat pe un scaun... era singurul scaun din lume și-am început să ne- adâncim privirile în noi. Era cald, zăpușeală, târziu... tăcerea căzuse peste noi. Ne transformasem brusc în doi adolescenți... aproape goi! Răsuflările noastre haotice ca niște flăcări își completau perfect ardoarea. În liniștea senină și-n țipetele nopții luna scânteia prin cameră, frângea acoperișuri. Eu fierbeam răscolit, nu
V?rsta prescris? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83733_a_85058]
-
depărtări dinspre miazăzi, poate În Oceanul Indian, se ivise o boare de aer cald. Iar acea boare anunța primăvara. 1 martie 1475, Cetatea de Scaun a Sucevei Sala Sfatului Domnesc era arhiplină. Se deschiseseră ferestrele, ca să intre mai mult aer, dar zăpușeala dinăuntru parcă creștea. Sosiseră toți marii boieri, fuseseră chemați ambasadorii, curieri așteptau cu caii Înșeuați să plece spre Buda, Cracovia, Veneția, și Roma. Domnitorul o avea În dreapta pe Doamna Maria, iar conducătorii armatei, cu săbiile la centură, se Înșirau În stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vocea preotului din sat, psalmodiind Cetania Morților. Lumina scădea Încet dincolo de codri, iar lumânările din jurul catafalcului aruncau străluciri galbene și, parcă, neliniștite. Aerul mirosea a tămâie, a frunză de fag și a iarbă Încălzită de-a lungul unei zile de zăpușeală. Erina Își ascunsese părul sub pălăria cu care țăranii se apărau de soare, la muncile câmpului. Purta haine bărbătești, puțin ponosite. Reuși să ajungă printre țăranii care privegheau lângă trupul logofătului. Își văzu tatăl, cu chipul Împietrit În liniște, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care își consumau nestingheriți ardentul sentiment. Impresionat de spontaneitatea și naturalețea spectacolului, norul i-a acoperit cu umbra sa binefăcătoare. Continuându-mi călătoria, pe o câmpie largă am văzut un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Șoferul înghesuie cuferele în portbagaj, claxonează imperativ și pornește motorul atât de puternic. Apoi, într-un nor de praf, lăsând în urmă băieții veniți să caște gura, o zbughește pe străzile aglomerate. Lui Pran îi bate inima sub burka din cauza zăpușelii, sentimentul de propulsie reîntregindu-i speranța că ar putea totuși trece peste forțele confuziei pe care le simte forfecându-i scrotul. Ies din Lahore și pe drumul deschis în fața lor, Pran observă că tapițeria mașinii poartă însemnul unui porumbel și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
când trage două scaune pliante lângă foc, profesorul refuză să stea cu el, sub pretex că vrea să facă o plimbare. În noaptea aceea, Jonathan nu poate dormi. Din nou se adună luminițele la gura peșterii, iar vibrațiile tobelor mișcă zăpușeala din cortul său. La câtva timp după miezul nopții, se hotărăște să se ducă să vadă ce este. N-o face ca să vadă de ce sunt capabili Fotse, ci pentru că se teme mai degrabă de ce s-ar putea întâmpla dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mai mult, când conferința se deschise, în sfârșit, reieși că mulți tindeau deja să fie de partea lor. În ziua aceea, toate numeroasele separeuri din Castelul Kiyosu fuseseră deschise, fără îndoială fiindcă soarele continua să strălucească și, altminteri, căldura și zăpușeala ar fi fost insuportabile. Această acțiune, însă, sugera și că se avea multă grijă să nu se permită conversații private. Aproape toți străjerii din castel erau vasalii lui Shibata Katsuie. Pe la Ora Șarpelui, toți seniorii se așezaseră în marea sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Lasă, lasă! Despre morți numai de bine. Stăteam acolo și gâfâiam, ca un câine lățos, pentru că, de la 6 dimineața, Bucureștiul era irespirabil. Mă Întreb cum o fi la Frankfurt, dacă la Otopeni, sub ciuperca de sticlă a aeroportului, e așa zăpușeală! Atâta că Dincolo pot să aibă aer condiționat peste tot, dar Gimmi, care ai lui sunt toată ziua afară, Gimmi zice că Dincolo e Încă și mai rău, că de la aer condiționat ți se umflă amigdalele și câte un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fi prea târziu. După cinci dimineața, și, așa nu se mai lipește somnul. Zadarnic s-ar mai perpeli în pat lângă Mirela și lângă fiu-său cel mic. Nici n-a prea fost el vreodată prieten cu somnul, iar pe zăpușeala asta îți vine să-ți rupi carnea de pe tine; te mănâncă pielea, te scarpini până la sânge, ești lac de transpirație, de-ai zice c-ai tras la jug aicea, în patul Mirelei. Ba tocmai că după o vârstă se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Oriunde, cât mai departe, poate că nici propria-i moarte nu l-ar mai ține-n loc, și nu doar creierii-i fierb. Îi fierb și mațele, și-i fierbe tot trupul în urdori usturate. Cât de aprigă o fi zăpușeala, peste noapte trebuie să te baricadezi cu ferestrele închise, că te căsăpesc țânțarii. Pastila aia de țânțari nu mai are nici un efect de trei-patru zile, de când tot o freci cu apă întorcând-o pe toate părțile. Păi, dacă nici o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dorindu-se zi și noapte, gândește-te numai, ei doi, un bărbat la patrușcinci și o femeie la treizeci de ani și doi copii, unul de paisprezece și unul de un an și patru luni... Cât i-o mai răbda zăpușeala asta, Doamne IIisuse Hristoase, cu ăla mic zbierând ca opărit, miluiește-ne pe noi păcătoșii, cât o suferi de căldură, păi, d-aia plânge, da’ poate că și de foame, deși ea o ține una și bună că nu, adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce facem cu vânzarea casei, și pe urmă ne-om agăța și de o slujbă, și tu, și eu, da, au tot amânat și de bună seamă că nu-i nici acum un moment prielnic. Pică lumea-n stradă de zăpușeală, zi de zi peste patruzeci de grade la umbră, încât nu-i de mirare că ne-am puturoșit mai rău decât arabii. De luni de zile n-a mai picat strop de ploaie, ba de ani, după cât s-au gălbejit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să nu, nea Ghețule, și la matale, și la Zizi sunt dator și că io te respect ca pă tatăl meu, și nea Ghețu se uita la el cu mâinile-n șolduri gâfâind, cu botul lui de sobol ridicat, adulmecând zăpușeala nopții străbătute de luminile lunecânde ale mașinilor peste bulevard, sfidându-l îndelung. Într-un târziu, sări și tăbărî pe el cu pumnii și cu picioarele. Îl doborî și căzu peste el, și de-acum se tăvăleau amândoi în rigolă, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
scrumierele, și spune c-o să mai facă o cafea, că acum se luminează de ziuă. E trei dimineața abia, și uite copiii ăștia cum dorm dezveliți în fotoliul-pat, și Rafael că lasă-i așa, nu-i vezi c-au transpirat? Zăpușeala dracului, și, după ce cade puțin pe gânduri, că ai tu dreptate până la urmă, poți să te duci la muncă-n Austria, și la o adică ne ducem amândoi, ca să-i dăm și pe ăștia doi la casa de copii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
răsucite, prăbușite, din felii subțiri de pâine prăjită și straturi groase de unt topindu-se între ele, iar Noga privește uimită cum zboară feliile din toaster, de parcă le-ar trage cineva niște palme fierbinți, cum poți mânca sendvișuri calde pe zăpușeala asta, eu îi zâmbesc cerându-mi scuze din priviri și o trimit să ne aducă înghețată, cât mai dulce posibil, devenisem dependentă în special de aceea umplută cu ciocolată, care îți lua cel mai mult timp pentru a o mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mine. Tanti Mizi destupă șampania. Tanti Clemanza chiuie: au supraviețuit și anului ăstuia. Ciocnesc cu ei doar de formă și, cu gura plină de carnea spumoasă roșie a unui ionatan, le urez resemnat: La Mulți Ani! LXV În București e zăpușeală și nori mici de praf. Noroc că la 13.35 cade zilnic o aversă care scoate orașul din amorțeală. Noi am ajuns în Băneasa imediat înainte de aversă. Poarta era zăvorâtă. A trebuit să sar gardul de tablă verde. În curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]