151 matches
-
și banale din literatura cultă, în formele ei mai originale sau mai clișeizate, în care ochii albaștri sunt ca marea, cerul etc., iar cei verzi ca smaraldul, jadul, iarba - sau tot ca marea. În comunicarea curentă actuală, asocierea ochilor cu zama de pește nu pare să mai circule; se găsesc însă destule atestări pentru o formulă agravantă, mai clar peiorativă, care evocă nu doar culoarea, ci și fixitatea sau opacitatea: ochi de pește fiert („ce ochi de pește fiert are fătuca
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
din oală și nu strică (dacă ai) și un picior de vițel, partea de jos). Sărezi, spumuiești bine zeama. Pui în oală două cepe întregi curățate de coajă, nici un alt fel de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași să prindă consistență. Peste stratul acesta pui carnea zdrențuită (fără oase) și o lași să se prindă. Când o servești, o scoți din formă, răsturnând-o pe o farfurie rotundă." - Gata
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
a Îmbătrânit prin pustietate, unde fugise de frica spânzurătorii. Când s-a Întors În sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră, se schimbasera ori unii nu mai erau printre cei vii.Intră Într-o crâșmă cerând o strachină de zamă pe care o Înfulecă pe dată. Acolo intră În vorbă cu un alt mușteriu care Îi povesti că În sat la ei trăia odată unul Ilie care Își omorâse părinții și făcea numai nelegiuiri. Atunci pentru prima dată În viața
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
apelează la un șiretlic, tăind fâșii suficient de înguste cât să delimiteze locul viitoarei cetăți. In sfârșit, o altă marotă a autorilor latini (fie ei istorici sau nu) o constituie, firește, Hanibal. Când vine vorba de defecte, generalul învins la Zama e bun la toate: cruzime, cinism, perfidie, ipocrizie, destrăbălare, aroganță, sete de sânge. Acesta își trădează nu o dată aliații, pe care-i masacrează fără nici o strângere de inimă. Celor care nu mai vor să lupte alături de el le înscenează ambuscade
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
codobatura, cum se răsfață frunza de podbăl. Crește în mal și-i bună pentru atacați. - Zău, liță ? Și eu învăleam cu ea găluște. Pentru boala asta îi bună și urzica, dar urzica, mai ales primăvara, face sânge dacă-i bei zama. O pun și eu când mă dor oasele sau la răceală. Da-i bună și la sângerări. O caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea curții ; îi mai zicem păpădie și curu găinii. Dacă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la răceală. Da-i bună și la sângerări. O caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea curții ; îi mai zicem păpădie și curu găinii. Dacă ți se îngroașă vinele ori fetele au pistrui, faci zamă și bei zama asta. E la fel de bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-i bună și la sângerări. O caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea curții ; îi mai zicem păpădie și curu găinii. Dacă ți se îngroașă vinele ori fetele au pistrui, faci zamă și bei zama asta. E la fel de bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua de Sfânta Cruce. Adaogi flori de gălbenele și cicoare care curăță fața fetelor de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Iisus Hristos, spre a îmbina cultura antecreștină cu cea creștină Scipio (Africanul) - Publius Cornelius Scipio Africanus (253-183 î.Hr.), general și politician roman, a cucerit Cartagina în cel de-al doilea război punic; victoria sa împotriva lui Hanibal din bătălia de la Zama l-a consacrat ca pe unul dintre cei mai mari conducători militari din istorie scutarii - la jocurile de gladiatori, partizanii „samniților“ septemviri epulones - ultimul din cele patru mari colegii de preoți însăr cinați să prezideze ospețele sacre închinate lui Jupiter
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se cade să strici fata - dar dacă ea se preface că nu mă mai știe; că nu mă vede... Stau lângă foc, În râpă. Aburii din ceaun adie aproape tot atât de bun ca Duda - Înainte de stricăturare. Așteptăm cu sufletul la gură zama de găină pe care o to-ot des-Încântă Mătușa Domnica, venită și ea În-refugiu, la pădure, după două nopți de foc-și-pară, așa zice ea și numaidecât zice că n-a fost foc În sat - numai boambe și plunghi. Vorbește ea, vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
răcește! Să mănânce bieții soldăței și ceva cald, că de când a’ trecut Prutu’... - N-ai grijă, că-n fiecare noapte au mas Într-un sat de oameni, zice o femeie uscată. - A’ fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n brâu? C-odată vin ai noștri, să ne scape de păgân! O parte dintre femei lasă găinile și aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Îl umple pârdalnicu. Tomna Înhățam nescai făină să-i fac gnocchi la prânz, da don César nu a perdut timpu, care ie aur, și a făcut percheziție totală, care n-a lăsat sertar neumblat; a dat dă un clondir cu zamă d-aia albă dă strugurei, perdut În talieru dă tâmplărie. Și uite-așa, gnocchi-n sus, gnocchi-n jos, a dat gata butelca și m-a lăsat bușbeu cântându-l personal pă Caruso În Lohengrin. Puhoiu dă potol, băutură și șuetă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în formă de triunghi, apoi capetele de la baza triunghiului le lipim și în felul acesta rămân urechiușe. Se fierb până se ridică deasupra, le strecurăm și le dăm drumul în supă de sfeclă, decorăm cu leuștean tocat și puțin tarhon. ZAMĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Patru litri de supă de oase strecurată, două linguri de Secretul Gustului de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de ulei, rași pe răzătoarea mică, sare, piper, după gust, două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
să vă sucească gîtul? Ascultă, tată, eu pot să-ți spun ca cel mai mare prunc al tău că puteai s-o lași pe proasta aia să plece la fetele ei și puteai sta cu Nastasia să mănânci numa o zamă, dar erai la tine în sat și mureai acolo unde te-ai născut și ai crescut, dar așa te-ai făcut de rușine în tot satul, că te-a putut prosti o femeie. Nu i-a fost de ajuns că
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine tăvăliți prin pesmet și o tavă de haioșe. Greu a fost numai cu varza acră. PÎnă n-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mi-ar fi de folos un ciorditor mai cu experiență la schit. Pădurarul pleacă joia la târg și tare aș vrea să pun mâna pe niște hârtii ce le ține ascunse în pod. No, tu nu ești bun nici de zama oului. Sau poate te-o fi împins păcatul la vreo muiere măritată, a aflat bărbată-su și ți-a pus sare pe coadă. De asta vă știu în stare pe voi, fătălăilor! Pentru o bucată de pizdă vă vindeți sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu o gâscă sub braț) Bun întâlnișul, om bun! CÂRLIG (bâlbâit): Noroc să dea Dumnezeu! DĂNILĂ: Frumoasă gâscă ai! CÂRLIG: Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bebeluși, fără ca, în tot acest timp, să tragă din țigară sau să ia o dușcă de țuică - li se păreau imposibil de suportat. Una plecase zbierând gros: „Ce să le mai fierb atâta, doamnă, că doară nu-s oase dă zamă“.) Fără creșă, soacre sau bone în preajmă, profesoara mătușii Anuca își lăsase bebelușul de cinci luni singur în pătuț și în casă. Îl alăptase bine de dimineață și, la câteva minute după ce încheiase ultima oră, intră ca o furtună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
lucrurile acestei viețe, pentru că o cunoaște deșartă; nici ohtează făr' numai pentru cele cerești la care-și hotărăște toate dorințele sale; și, în scurt, așteaptă moartea făr-a o dori și făr-a se teme de dânsa. PENTRU VIN Cu adevărat, că zama viței este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune și mai minunate roduri a pământului. De ar ști omul să se metahirisească cu dânsul după cum se cade, n-ar mai avea trebuință de altă doftorie: pentru că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ajunge. Într-o groapă mare arde-un foc avan... Pe-o părechi de pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
La străini tot nu ești bun, De-ai juca ca aluna Străinu-ți bagă vina; Că să aibă strinul vreme Către mine - ar tăia lemne Și să aibă strinul rând Zău m-ar ținea tot flămând; De-ar urla valea de zamă Din strin dracu-a face mamă, De-ar urla valea de lapte Din strin dracu a face frate. 113 F... -ți morții, țară strină, Cum mi-ai făcut barba lână, Obrazul scoarță bătrână. 114 Cântecul străinătății ........................... Că măncatu-s de străini
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
atribuie intelectualului post-modern, pentru simplul motiv că nu le-a trecut prin cap că acesta ar putea fi rolul lor, mai modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl îndemna pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trecut prin cap că acesta ar putea fi rolul lor, mai modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl îndemna pe preot la vorbă. A început cu doctorul. — Ei, cum ți-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
statistica mortalității de la 1800 și pînă azi. Am lucrat toată vara pe condicile pe cari ai avut bunătatea să mi le dai și am sfîrșit-o, în fine, acum. Am date foarte interesante, cred că vor face vîlvă la București. Popa Zamă a zîmbit și a întors vorba aiurea. Ne-a mai întrebat despre documentele găsite, ne-a povestit cîte ceva despre trecut și s-a întors la condici, adresîndu-se doctorului : — Știi, pe vremuri, sub ruși, mi-au făcut inspecție la condicile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]