1,083 matches
-
Teodor Callimachi a domnit în perioada 1758-1761. Oricare ar fi anul construcției, este cert că tatăl viitorului domnitor, Toader Călmașul (sau Calmășul după alte surse), a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
cu orașele din vecinătate. Satul și-a încheiat existența în anul 376, când a fost devastat și incendiat în urma invaziei hunilor”. Actualul sat a fost menționat în scris la 14 septembrie 1621 în timpul domniei voievodului Iliaș. S-a păstrat un zapis al marilor boieri de la Curtea Domnească, prin care Ionașcu Negruță, feciorul lui Negruță bătrânul, vinde o jumătate de moșie din satul Mereșeni lui Enache postelnicul cu 30 de galbeni. Satul ființa, căci despre vechimea lui, același zapis stipulează "...ale cărui
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
a păstrat un zapis al marilor boieri de la Curtea Domnească, prin care Ionașcu Negruță, feciorul lui Negruță bătrânul, vinde o jumătate de moșie din satul Mereșeni lui Enache postelnicul cu 30 de galbeni. Satul ființa, căci despre vechimea lui, același zapis stipulează "...ale cărui privilegiu le-a pierdut din cauza tătarilor, când a venit Ștefan Tomșa la domnie". Domnitorul Radu Mihnea confirma această cumpărătură la 25 martie 1624. Arhivele au păstrat și alte hrisoave - din 30 mai 1669, 25 mai 1731, 30
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
pecetea târgului va fi aplicată de epitropul Bisericii Sfântul Gheorghe, stolnicul Manolache Dimache, vornicul de Botoșani, este primul ce îl rânduiește pe Constantin sin Apostol ca epitrop al bisericii Sf. Gheorghe și i-a încredințat și sigiliul târgului pentru întărirea zapiselor, din care se asigura și venitul bisericii (câte o oca de ceară pentru fiecare act întărit). Regulamentul Organic a fost promulgat în 1832, iar odată cu acesta s-a schimbat și stema orașului. Noua stemă este diferită de cele anterioare, simbolul
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
și astăzi (Leonăchescu, 2001). Școala Pentru a face comerț de tranzit la 1500 și pentru a face față judecății cu proprietarii de pământ și cu administrația locală abuzivă, pentru a face petiții și a răspunde la scrisori, pentru a întocmi zapise și jălbi, stroeștenii de frunte trebuiau să știe să scrie și să citească (Leonăchescu, 2000). Doritorii învățau să scrie și să citească pe lângă biserică și proveneau, de regulă, din familii de preoți și de diaconi. Un caz deosebit îl reprezintă
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
printre care și a treia parte din Toderești, în zăpodie, la Jijia. Cel mai vechi document istoric scris care amintește despre Todireni, datează din anul 1591, din timpul domniei lui Petru Voievod, domn al Moldovei. Al doilea document este un "zapis" de vânzare, prin care Lupul și Ion ficiorii lui Cucută vând cu 60 taleri lui Pătrașcu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii Cașin, de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Școala din Curița, înființată în anul 1905, a funcționat până în anul
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
din acea vreme Ioan Roșca Codreanu, tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala primară "Gheorghe Roșca Codreanu" Văleni a fost înființată în anul 1962. La 5 iulie 1633 aflam un zapis de la Tule șoltuzul si 12 pârgari ai Bârladului, pentru vânzarea unei părți din moșia Văleni (județul Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo, Antiohie Jora, „fiind moșinaș vechi”, de 30 de ani, cu zapise de danie și cumpărătură de la răzeși, se învoiesc ca Antiohie să întoarcă banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece în proprietatea familiei Roșca Codreanu ca urmare a casatoriei dintre Ioan Roșca Codreanu cu Ecaterina Jora. În 1837 comisul
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul Dudescu, dăruind apoi satul, mânăstirii
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
la 2 km de la această șosea. Este situat pe așa numitul Dealul Mare, având ca vecini la Nord - satul Vânători, la Sud - satul Ionășeni, la Est - comuna Albești și la Vest - satul Talpa. Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 - 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă - mi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
Vest - satul Talpa. Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 - 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă - mi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce -a fost a lui Șoldan ...”. Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
Iancu Jianu este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată din satele Dobriceni, Iancu Jianu (reședința) și Preotești. Atestările documentare, acte și zapise ce depășesc 600 de ani, precum și atestări arheologice, cum ar fi mormântul unui soldat trac, descoperit pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri de mii de ani
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
la vărsarea râului Corboaia în Olteț, la est de actuala vatra a acestuia. Satul a făcut parte din moșia Buzeștilor și, la ctitoria acestora Mănăstirea Călui, au învățat carte și fiii dobricenarilor până la înființarea școlilor din jur, după cum urmează: Acte, zapise, cărți de boieresc invocate pentru a dovedi vechimea satului, sunt găzduite de muzeul sătesc din Dobriceni ce ființează într-o fosta sala de clasa a școlii din Dobriceni, construită în anul 1934, recondiționata în primăvara anului 2007,structurată în cele
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar trei orașe care au avut propriul
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
de către o clasă boierească tot mai lacomă. Tema principală a acestui roman o reprezintă lupta țăranilor liberi ai Moldovei pentru a-și apăra pământurile stăpânite de secole împotriva boierilor hrăpăreți. Răzeșii își stăpâneau pământurile în baza unor drepturi conferite prin zapise străvechi. Ei plătesc biruri și luptă pentru apărarea pământurilor țării, dar conflictele politice din Moldova de la începutul secolului al XVII-lea conduc la un război îndelungat pentru domnie în care sunt atrase statele vecine. Tronul Moldovei este câștigat periodic de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Ștefan Tomșa al II-lea. Se refugiază în Polonia alături de Movilești și se întoarce în țară după căderea lui Tomșa; el îi acuză pe răzeșii șoimăreșteni de trădare la adresa noului domn și încearcă să le confiște pământurile, cu ajutorul mazurilor, ignorând zapisele străvechi și judecarea pricinii de către divanul domnesc. Argumentul său este forța: "„Ce te miri așa de tare, căpitane Tudore? strigă apoi deodată boierul cu semeție. Ce mă privești astfel? Îți pare ciudat? Ieri ai fost tu tare și astăzi sunt
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Ov. S. Crohmălniceanu îl considera „un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii Cașin, de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”" Până acum 90 de ani, preoții Cașinului făceau serviciu religios în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg. Vladu Ursescu ot Urlați (Ibidem, 201). Și tot un zapis este documentul, din 1686, prin care Dumitrașco biv căpt. Ușurelul vindea lui Iordachi biv vel stolnic Catacozino, o moșie în gura Urlaților în câmpu... (Ibidem, p. 213). Într-un document de prin 1697, Constantin Brâncoveanu poruncea marelui ciohodar (mai marele
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
apare ca o ctitorie apreotului Maftei din Spinești, iar dintr-un alt document acesta are ca sprijin întreaga obște din Vrancea și un anume Asanache Panfile din Odobești. Iată primul document: „Adec eu, preot Mafteiu ot Spinești, dat-am adevărat zapis meu la mâna Gavrileștilor, anume Ioan i Toader Irimie i Dumitrașcu i Gavrilă, Io [a] na sora lor ot Spinești precum avându și o parte și de de (sic) moșie peste Valea Niagră, în Poduri, ce se chiamă parte Gavrileștilor
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
au dat danie, iar patru li- am cumpărat cu patru lei iar și zapisuarată, car moșie iaste la Brad lui Șerban. Tij am mai dat doo fălci în Măgur la Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
moșie iaste la Brad lui Șerban. Tij am mai dat doo fălci în Măgur la Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit.Irei Mafteiu” Ca și independența Vrancei arhaice, Schitul de la Valea Neagră nu depindea administrativ sau
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]