1,082 matches
-
iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Citește mai mult Atinși
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
iernilor din noi,Înghesuiți în vechiul mușuroi,Ce-și cară fericirea cu ocaua.Prin visele-adunate în convoi,Sulemenim ades cu bidineaua(Strângându-ne la zâmbete cureaua)Și soarele, pe chipul său de sloi.Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia,La poarta nopții nu-i nimic de zis,Când din cenușă s-a „născut” mumiaInfernului cu iz de Paradis.(din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016)... XII. MI-E SÂMBĂTA CALVARUL
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
și n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
vel clucer Alexandru Farfara, ispravnic ot sud Mehedinți. Cu multă plecăciune [Semnătura pomojnicului Isprăvnicatului] ............................................. Document de 2 file(copie cu semnături originale)aflat în posesia autorului. O copie s-a depus și la Arhivele Naționale Mehedinți 3. 1816, decembrie 21. Zapis de vânzare pământ în hotarul Govodarva Adecă noi care mai jos ne vom iscăli încredințăm cu zapisul nostru la cinstita mâna dumnealui ceaușului Istrate Calotescu prin care să să știe că având noi fieștecare câte un peticel de moșie în
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
file(copie cu semnături originale)aflat în posesia autorului. O copie s-a depus și la Arhivele Naționale Mehedinți 3. 1816, decembrie 21. Zapis de vânzare pământ în hotarul Govodarva Adecă noi care mai jos ne vom iscăli încredințăm cu zapisul nostru la cinstita mâna dumnealui ceaușului Istrate Calotescu prin care să să știe că având noi fieștecare câte un peticel de moșie în hotarul Govodarvei, care moșie o arătăm mai jos, fieșcare cîți stânjeni are . Și fiindcă în trecut hotarul
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
doi din savuroasa sa carte, ”Driblinguri pe gazonul amintirilor”. Profesorul universitar Mircea RĂUȚĂ, care va împlini pe 1 noiembrie 87 de ani, fericit de a le fi alături, a evocat prima echipă studențească gălățeană, cea din 1941, condusă de Telu ZAPIS, fost mare jucător la Gloria CFR și Rapid, formată din studenții veniți de la primul Institut de Îmbunătățiri Funciare în 1953 de la Constanța, dar și pe colegii săi atașați acestui fenomen numit fotbal, precum profesorii SÂRBU, SICĂ, BARTELA, ION GEORGESCU, DINACHE
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: ATINȘI DE
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
sumite guvernului rusesc proiectele cari au motivat prezența sa la Berlin. Iată o sumă de notițe pe cari le înregistrăm pentru a fi compleți în versiunile răspândite asupra voiajului cancelarului de la Măgura. Un lucru se constată din toate: ostentațiune, fără zapis și fără chezășie. [ 19 martie 1880] MITROPOLITUL MORARIU ANDRIEVICI Prin înaltul decret din 14 l. c. în locul lui Teocrist cav. de Blazevici, mort la 9 iulie anul trecut, administratorul diecezan, arhimandritul dr. Silvestru Morariu-Andrievici, a fost numit arhiepiscop și metropolit al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că drumul de fier putea să aștepte; principele Gorciacoff s-a oprit de-a-mi mai vorbi. Deci în iunie 1877 d. Ioan Brătianu nu mai poate pretexta că nu știa nimic. Când trece însă oștirea noastră în ajutorul rușilor fără zapis și chezășie, după cum ne persifla d. Rosetti prin "Romînul"? În august 1877, peste două luni după conversația cu prințul Gorciacoff. Fără autorizarea Adunărilor s-a încheiat convenția, nu li s-a comunicat nicicând conversația interesantă si fără autorizarea lor s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care s-a ridicat colțul vălului pentru a se trece la ordinea zilei. "Romînul" uită că convenția ruso-romînă încheiată de d. Brătianu nu prevedea garantarea integrității teritoriului, uită destăinuirea d-lui Cogălniceanu din Cameră asupra cestiunii Basarabiei, uită ajutorul fără zapis și chezășie, uită jocul de bursă cu acțiile drumului de fier, uită tăinuitele opt milioane împrumutate de la ruși, uită actul de provocațiune, intenționat, de la Arab Tabia; toate acestea nația le-a uitat; ea are încredere în reversibilul și onorabilii săi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvinte au fost adăogate între 3-4 aprilie de către d. Cogălniceanu; am dovedit că cererea de retrocesiune s-a repetat la Ploiești de cătră prințul Gorceacov; am dovedit că "Romînul", fiind în stare a ști acea cerere, ne persifla că cerem zapis și chezășie; am dovedit, în fine, că știind cererea Rusiei, d. Brătianu a pus armata română la dispoziția comandantului imperial fără a cere din nou garantarea anume a posesiunii Basarabiei. Oare asta nu însemnează a merge în plin în apele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cavaleri ai Stelei României, ca să se ia împrumut milioane de franci de la un stat vecin fără a-i trece în socoteli, ca să se urce în trei ani cheltuielele statului cu 34 la sută, ca să se treacă Dunărea cu război fără zapis și chezășie ș. a. m. d. Iată lucruri pe cari nu le-a votat Adunarea ad-hoc și care nu stau nici în Constituția actuală. Lupta, așadar, nu e între principii, ci între pretextarea mincinoasă de principii cu care s-acopăr turpitudinile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dizolvat un alt Senat, căruia-i datorea puterea, dar despre care presupunea că nu-i va vota convenția ruso-romînă, iar Senatul nou n-a avut decât să înregistreze actul iscălit gata. Tot așa s-au înregistrat trecerea peste Dunăre fără zapis și chezășie, precum binevoiau a glumi în socoteala noastră onorabilii patrioți. Tot astfel credem că se poate încheia alianța cu Austria și Germania. Țara va înregistra apoi și aceasta la catastiful alianțelor generoase, tot fără zapis și chezășie. De aceea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecerea peste Dunăre fără zapis și chezășie, precum binevoiau a glumi în socoteala noastră onorabilii patrioți. Tot astfel credem că se poate încheia alianța cu Austria și Germania. Țara va înregistra apoi și aceasta la catastiful alianțelor generoase, tot fără zapis și chezășie. De aceea am fi dorit ca d. Brătianu să fi însoțit pe M. Sa în călătorie pentru ca să nu aibă iar vechea sa scuză, să nu s-ascunză din nou după spatele persoanei iresponsabile a Măriei Sale, precum a făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne înclinăm. Responsabilitatea cată să rămâie a miniștrilor, și dacă am combătut vreodată în miniștrii noștri de externe ceva n-a fost pe atât ideile pe cât temperamentul. Temperamentele aventuroase, optimismul politic, oarba încredere în făgăduințe măgulitoare și deșerte, procederile fără zapis și chezășie, iată ceea ce am combătut și vom combate și de aci înainte. De trădare de țară n-am crede capabili decât pe patrioții lucrativi de mâna a treia și a patra, pe Mihălești, Costinești și alții. Dar asemenea tacâm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea neînțelegeri nu pot exista pentru că nu sânt chestii mari la mijloc. Într-adevăr nu mai e pe tapet darea în judecată a oamenilor cinstiți și canonizarea scabroaselor afaceri, nici răzbelul fără zapis și chezășie sau rechizițiile Warszawski-Chirițopol-Mihălescu, nici rectificarea Basarabiei în minus, nici anexarea Dobrogei, cu Arab-Tabia cu tot, nici categoriile propuse de redacția "Romînului" pentru împămîntănire, sau răscumpărarea, cea mai "populară" cestiune din România, dictată de la Berlin etc. etc. Dar ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai. De pildă nu noi am dat concesia Stroussberg, nu noi am aplicat-o fără votul Senatului și fără să fi devenit lege; nu noi am format bande bulgare, nici am călătorit la Livadia, nici am intrat în război fără zapis și chezășie; nu noi am lăsat să cadă colțul vălului pe scabroasele afaceri a cărăturilor făcute până dincolo de Balcani; nu noi am răscumpărat drumurile de fier plătind 60 procente pe hârtii ce făceau numai 20 procente, nu noi ne-am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Eminescu pândește în "văile de chaos" în așteptarea unui semn scris în astre. Nu gestul individual al zeului este așteptat, ci legea scrisă după care se conduce și zeul și astrele. E o mentalitate de răzeș care crede în înscrisul zapisului. Nici muntele nu are la Eminescu o stihia litate sălbatică, respingătoare: nu sunt pentru erou cărări de netrecut, obstacole și animale crude. Ascensionalitatea pare a fi redată prin survolare, nu printre colții pietrelor. Nu întâlnim nici sensul de "scufundare" abisală
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej se întocmeau zapise. Din nefericire nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă sigur: erau foarte căutați. Transporturile de lemne sporiseră în așa măsură, încât erau angajați și oameni fără nici un fel de cunoștințe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începutul secolului al X-lea, într-un anumit context istoric. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea, au răsunat în bisericile noastre românești de la orașe și sate, cuvintele neînțelese de popor ale liturghiei slave. Apoi, actele cancelariei domnești pentru stăpânirea moșiilor, zapisele de vânzare, cronicile și poruncile de judecată se scriau în slavonă. Chiar și după înlocuirea, în Țările Române, a limbii slavone cu limba română, limba poporului a păstrat în scris haina străină a slavoniei, însemnându-se sau scriind cu litere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
folosirii moșiei obștei, lotul familial nu era considerat ca o proprietate, ci ca o participare la munca în devălmășie.14 Când un țăran din obște își vindea lotul, cu încuviințarea întregii obști, fără de care nu putea vinde, actul de vânzare (zapis) cuprindea, în mod necesar, formula "cât se va alege partea lui din câmp, pădure, pășune și ape". Așadar, partea fiecărui membru al obștii nu era "aleasă" de aceea a celorlalți membri ai obștei. Stăpânirile (loturile) fiecărei familii alcătuiau un drept
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu vrei? Aida de! nu-i și asta crestinește? Dragoste pentru dragoste, ai, dă mîna-ncoa, știu eu c-o să te-mbogățești din sudoarea mea, nu vrei și tu să-mi faci atâta serviciu? SERV[ITORUL] (apart speriat ) Aoleu! Ăsta face zapise cu dracul, aiti, șterge-o la sănătoasa până nu se deoache treaba. (vrea să iasă) HISTR[IO] Unde-așa de iute? Nu e nemica cu sîngele? SERV[ITORUL] (apart ) Aolio, l-a apucat! Șterge-o băiete. (fuge) HISTR[IO] Hahaha
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea fi suport al răvașului. Acesta putea fi imprimat fie în lutul unei cărămizi crude, care se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam și Diavol, în tradiția populară ; cf. 180), fie pe fruntea bolnavului, fie în aluat, din care se cocea pâine (ca în această arhaică recomandare de descoperire a unui hoț : „De vrei să cunoști furul, să scrii pe pâine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tot felul. Ca patrimoniu național și universal al culturii, istoria se Înscrie În documente de epocă și vestigii de genul: - celor latinești: carta, celula, chirographum, codex, epistola, registrum, sigillum etc. sau grecești: scrisoare, pecete, poruncă, hrisov etc. ori slavonești: Înscris, zapis, izvod, adeverință, uric ș.a., care se prezintă sub formă de pergamente, manuscrise, imprimate etc. originale, cu grijă păstrate În arhive, biblioteci, muzee, colecții etc.; - unor cărți, reviste, ziare, foi volante, prospecte, manifeste, proclamații, declarații, tratate, discursuri, hărți, planuri, fotografii, desene
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară la noi, mai multe cărți populare. Într-o cercetare comparativă care își păstrează
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]