162 matches
-
personaj din nuvela Mendel din Gdansk, publi cată de scriitoarea poloneză Maria Konopnicka În 1897 <endnote id=" (682, p. 227)"/>. Nici măcar convertirea lui la creștinism (suprema schim bare !) nu este percepută ca o modificare esențială : „Fie chiar botezat, evreul tot zaraf” (Vasile Alecsandri, piesa Agachi Flutur) ; sau : „Firea evreului n-o schimbă botezul” (proverb din lumea slavă) <endnote id="(3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui mandat divin. Totuși știința lui poate fi sterilă dacă nu se confirmă la nivelul unui debușeu istoric căci „așa cum stau lucrurile, se pare, cu orice altă știință; ea nu e bună de nimic, fie că e vorba de știința zarafului, de medicină sau de oricare alta care știe să facă un lucru anume, dar nu și să se folosească de ceea ce face”. Dacă există o distincție clară între creator și utilizator (Platon spune „arta săvârșirii și arta folosirii sunt complet
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
CHESARIE DE RÂMNIC, (c. 1720, București - 9.I.1780, Râmnicu Vâlcea), cărturar și traducător. Este fiul Ilincăi și al lui Anghelachi Halepliu, zaraf. Învăță la Academia grecească din București, având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și eclesiarh al Mitropoliei din București. Împreună cu mitropolitul Grigorie al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Amzei; mai târziu, în zona Pieței Unirii au mai fost construite hala de fructe (1883), de pește (1888), de păsări (1899); piața de flori, de lângă vechea Curte Domnească, datează din 1885, când a fost instalată pe locul vechii piețe a zarafilor. 192. Primăria orașului București a funcționat până în 1882 într-o casă veche cu două etaje, pe malul Dâmboviței, la capătul străzii Bazaca (astăzi dispărută), în apropiere de Hala Centrală. 193. Podul Calicilor sau Podul Caliței, dar nu Galiției, cum notează
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teatrului (Națio nal) 131, 146, 162, 391, 400; Unirii (Ghica; Piața Mare) 128, 130, 253; Universității 126, 127, 216, 228; Vic toriei („capul Podului“) 113, 117, 122, 123, 143; 21 Decem brie 1989 127, 228 Piața de flori: 128 Piața zarafilor: 128 Podul: Caliței (Calicilor; strada, Calea Craiovei; Calea Rahovei) 128; Mogoșoaiei (Calea; Calea Victoriei) 37, 49, 113-115, 117, 118, 120-122, 128, 129, 131, 134, 146-148, 160, 168, 188, 201, 222, 253, 299, 348, 358, 359, 368, 376-378, 391, 392, 397, 419, 420
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evident studii precum cel realizat de B.P. Hașdeu, Studii asupra iudaismului. Industria națională, industria străină, industria evreiască față cu principiul concurenței (1866)"590 sau cel al lui D.P. Marțian 591 care aduceau numeroase "argumente" împotriva emancipării politice a evreilor, numiți zarafi, lipitori și precupeți, venetici neproductivi, corupți etc. Toate acestea erau doar câteva expresii din paleta larg folosită la adresa reprezentaților unei etniii de la care statul român pretindea fidelitate 592. Privite în ansamblu, toate aceste decizii administrative și politice, împreună cu luările de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
DESPRE CUM CRISTOS I-A IZGONIT DIN TEMPLU PE VÂNZĂTORI, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,13-22. 1. Primul. I-a izgonit afară din templu pe cei care vindeau, cu un bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA LUI CRISTOS DE PE MUNTE, SCRIE SFÂNTUL MATEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se pune potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veacuri de subjugare. Dar Domnul?... Oastea?... Cetățile?... Vom sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn străin, să n-aibă milă de țară! Oastea? Lichidată! Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ani, întors de la Paris cu diploma de inginer de mine, Ion Ghica își nemulțumea adânc familia refuzând un post de ispravnic și l punea în uimire pe marele ban Tudorache Văcărescu prin calcularea promptă a unei dobânzi: „dacă nu ești zaraf, cum de știi să socotești așa de iute?“ (Moravuri de altădată). O mătușă a lui C.A. Rosetti ar fi leșinat, zice-se, în trăsură, zărind pe Podul Mogoșoaiei firma unei prăvălii: „Librăria C.A. Rosetti & E. Vinterhalder“. La Iași
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poate fi vorba decât de gelozia și mânia stăpânei, boierul fiind fără îndoială prea adesea ispitit de trupul tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul (Roaba vândută, în Cântare cetății lui Bucur, 1959). Toată epica aceasta, cam melodramatică și oarecum tendențioasă în spiritul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
alături de un abator în aer liber. Pe timpul când Dumnezeu era popor și religia mai mult un mod de viață decât o "opțiune spirituală", piața de unde-ți procurai toate cele era și loc de rugăciune, dar vedeai aici și vite și zarafi și cerșetori și taumaturgi și scuipători de flăcări. Nu-l deosebeai cu ochiul liber pe cleric de laic, ambii erau preoți. Inventând un cler numai din bărbați hirotonisiți, taine și sutane, separând faptul de a crede de faptul de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Petrescu) și al lui Victor Solacolu, magistrat, doctor în drept la Liège. Numele, potrivit mărturiei scriitorului, nu ar fi decât traducerea în limba turcă a poreclei Anghel Stângaciu, pe care o primise străbunicul său, Dimitrie Hagi, un bogat negustor și zaraf. Cursurile primare le-a făcut la Școala „Golescu” din cartierul bucureștean Antim (1904-1907), iar pe acelea gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr”, de unde se transferă la secția clasică a Liceului „Sf. Sava”, absolvit în 1914. În ultimele clase este coleg cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
deja pregătit decretul de alipire la Rusia a ambelor Principate și nu aștepta decât o înfrângere rapidă a turcilor pentru a o face. Trupele rusești au fost lăsate să intre în țară. Pe 20 aprilie 1877, Eminescu consemnează primele abuzuri. Zarafii evrei fac speculă financiară cu soldații ruși. Poetul mai speră că turcii nu vor încălca granița sudică și că armata română va rămâne în "strictă defensivă"70. Dar sultanul a semnat curând un document prin care principele vasal din România
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Capitalei în 2011 este de 21,3 milioane lei fără TVA, după ce, anul trecut, s-au cheltuit 6,3 milioane lei, au informat, la începutul anului, reprezentanții municipalității bucureștene. În 2010, înainte de Crăciun, au fost finalizate lucrările la străzile Lipscani, Zarafi și Smârdan. Reabilitarea Centrului Istoric al Bucureștilor a fost gândită și promovată de municipalitate ca parte a unui proiect de ansamblu, în trei faze, zona pilot A (încadrată de Calea Victoriei, Bulevardul I. C. Brătianu, Bulevardul Splaiul Independenței și strada Lipscani) fiind
Lucrările la Centrul Istoric al Capitalei vor fi finalizate la începutul lunii august () [Corola-journal/Journalistic/25786_a_27111]
-
că e vorba de o creație absolută, ci de o aplicare, probabil independentă, a unei tendințe actuale, care produce simultan, la mai mulți vorbitori, același rezultat; în internet, pluralul mai are cîteva atestări: "cum vă alintați voi în Ťintimitățuriť" (forum.zaraf.ro); "nu-mi vine să cred că asemenea intimitățuri ajung atât de cunoscute" (eva.); "din dorintza de intimitățuri" (fanclub.ro) etc.
Singurătățuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8357_a_9682]
-
ulterior, prin Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune, apărută în „Monitorul Oficial“ al României din data de 17/29 aprilie 1880 [„termenul de bancă este de origine italiană - Enciclopedia română, vol. I, Sibiu, 1898 -, în evul mediu, zarafii din orașele Italiei aveau în piață o masă ori bancă (banco), pe care efectuau plățile și făceau operațiunile lor“]. Dacă prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii și circulației monedelor naționale de aur, de argint și ale
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
Ioan Holban Început în 1982, ciclul epic Prințul Ghica (I, 1982; II, 1984; III, 1986) marchează un moment important al scrisului Danei Dumitriu prin trecerea de la formula romanului „psihologic” din cărțile precedente - Migrații (1971), Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977), Întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980) - la modalitatea specifică romanului așa-zis „istoric”: reperul este secolul XIX, iar semnificația abordării sale epice este definirea momentului și a împrejurărilor în care „s-a deschis viața modernă
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
născut, și care a fost codul lui Homer, al lui Dante, al lui Cervantes, ca și al multor mii de anonimi: al marilor și micilor artiști din toate timpurile, care nu și-au transformat masa de lucru în tarabă de zaraf.” Sunt cuvinte care preced finalizarea trilogiei Orbitor. Pe care, apropo de continuumul textual, o regăsim, sub formă de trailer, în chiar povestirea care dă titlul întregului volum. Ochiul căprui al dragostei noastre este, în logica acestei bucăți similimemorialistice, străbătute de
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
în solda lui Napoleon. îndrăgostită de tânărul prinț Emanuel Mirzaian, alias Manuc, controversata și fermecătoarea văduvă nu-și poate duce la bun sfârșit misiunea cu care fusese învestită de împăratul însuși: zădărnicirea faimei și a planurilor, inclusiv eliminarea fizică a zarafului armean. Puterea de seducție a bărbatului iubit se dovedește a fi mai tare decât intrigile și manevrele emanate din cabinetul unui conchistador deja căzut în dizgrație și ridicol. Sub alegoria destinului se află atât cosmopolitul bei rătăcitor, armeanul animat de
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum zarafi ancestrali i-ar fi lăsat moștenire o balanță ideală”, insurgentul scrie o prefață incendiară. Dintr-o singură trăsătură de condei (vai, cît de neinspirată !) anexează și aservește întreaga literatură română celei franceze, nu doar citită și înțeleasă de el, ci
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
cu câteva zile înainte de dispariția ei. Autoarea a debutat în beletristică în 1971, cu volumul de nuvele Migrații, care îi surprinde deopotrivă pe critici și pe cititorii obișnuiți prin siguranța stilului, maturitatea textului și talentul incontestabil. A publicat romanele Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977), întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980), Prințul Ghica (volumele I, II, III - 1982-1984-1986), volumul de eseuri Ambasadorii sau despre realismul psihologic (1976), monografia Introducere în opera lui C. A. Rosetti (1984)." Mai trebuie remarcat, apoi
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Silva. Portretele sînt, de fapt, cele care decid soarta înfruntării pentru Hernani, proscrisul. Charles Surface, nepotul risipitor, nu-și vinde rudele (în efigie) decît atunci cînd nu mai poate vinde nimic altceva. După ce și argintăria și biblioteca au ajuns pe la zarafi și anticari, i-a mai rămas, ca ultimă resursă, galeria de portrete, ce vor fi adjudecate la bucată, în perechi sau cu toptanul. Ceea ce Charles ignoră, însă știe bine spectatorul, e faptul că telalul care vine să le cumpere e
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
căpăstru, printre tarabe, conform așezării administrativo-geografice, chiar pe întîiul gospodar al sectorului de referință. Aici, într-un acces de generozitate pe care doar evangheliile l-ar mai putea, oarecum, concura, apostolii lui Cozmâncă au început să-și agite biciul printre zarafi, să-i binecuvînteze pe suferinzi și să le împartă săracilor. Zarafii nu erau alții decît intermediarii, mai exact țiganii intermediari, acei infractori odioși care, în loc să se ducă la furat, la negoțul de stupefiante sau la înjunghieri prin parcuri, preiau marfa
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]