158 matches
-
osos, nu atît bătrîn, cît Îmbătrînit. CÎnd se Întoarce să golească lichidul Într-un fel de oală smălțuită În formă de rinichi, văd prin părul slinos și rar că are boneta lipită de ceafă cu un plasture oribil, murdar. Un zbieret mi se zbate În gîtul inert, În timp ce ea dă să-și aplece spre mine chipul supt, osos. O coincidență aproape neverosimilă mi-l scoate pe Cristian În cale cînd ies de pe strada spitalului, Întrebîndu-mă cu ce aș putea să mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e, dar arată ca și cum ar fi. E același? CÎmpul. CÎmp cît vezi cu ochii. CÎmp. CÎÎÎÎÎmp. Și ce face trenul? În cîmp. Stă. Stă? Nu, nu stă. Dar nici nu merge. Unde-l duce trenuuuu’ pe veteran, se aude un zbieret din vagonul cu soldați. Acasăăă. Hai liberareee! Îi răspund zbierînd ceilalți. Ba nu, nu-l duce, acum stă. În cîmp. Un cîmp, două cîmpuri. Sau doi cîmpi. Stă? Sau merge? Sau ce mă-sa face? Asta se Întîmpla puțin mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Îndemnat să avem răbdare, avînd În vedere că această călătorie cu trenul va dura trei zile. Ce nu ne-a spus e ce are de gînd să facă cu undițele alea. În tren. — Să trăiți, am conchis noi Într-un zbieret ieșind la unison din piepturile gata să crape de entuziasm. — Pe mă-ta, s-a mai auzit apoi de undeva din spate, deși cu o discreție ușor de Înțeles. Așa că, odată instalați În cele două vagoane de pasageri, soldații și-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lungul trenului. Undeva nu foarte departe, la o fereastră, am ghicit chipul nostalgic al lui Călin, privind cîmpul care se deplasa lent. Apoi o mînă l-a tras Înăuntru și a Închis fereastra și din interior au izbucnit rîsete și zbierete. PÎnă la urmă... mai bine afumat decît batjocorit Înăuntru de veterani, Într-o Înghesuială mai sufocantă decît fumul de cărbuni. Apoi, prin ușa foarte puțin deschisă a compartimentului nostru, m-a lătrat Patrana: — ’Re-al dracu’, te face ăștea fruntah
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gesturi largi și caricaturale. Un an și patru luni! — Multă, căca-ne-am pe ea. — Nouă luni? Băga-mi-aș... NOUĂ LUNI? Aproape că s-a Întunecat și din cele șapte cucuie roșcate de pe movila rotundă de pămînt se ridică zbierete spre cerul pe care s-a aprins aceeași puzderie de stele din Hațeg, din Bărăgan și din Deveselu. SÎnt exact aceleași, nici una În minus sau În plus, sigiliu zodiacal pe care străfulgeră neașteptat pîlpîiri. — Ăla e un satelit? Sau e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
El ținea loc de ziar, de aparat de radio, de Monitor oficial. Colinda, conștiincios, toate ulițele cu mersul lui stânjenit de un defect care-l făcea să șchiopăteze și, la fiecare răspântie, se oprea, ducea goarna la gură, scoțând niște zbierete metalice, după care trăgea aer în piept, se proptea mai bine pe picioare și începea, plin de importanță: "Oameni buni, se aduce la cunoștință că..." Slujbașul primăriei mai și pocea numele prim-miniștrilor demisionari sau înscăunați, când anunța vreo schimbare
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
partea cealaltă; la fel a pățit cînd a trecut din nou prin dreptul băncilor din spate: au mai fost trei cu banii ținuți În legături și părintele cîntăreț spuse: să cîntăm de la pagina treizeci și trei și tocmai femeile astea scoteau niște zbierete Îngrozitoare cîntînd iubiți-vă unii pe alții și alte asemenea cîntece cu care-ți umplu casa pe urmă bucătăresele cîntînd cît le ține gura, cînd te duci să iei cîteva cuburi de gheață pentru un pahar și ți-e dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-o? întrebase șoferul care îl ducea cu taxiul. Într-o zi ai să auzi că au spânzurat-o. Cât au să închidă ochii? O ființă fără mamă și tată, ca toți ăilalți... Carne pentru război... Ai să-i știi după zbierete, ai să vezi. Stau ca oile într-un țarc și nu văd decât cerul deasupra capului. Nu cunosc altceva din afara curții. La început îl urâse pe acel bandari care conducea și vorbea întruna, ca un radio lăsat deschis. — Iese totdeauna
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acesta, arătând în partea cealaltă a sălii silueta uriașă care se profila pe ecran. Patronul se duse spre băncile din față, unde țipetele deveniseră mai violente. Teama risipindu-se, copiii se întreceau cine țipă mai tare. Ignatius asculta chicotelile și zbieretele lor ascuțite și se distra copios în bârlogul lui întunecat. Cu câteva amenințări blajine, patronul liniști rândurile din fața și apoi privi spre locul unde trupul izolat al lui Ignatius se înălța ca o matahală deasupra capetelor mici. Dar nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nici eu nu mă prăpădesc după ei.) După puțin timp, manierele sociale brutale ale Myrnei mi-au gonit admiratorii de la masă și am rămas singuri, doar cu cafelele reci și cuvintele arzătoare. Când n-am mai fost de acord cu zbieretele și bâlbâielile ei, mi-a spus că sunt evident antisemit. Logica ei era o combinație de jumătăți de adevăruri și platitudini stereotipe; concepția ei despre lume, un amestec de interpretări incorecte derivate din istoria națiunii noastre, scrisă din perspectiva unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
În plus, se prevestea ploaie, și întunericul se lăsase mai iute ca de obicei. Din sală am auzit urletul îndepărtat al cuiva. Am ieșit din curte și am dat de alți oameni care încercau zadarnic să ghicească locul de unde veneau zbieretele acelea de jivină furioasă. Dar totul a încetat brusc, așa cum începuse. Pe neașteptate, în apropierea cimitirului, s-a aprins o torță, luminând o figură neagră care arăta cu o mână spre noi și striga: - Tu, stăpân de sclavi, domnind silnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
văzut destul cât să le spun tot ce trebuie despre fiica noastră. Dimineața, m-a îmbrățișat și a plecat cu Ruben, care o adusese. A dus cuvântul fericirii mele în corturile tatălui meu, dar vocea i-a fost acoperită de zbieretele fraților mei, care m-au numit târfă. Iar Iacob n-a făcut nimic ca să le închidă gurile cele proaste. Simon și Levi se întorseseră la tatăl nostru de câteva zile, cu un plan ascuns. Fuseseră în Ashkelon pentru un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
anilor treizeci. Nu l‑am cunoscut pe tatăl lui, pe care Ravelstein Îl descria ca pe un căpcăun În miniatură, un omuleț arțăgos, un maniac al disciplinei. Unul dintre tiranii de doi bani care‑și țin copiii În frâu prin zbierete demente, interpretând o nebunească operă de familie nonstop. Universitatea Îi accepta pe tinerii absolvenți de gimnaziu care treceau examenele de admitere. Ravelstein a intrat la Universitate la vârsta de cincisprezece ani și astfel s‑a eliberat de taică‑său și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și i-a ras roșcatului o labă în bot, lucru care a declanșat ostilitățile. Și parcă simțeam fiecare gheară înfigându-se în blana celuilalt, trecând de vaga protecție a blănii, penetrând stratul superficial de piele, rupând și dezordonând țesuturi, și zbieretele pisicești s-au ridicat ca într-o tornadă și s-au coborât asupra participanților, acoperindu-i ca praful din desenele animate. La sfârșit, roșcatul a sărit printre gratiile de fontă ale gardului, mi s-a încurcat printre picioare și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
femeia care îl ajutase cu copertina căruciorului, le făcuse cunoștință cu câteva zile în urmă. Ca și Theo, copilul pe care Sue îl căra se zbătea și urla de parcă cineva încerca să-l ucidă. —Bună, a strigat Hugo ca să acopere zbieretele. A observat că trăsăturile de obicei vesele ale lui Sue erau acum prelungi și de un verde pregnant. —Te simți bine? a adăugat el. Sue a dat din cap. —Limbrici, a zis arătând copilul. Hamish mi i-a dat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vor crește. Cine scoate un copil afară din casă mai înainte de a se împlini cincizeci de zile de la nașterea lui să nu se arate cu dînsul înaintea 91 vitelor cînd vin sau se duc la pășune, căci acel copil ia zbieretul vitelor și toată noaptea nu doarme. Copilul mic nu-i bine a-l lăsa singur în casă, că intră Necuratul în el, ci trebuie să punem lîngă albia lui o mătură ori un cuțit. Să nu pleci cu țigara aprinsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune, și mai ales cei din masa poporului. A mânca poporul, mai ales, este o greșeală neiertată, ba putem zice chiar o crimă. Nu! Orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvârcolește sub disprețul strivitor al opiniunii publice; cu toate urletele acelora ce cu nerușinare se intitulează sistematici opozanți... Nu! În van! noi am spus-o și o mai spunem: situațiunea Romaniei nu se va putea chiarifica; ceva
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
rege, ce, e rău?... De unde să știm ce e simplu gând sau aspirație secretă în sufletul unui adolescent? Câte nu s-au văzut? Și pe acest dubiu pe care Dobrinescu îl exprima cu egală măsură, râsul meu se transformă în zbierete și Dobrinescu în sfârșit zâmbi și el cu tot chipul. Băurăm ce mai era în sticlă și ne dezbrăcarăm. Mie mi se făcuse somn, dar el continua să-mi vorbească insistent. Nu mai știam ce spune, din când în când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
glazura și, deși nu are febră, e palid și TĂCEȚI DIN GURĂ! LĂSAȚI-Mă Să VORBESC CINCI SECUNDE LA TELEFON, Vă ROG! Of, dracu’ să mă ia, nu mai rezist mult în felul ăsta! Pledoaria lui Clodagh era agresivă și zbieretele nu se opreau de nici un fel. —Craig face așa? întrebă Ashling. Trebuie să fie o superdurere de stomac. Face de parcă i s-au scos mațele afară. Nu, e Molly. Ea ce mai are? Ashling a reușit să deslușească ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
stai pe genunchiul lui mami dacă promiți că faci liniște. Promiți? Dar, deși Molly nu făcea nici o promisiune, o serie de zgomote ciudate îi lăsa de înțeles că primise oricum voie să se suie pe genunchiul lui mami. Din fericire, zbieretele s-au domolit până la scâncete și oftaturi. —Și de parcă nu ajunsesem deja la capătul puterilor, idiotul de Dylan sună să îmi spună nu numai că ajunge din nou târziu acasă, dar că săptămâna viitoare va trebui să meargă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
interesată. Fusese foarte încântată de noul ei tapet. Dar acum, că era gata, satisfacția și mulțumirea nu se mai făceau simțite. Dintr-odată, toată lumea se simți obligată să privească înspre tavan, deoarece din camera de deasupra răzbătea o erupție de zbierete. Clătirea părului lui Craig. Chiar că face ca și cum ar fi ars de viu, chicoti Ashling. Sărăcuțul. După o vreme, țipetele ascuțite s-au domolit în văicăreli isterice. Înapoi la hrănitul cu forța. Toate fetițele trebuie să pape tot dacă vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
oase. Fii atent la mine, băiete! exclamă el, apoi urlă: Găinarule! Cioroiule! Pedofilule! Și trânti pe jos și celelalte scaune. Cei patru rămaseră atârnați unul lângă altul, țipând și încolăcindu-și picioarele unul în jurul celuilalt, asemeni unei caracatițe în zeghe. Zbieretele lor păreau o singură voce - până când Fritzie se năpusti asupra lui Charles Michael Issler. Îi aplică niște croșee zdravene în stomac cu boxurile: stânga-dreapta, stânga-dreapta, stânga-dreapta. Issler țipa și bolborosea. Fritzie urlă: — Spune-mi ce știi despre zilele lipsă ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
străzi odinioară înțesate de lume și viață, dar care acum se întindeau în fața ei goale și triste pentru că oamenii îi urmaseră pe aceia care împărțeau comenzi și dădeau ordine și își asumaseră misiunea să facă țara praf și pulbere cu zbieretele și marșurile lor. Și mama a venit într-o casă devastată, din care nu mai rămăsese decât pivnița și cobora acolo într-o cameră tombală aflată sub pământ, ale cărei fresce de pe cei patru pereți povesteau despre viața de odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
suit o noapte întreagă, umăr la umăr, cu gâturile întinse și în ritmul aceluiași pas. Galbena felie a lunii ne întâmpină, pe platoul pe care pasc trifoi, cel puțin două mii de vaci. E încă întuneric când trecem pe aici, printre zbieretele văcarilor și dangătele sutelor de clopote sonore și sparte. În jurul platoului, doar uriașele ziduri negre închipuite din munții împăduriți, ca să ne închidă cu desăvârșire într-o arenă neagră, acoperită ce cerul ferecat cu milioane de stele. Atunci mi-am dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Întorcea cu fața... În timp ce... [În timp ce Henry James se Întorcea cu fața către public, pregătindu-se să facă o reverență grațioasă, o ploaie de huiduieli se abătu „de la cucurigu“ asupra creștetului lipsit de apărare. — Huo! Huo! Huo! Se mai auzeau șuierături, zbierete și fluierături, dar cascada de sunete era dominată de cele două vocale prelungite: uuooooo. — Huo! Huo! James avea o Înfățișare stupefiată, buimacă, total incapabil să Înțeleagă ce se Întâmplă sau cum ar trebui să reacționeze. Parcă paralizase, aplecat Înainte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]