259 matches
-
pe Calea Victoriei, aducerți perfuzorul, intubatorul, strigă un puști legat de stâlpul Primăriei de Roșu, telefonul mobil înghite continentele, simt palma ta mică în îmbrățișarea degetelor mele înghețate de emoție, peste oraș s-a tolănit toamna cea cu șolduri late, un zdrențăros cântă Concertul de vioară al lui Paganini, o criză de inimă în plus, ca la poker, patru inimi, calul se nalță din bronzul său, are testicule gigantice, dar tu treci , nepăsător ca o criză de inimă. Deci , era odaliscă venită
NEBUN CAP.2 de BORIS MEHR în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343583_a_344912]
-
rangul de „Neologisme de Onoare” și de-atunci aleargă cu nerușinare pe limbile românești, complet nude, așa cum le-a făcut mă-sa lor limbă de-acolo de unde-au venit. Ce să facă și biata Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au fost în stare s-o servească în treburile simandicoase ale lui Mister Laptop? Că alte limbi semețe și orgolioase, precum spaniola sau maghiara, nu le-au permis să le intre în cetate, obligând-o pe ladi PiSi să
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
mai interesa nimic, pierduse și noțiunea timpului, nici prezența în somnolentele amfiteatre, ascultând dreptul roman cântat pe nas de Hering sau bazaconiile bătrânului Zimmerman, nu-l mai interesau! La dracu cu Pandactele lui von Arndts sau cu economia și dreptul zdrențărosului de Lorenz von Stein! Irupsese brusc o primăvară sălbatic de frumoasă cum numai în vise se poate imagina; pomi înfloriți și păsări ce ciripesc pe crenguțe într-o nuntire celestă; o veselie și-o exuberanță peste tot; prin toate cafenelele
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
și mama în căsuța de lemn, murdară, sărăcăcioasă și foarte friguroasă. Amintirea lui îi dădea mereu senzația aceea ciudată și supărătoare de înțepături în ochi, care făcea să-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a ... Citește mai mult Îngrozit și tremurând amarnic, cu inima bătând să-i spargă pieptul, Iliuță spera ca bestiile apocaliptice care îl urmăriseră înfuriate și înfometate, ca și el dealtfel să nu descopere gaura prin care trupul său firav se
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și mama în căsuța de lemn, murdară, sărăcăcioasă și foarte friguroasă. Amintirea lui îi dădea mereu senzația aceea ciudată și supărătoare de înțepături în ochi, care făcea să-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a ... IV. TEMNICER NEIDENTIFICAT, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. Observ cu uimire perpetuă comportamentul acestei făpturi minuscule, aparent inofensive, ba chiar înduioșător de vulnerabile, care la prima vedere inspiră în cei ce nu
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și mama în căsuța de lemn, murdară, sărăcăcioasă și foarte friguroasă. Amintirea lui îi dădea mereu senzația aceea ciudată și supărătoare de înțepături în ochi, care făcea să-i curgă lacrimi șiroaie pe obrajii murdari. Mânios, le șterse cu mâneca zdrențăroasă a hainei, izbindu-se dureros cu spatele de zidul casei, sub al cărei pridvor se adăpostise de teama câinilor. O voce de femeie supărată se auzi deodată, dojenind fiarele întărâtate, dar văzând furia cu care acestea insistau să alunge "demonul
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
considerabilă varietate de nume, conform diverselor locuri de unde provin: În Anglia, ei sunt În general denumiți Secta Salahorilor; sau, Într-o manieră destul de nefilosofică, Negrii Albi; și, mai ales din dispreț, cei din alte comuniuni o mai denumesc Secta Cerșetorilor Zdrențăroși. I-am găsit și În Scoția, sub numele de Hallanshakers 1 sau Secta Grămezii de Bulendre (adică Maldăr de Zdrențe), făcându-se, fără Îndoială, aluzie la Costumul profesiunii lor. În timp ce În Irlanda, care, așa cum am menționat, constituie marele lor stup
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
depărtîndu-se amîndoi) Ai mai văzut și pe altcineva jucând pe Hamlet, mon ami? DOMN[UL] Ba. HISTR[IO] Domnilor! Iertați-mi o întrebare. OFIȚERUL Parbleu! ăsta-i spiritul lui Hamlet!? DOMN[UL] Mai, mai, frate dragă! Numai vezi, îi lipsește zdrențărosului demnitatea. {EminescuOpVIII 437} HISTR[IO] Da! Daca o cătați în zdrențe... OFIȚERUL Parole d'honneur! Știi, are spirit, mon ami! DOMN[UL] Găsi și el gluma ca dobitocul ghinda. HISTR[IO] Pentru dobitoc e ghinda bună, dar n-a căzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
erau însă ceea ce fuseseră în vremea Imperiului. Bella văzuse îngrozit cum, în locul mării multicolore de oameni cu fețe fericite pe care se obișnuise să-i vadă în fața palatului în fiecare an de ziua dinastiei, în piață se adunase o gloată zdrențăroasă, incontestabil mai entuziastă decât pe vremuri, dar formată din oameni mai rudimentari, mai simpli. Chiar acela căruia i se încredințase comanda Tara-plantului, un fost militar de carieră, avea fața descărnată și nu purta nimic altceva decât un maiou, care-i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează, sau, oricum, nu contează cine știe ce îlucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați: să te scutească de necazuri - o lecție hedonistă despre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din figurația rurală cultivată de sămănătoriști și nici un vers nu afișează simpatie sau antipatie pentru vreo categorie socială. Atitudinea afectivă e una larg umanitară, privind, ca în lirica lui Maeterlinck sau a lui Jean Richepin, pe toți nefericiții, de la „săraci”, „zdrențăroși” la orbii din orice strat social. Toate cărțile conțin poezie de confidență: fapt învederat și de titlul Scrisoare, dat mai multor texte. Confesându-se la modul romantic, mai cu seamă utilizând metrul regulat și cu timpul versul liber, pe alocuri
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
împart banii cuveniți din vînzarea casei visînd la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în stilul acelor personaje imune la real, saga realistă a mețienilor. Urmează cîteva proze ale sărăciei (cu păguboasa angelizare a copiilor zdrențăroși din Peisaj cu îngeri) într-o vagă descendență naturalistă (remarcăm un excelent personaj fellinian, Valeria din Duminica la rude). Una din temele de legătură ale acestor nuvele este balansul între austeritatea cvasi-medievală în care ne situează primele pagini și un
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
București, 1954; Pierre Gamarra, Mâinile oamenilor, București, 1955; Carte nouă de povești maghiare, București, 1955 (în colaborare cu Margareta Butuc-Codrescu), București, 1955; Paul Éluard, Poeme pentru toți, București, 1955, Poèmes - Poeme, ed. bilingvă, București, 1968; James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1956 (în colaborare cu Al. Mitru); Else Kornis, Catrinel, București, 1956; K. D. Ușinski, Animale domestice, păsări și fiare, București, 1956, Razele dimineții, București, 1957; Nazim Hikmet
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
ș.a. De-a lungul vremii a mai semnat Dumitru D. Petrescu, D. Petrescu-Orfanul, Anton Olaf. Apariția a trei volume, Cetatea de marmură (1939), Vagabondul (1941) și Trecere (1942), invocate de poet, dar și de Al. Piru, nu este certă. „Prinț” zdrențăros al boemei lirice bucureștene, S. a scris cea mai autentică poezie românească a condiției de paria. De paria „genial”, trebuie specificat numaidecât. Atribuind, integral, eului liric propria biografie, poetul îi conferă implicit și calitatea de „stelar”: „Vântură vântul șiroaie,/ Stelaru
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
din ultima strofă? Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Zdreanță de Tudor Arghezi L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos din câlți pe furcă. Are însă o ureche De
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în pofida tezismului, cu talent, e cel în care luncanii se bat cu țăranii unguri. Țăranii săraci se pregătesc să-și împartă moșia baronului Papp. Atmosfera e tensionată, și tensiunea crește la apariția pe șosea a unei lungi coloane de bărbați zdrențăroși cu chipuri sălbatice. Poartă la brâu cuțite și, în mâinile uriașe, butucănoase, au sticle de rachiu. Localnicii recunosc în oamenii aceia colonia de moți - proletari agricoli abrutizați de viața pe care o duc - de pe moșia lui Papp. Înșiruiți de o
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
alocuri propagandistică) și o pedală melo, schițele și nuvelele având ca fundal războiul emit sugestia unui realism sumbru. Vieți frânte, pătimiri, drame într-o Moldovă pustiită, prin care se târăsc spre casă, unde nu bucurii îi așteaptă, bieți ostași istoviți, zdrențăroși, betegi. Siluete indistincte într-un peisaj întunecat. Mai mult contur au portretele cu tușă de grotesc (Antohi bogasierul). Umorul, mai rar în creația feminină, colorează plăcut prozele scrise de P., ca în Conu Gheorghieș și conu Alecuță. Îi reușesc și
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
instalare în maturitate. Somnul, zăpezile figurează domeniul unei revolute purități. Primele drame existențiale sunt dramele celor dintâi iubiri și ale descoperirii incomunicabilității în dragoste. Tonul general este dat de convingerea apartenenței la o genealogie princiară, de sentimentul acut al descendentului zdrențăros care vinde în talcioc steme regale. Versul este liber, puține poezii fiind rimate în întregime. Cel de al doilea volum, Cavalerul din dreptul soarelui (1979), sărbătorește iubirea. Analiza fină a diferitelor ipostaze ale iubirii se îmbină cu gestul ludic, dar
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
domeniul limbii și literaturii engleze. Membru a numeroase societăți internaționale de lingvistică și al Academiei de Științe din New York, susține conferințe la universități din Londra, Viena, Milano. B. debutează în 1956 cu o traducere din James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, realizată în colaborare cu Virgil Teodorescu. Anglist de primă mărime, B. a publicat lucrări esențiale atât în domeniul teoretic, cât și în cel aplicat, elaborând un număr impresionant de instrumente de lucru pentru cei interesați de studiul limbii și literaturii
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor (1988). De asemenea, a tradus o mare parte din proza lui William Somerset Maugham și Conan Doyle, de multe ori însoțindu-și traducerile de prefețe și studii introductive, unele foarte ample. Traduceri: James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Wilkie Collins, Piatra lunii, București, 1962; A. J. Cronin, Sub stele, București, 1965; Samuel Butler, Și tu vei fi țărână, București, 1967: Oscar Wilde, Teatru, București, 1967; Peter Shaffer, În căutarea soarelui, în
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
N-am putea oare să Îmbogățim cunoștințele cititorului cu câteva informații pertinente și, de altfel, foarte interesante despre morți? Eu așa sper. Când Mungo Park, acel călător neobosit, se afla, Într-un moment mai rău al vieții sale, singur și zdrențăros În vastul și sălbaticul deșert african, crezând că zilele-i sunt numărate și că numai are nimic altceva de făcut decât să se Întindă pe jos și să aștepte să moară, exact atunci a văzut o mică floare de mușchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a cuprins pe toți spectatorii. Iar când bătăile din palme și strigătele de bravo și bis s-au mai potolit, Sorin apare pe scenă. Nu singur. -”L-ați văzut cumva, pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros de flocos, Dar e frumos”... Bravo, bravo! Elefănțelul a recitat minunat! se entuziasmează Sorina. Și câte alte poezii mai știe! îl laudă Sorin. Și cântă, și dansează, și știe și glume. Ia, să mai ascultăm și-un cântec! Propune Sorina
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să refacă drumul. Cu busola lui Heidi, dădură la o parte mantaua de frunze verzi și porniră Înapoi spre locul din junglă unde tocmai făcuseră dragoste. 15tc "15" O pistă promițătoaretc " O pistă promițătoare" Î n acea seară, toată populația zdrențăroasă a Locului Fără Nume se adunase În fața televizorului În ordinea gradului de divinitate. Zeii-gemeni În față de tot, iar bunica lor Între ei. Pată Neagră, vărul lui și alții stăteau pe vine pe rândul doi. Femeile și copiii veneau după ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]