542 matches
-
să ne-mproaște. Să ne înece-n râuri de rugină Și să ne-mbrace-n frunze ofilite, În întuneric rece să ne țină, Că buzele nu-s roșii, ci rănite, Iar sărutarea nu mai e deplină Și vorbele sunt sparte, zdrențuite. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MOAȘTE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2142, Anul VI, 11 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MOAŞTE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385017_a_386346]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului POETUL Ăstei lumi nesăbuite Când pricepe-i adevăr, În zdrențuite căpute Liniștit poți să și mori; Te-ai târât pe brânci, pe coate, Să ajungi până aici, Lasă-i pe-alții mai departe-n Mușuroiul de furnici... Și rămâi lumii de strajă Închipuit în eres, Lasă-te pătruns de vrajă
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
infernal, lăsând în urma lor munți de zăpadă și gheață, spulberați pe mii de kilometrii în jur. Când ajunseră în țara lui Soare-Împărat, se năpustiră asupra bogatelor ținuturi, distrugând sclipitoarele grădini și livezi. Mai întâi seninul cer se acoperi cu mantale zdrențuite aruncate de burduhănoșii nori vineți și cele cenușii ale nespălaților lățoși. Apoi, la comandă, toți Fulgoii începură să arunce cu bulgări de zăpadă, pe care Viscorilă îi spulberă în casele oamenilor, pe copacii verzi și pomii înfloriți, în ochii oamenilor
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Acasa > Strofe > Atasament > AM TRECUT... Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am trecut și ieri pe plaja zdrențuită, pescăruși țipau în aerul străin ud, mi se părea că aievea te aud și m-am simțit deodată așa slăbită, când am trecut pe plaja zdrențuită. O, ce n-aș da să fim pe-aceeași plajă, ce ne-a ruinat
AM TRECUT… de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384033_a_385362]
-
1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am trecut și ieri pe plaja zdrențuită, pescăruși țipau în aerul străin ud, mi se părea că aievea te aud și m-am simțit deodată așa slăbită, când am trecut pe plaja zdrențuită. O, ce n-aș da să fim pe-aceeași plajă, ce ne-a ruinat iubirea, castelul de nisip, cu gura să-ți mângâi frumosu-ți chip, să ne privim din nou cu-aceeași vrajă, aceea ce s-a stins și a
AM TRECUT… de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384033_a_385362]
-
Magdalena- i urmărește pașii privind prin perdeaua găurită a salonului de spital, gândul ei zboară undeva în vremurile trecute când în același salon trăia momente pline de amărăciune . Acum un bob de credință și speranță a renăscut în sufletul ei zdrențuit de trăirile anterioare. O asistentă îi aduce băiețelul la pat. -Puteți să-l alăptați în salon, revin peste treizeci de minute să-l duc în pătuțul lui, e un băiețel superb. -Vă mulțumesc!... spuse Magdalena zâmbind, el este speranța mea
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
fi trecut în rândul femeilor. Ceea ce jinduisem de atâta vreme... Maria iar a oftat, privind ciobul de cer din vârful teiului desfrunzit. Ochii i s-au umezit. Voia să izbucnească în hohote de plâns dar amintirile trăgeau de sufletul ei zdrențuit: întoarce-te, întoarce-te la noi! Trăiește din nou clipele alea fericite! Fericite? S-a scuturat, parcă cineva îi aruncase în cap o găleată de murdărie. Iar a oftat. Eh!.. Atunci nu-mi dădeam seama de amploarea păcatului în care
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
care a fost înlocuit de generalul Eremia Grigorescu la Mărășești și “revocat” de comitetele soldățești rusești revoluționare pentru „lipsă de democratism” și susținere a armatei române “ciocoiești”. În martie 1910, un fugar trece noaptea Prutul dinspre Galiția. Dezertorul în uniformă zdrențuită ce vorbea prost românește este prins de jandarmi și dus la Dorohoi. Îl scoate din temniță filantropul liberal Gheorghe Gh. Burghele. Om milos, acesta îl găzduiește luni în șir și-i pune profesor de română. Dar Cătărău vrea mai mult
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
fereastră pe care nu se poate privi decât înăuntru. Cât despre de-acum înainte, nici o știre: doar un vuiet vag, un foșnet neliniștitor de pădure simțind furtuna, ce vine spre el, făcându-l să se ghemuiască mai tare sub pătura zdrențuită și plină de pete. Nu credem a mai fi nevoie să spunem că asemenea stări trebuie combătute cu tărie, cu puterea exemplului personal. O săritură rapidă din pat, o fermă deschidere a geamului, lăsând aerul tare al realității să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și cu scris tremurat, trecu pe foaie și pe limba lui, cot la cot cu ceilalți, primele cuvinte auzite: „Capitolul întâi. Facerea lumii. La început a făcut Dumnezeu cerul...”. Apoi se trezi. Episodul 166 VISUL BĂTRÂNELULUI TOTO în culcușul său zdrențuit de sub scara ce ducea la catul întâi al stabilimentului signorei Maxima, bătrânul Toto, făcut covrig, cu mațele chiorăindu-i de foame, visa că era senator roman. în adâncurile sufletului său, Toto știa că ar fi fost exagerat să se viseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
l cer lui Allah e ca ultimul dintre noi să continue să fie așa cum a fost cel dintâi. — Mama mă-sii de mândrie tuaregă! — Și ce altceva ne-a mai rămas, în afară de mândrie? întrebă Gacel. Privește ce am. O jaima zdrențuită, câteva cămile înfometat, două duzini de capre, un puț otrăvit și o pușcă atât de veche, încât în orice clipă poate să-mi explodeze în față. Dacă mi-aș pierde mândria, aș sfârși aruncându-mă în puț... Beduinul se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
19 — Imaginați-vă domniile voastre tabloul, conchise don Anacleto spre consternarea tuturor. Epilogul poveștii nu era de natură să Îmbunătățească expectativele. Dimineața, o furgonetă cenușie de la comisariat Îl lăsase pe don Federico lat În dreptul ușii casei lui. Era Însîngerat, cu rochia zdrențuită, fără perucă și fără colecția lui de fine bijuterii false. Urinaseră pe el și avea fața zdrobită și plină de tăieturi. Fiul brutăresei Îl găsise chircit În fața ușii de la intrare, plîngînd ca un copil și tremurînd. Nu există dreptate, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la ușă. Când se făcu puțin loc în dreptul tejghelei, îl găsiră acolo pe Bill zăcând fără cunoștință pe podea, cu o tăietură mare la cap. Căpitanul Nichols îl trase în stradă pe Strickland, căruia îi sângera brațul și avea hainele zdrențuite. Și căpitanul era plin de sânge de la un pumn primit în nas. — Cred că ai face mai bine s-o ștergi din Marsilia înainte de a ieși Bill Ghioagă din spital, îi zise el lui Strickland, după ce se întorseseră la hanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fusese numit la spitalul Sf. Toma. Într-o dimineață vasul a intrat în portul Alexandria și de pe punte s-a uitat la oraș - alb în lumina soarelui - și la mulțimea de pe chei. I-a văzut pe localnici cu caftanele lor zdrențuite - negri din Sudan, grămada gălăgioasă de greci, italieni, turci îmbrăcați în tarbușuri, soarele strălucitor și cerul albastru. Și atunci i s-a întâmplat ceva. Un lucru pe care nu era în stare să-l descrie. A fost ca o lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lemn nevopsit alcătuit din două cămăruțe, iar afară se găsea un mic șopron care slujea de bucătărie. N-avea altă mobilă decât rogojinile pe care le foloseau drept paturi și un balansoar pe verandă. Bananierii cu frunzele lor mari și zdrențuite, ca veșmintele rufoase ale unei împărătese decăzute, creșteau de jur împrejurul casei. Chiar în spatele ei era un avocado, peste tot erau cocotieri care aduceau venituri ținutului. Tatăl Atei plantase crotoni - odogaci - de jur împrejurul proprietății, și aceștia creșteau într-o luxură de culori vesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu mai era nevoie, câte puțin din toate și din nimic, dulapuri șubrezite și curse de șoareci, coase ruginite și subțiri precum cornul lunii, pietre, ardezie, o caleașcă de tip tilbury, jucării stricate, sculuri de sfoară, unelte de grădină, haine zdrențuite și o mulțime de trofee de cerbi și de mistreți morți și împăiați - bătrânul era un vânător înrăit - pe care fiul, care făcea să cadă capete, dar detesta să le vadă, pusese să fie aduse aici, la grămadă. Păianjenii țesuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nevoie. Strângând din dinți, Mișu începu să ridice halterele. Mariana înțelesese și-i părea rău. Se apropie și-i cuprinse picioarele, împingându-și țâțele în el. Mișu ridica halterele impasibil. Mariana își revărsă pletele blonde peste degetele înroșite, cu pielița zdrențuită. Mișu respira sacadat, profesionist, cu privirea țintită fix în ochii lui Zelea, acum lipsiți de apărarea sticlei. Își jurase să reziste cel puțin două zile. Așa îi găsi domnul Popa. - Mișule, care e cea mai apropiată secție de poliție? - Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și singur stau sub bolta nopții sfântă. De peste stradă, la un magazin de vechituri tot hârâie-o flașnetă și noaptea mea devine violetă ca un peisaj lunatec de marin, Iar din adâncul meu răsar fantomele din primăveri uitate cu haine zdrențuite și pătate și trec pe sub salcâmi cu pasul rar. Leonid IACOB Referință Bibliografică: pe strada cu salcâmi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 947, Anul III, 04 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile
PE STRADA CU SALCÂMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364273_a_365602]
-
plutonului de execuție?! Să ne închipuim, o dată cu prezumtiva deportare a lui Caragiale în Siberia, un binecuvântat gulag, în care toate personajele, din solidaritate față de autor, l-ar urma. Ne-o putem oare închipui pe Mița Baston îmbrăcată într-o pufoaică zdrențuită, fanatica republicană persecutată tocmai de republicanii veniți la putere, pe Agamiță Dandanache, decrepitul care abia dacă și-ar mai duce zilele prin barăcile împrejmuite cu gardurile din sârmă ghimpată, pe Fănică Tipătescu, prefectul de altădată al județului, berbant, spilcuit, încă
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
și-nalță dar de atâtea raze-s pururi covârșiți: orbesc a doua oară - toți - zarafi smeriți de lăcomie-n casa-mi se descalță vă sunt stăpân - prin muzici și văpaie și rege sunt - al Armoniei Sfinte voi - răi vasali - cu zdrențuite straie să învățați cum arde cel ce minte... ...acest palat - dregătorie vastă l-am fost clădit să surpe-n lumi năpastă... DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT chiar nu se poate-n lumea asta de roboți decât să văd într-una mutre de-
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să se audă muzica românească. Și pentru că tinerii șantieriști nu se îndeamnă la joc este adus în rezervă și un viorist bun și cu voce. Reprezentantul de la regiune vrea un concurs de dans. Un tangou, interpretat cu patos de
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
departe aș pleca lăsând pe banca gândurilor un rest de izbândă trecătoare și pălăria metaforelor mișcând frunzele toamnelor vieții în care mă nasc și mor și iar mă nasc rănind geometria aerului a cerului atunci când uit ruga într-un buzunar zdrențuit plin cu versuri nescrise. *** Cineva îmi spunea să fiu “ femeia căreia îi dansează sufletul, ori de câte ori...” simt în inimă, în trăiri, în gânduri, “răsăritul unei noi clipe de iubire pură...” Totuși cum poate fi iubirea pură prinsă între două planuri ale
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
uit că... “atunci când vrei să se vindece o rană, înfaș-o în uitare....” Pentru acea clipă i-am spus că aș înfășa cuvintele care o definesc, pentru că între mine și uitare pasul e scurt drumul lung și metaforele cad din buzunarul zdrențuit ca firimiturile de azimă din ciocul păsărilor gândului. Știu demult că de iubit nu e lesne, iar de înțeles de ce iubirea... este și mai greu. De ce-l/o iubim pe el/ea iarăși, devine firul de nisip care ridică un
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]