253 matches
-
Tu să n-ai nici o moștenire în țara lor și să n-ai nici o parte de moșie în mijlocul lor. Eu sunt moștenirea și partea ta de moșie, în mijlocul copiilor lui Israel. 21. Fiilor lui Levi le dau ca moștenire orice zeciuială în Israel, pentru slujba pe care o fac ei, pentru slujba cortului întîlnirii. 22. Copiii lui Israel să nu se mai apropie de cortul întîlnirii, ca să nu se facă vinovați de vreun păcat și să moară. 23. Ci Leviții să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
23. Ci Leviții să facă slujba cortului întîlnirii, și să rămînă încărcați cu fărădelegile lor. Ei să n-aibă nici o moștenire în mijlocul copiilor lui Israel: aceasta să fie o lege veșnică printre urmașii voștri. 24. Leviților le dau de moștenire zeciuielile pe care le vor aduce copiii lui Israel Domnului prin ridicare, de aceea zic cu privire la ei: "Să n-aibă nici o moștenire în mijlocul copiilor lui Israel." 25. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 26. "Să vorbești Leviților, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
prin ridicare, de aceea zic cu privire la ei: "Să n-aibă nici o moștenire în mijlocul copiilor lui Israel." 25. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 26. "Să vorbești Leviților, și să le spui: Cînd veți primi de la copiii lui Israel zeciuiala pe care v-o dau din partea lor, ca moștenire a voastră, să luați întîi din ea un dar pentru Domnul, și anume: a zecea parte din zeciuială, 27. și darul vostru vi se va socoti ca grîul care se ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
vorbești Leviților, și să le spui: Cînd veți primi de la copiii lui Israel zeciuiala pe care v-o dau din partea lor, ca moștenire a voastră, să luați întîi din ea un dar pentru Domnul, și anume: a zecea parte din zeciuială, 27. și darul vostru vi se va socoti ca grîul care se ia întîi din arie și ca mustul care se ia întîi din teasc. 28. Astfel să luați și voi întîi un dar pentru Domnul, din toate zeciuielile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
din zeciuială, 27. și darul vostru vi se va socoti ca grîul care se ia întîi din arie și ca mustul care se ia întîi din teasc. 28. Astfel să luați și voi întîi un dar pentru Domnul, din toate zeciuielile pe care le veți primi de la copiii lui Israel, și să dați preotului Aaron darul pe care-l veți lua întîi din ele pentru Domnul. 29. Din toate darurile care vi se vor da, să luați întîi toate darurile pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
toate darurile care vi se vor da, să luați întîi toate darurile pentru Domnul; din tot ce va fi mai bun, să luați întîi partea închinată Domnului. 30. Să le spui: După ce veți lua din ele partea cea mai bună, zeciuiala va fi socotită Leviților ca venitul de la arie și ca venitul de la teasc. 31. Să-l mîncați într-un loc oarecare voi și casa voastră, căci aceasta este plata voastră pentru slujba pe care o faceți în cortul întîlnirii. 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Aș îndrăzni să spun că beizadea Alexandru Ruset nu se lasă cu una cu două, pentru că, la 6 februarie 1678 (7186), - aflându-se la Țarigrad - dăruiește lui Gurbet armașul un loc la Penișoară, în hotarul târgului, de pe care să ia zeciuiala. Uite numai cum spune: „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit pre sluga noastră, pre Gurbet armașul, cu tot locul ce este la Penișoară și cu tot viinitul ce s-ar alege, ca să aibă a lua de a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nelămurire de a mea. Apoi am continuat cu vânturatul actelor. În cele din urmă, mă trezesc în mână cu un hrisov al lui Constantin Cantemir voievod, din 16 iulie 1691 (7199), prin care îl împuternicește pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci era boiarinul Constantin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Lege, pe întîii născuți ai vacilor și oilor noastre; 37. să aducem preoților, în cămările Casei Dumnezeului nostru, cele dintîi roade din plămădeală și darurile noastre de mîncare, din roadele tuturor pomilor, din must și din untdelemn; și să dăm zeciuială din pămîntul nostru Leviților, care trebuie s-o ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pămînturile pe care le lucrăm. 38. Preotul, fiul lui Aaron, va fi cu Leviții cînd vor ridica zeciuială și Leviții vor duce zeciuiala din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
și din untdelemn; și să dăm zeciuială din pămîntul nostru Leviților, care trebuie s-o ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pămînturile pe care le lucrăm. 38. Preotul, fiul lui Aaron, va fi cu Leviții cînd vor ridica zeciuială și Leviții vor duce zeciuiala din zeciuiala la Casa Dumnezeului nostru, în cămările casei vistieriei. 39. Căci copiii lui Israel și fiii lui Levi vor aduce în cămările acestea darurile de grîu, de must și de untdelemn, acolo sunt uneltele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
dăm zeciuială din pămîntul nostru Leviților, care trebuie s-o ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pămînturile pe care le lucrăm. 38. Preotul, fiul lui Aaron, va fi cu Leviții cînd vor ridica zeciuială și Leviții vor duce zeciuiala din zeciuiala la Casa Dumnezeului nostru, în cămările casei vistieriei. 39. Căci copiii lui Israel și fiii lui Levi vor aduce în cămările acestea darurile de grîu, de must și de untdelemn, acolo sunt uneltele sfîntului locaș, și acolo stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
din pămîntul nostru Leviților, care trebuie s-o ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pămînturile pe care le lucrăm. 38. Preotul, fiul lui Aaron, va fi cu Leviții cînd vor ridica zeciuială și Leviții vor duce zeciuiala din zeciuiala la Casa Dumnezeului nostru, în cămările casei vistieriei. 39. Căci copiii lui Israel și fiii lui Levi vor aduce în cămările acestea darurile de grîu, de must și de untdelemn, acolo sunt uneltele sfîntului locaș, și acolo stau preoții care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
bucurau și femeile și copiii și strigătele de bucurie ale Ierusalimului se auzeau pînă departe. 44. În ziua aceea, s-au rînduit oameni care să privegheze asupra odăilor care slujeau de cămări pentru darurile de mîncare, cele dintîi roade și zeciuieli. Ei au fost însărcinați să adune în ele din ținutul cetăților, părțile hotărîte de Lege preoților și Leviților. Căci Iuda se bucura că preoții și Leviții erau la locul lor, 45. păzind tot ce privea slujba lui Dumnezeu și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
au deosebit din Israel pe toți străinii. 4. Înainte de aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, și rudă cu Tobia, 5. pregătise pentru el o camară mare unde puneau mai înainte darurile de mîncare, tămîia, uneltele, zeciuială din grîu, din must, și din untdelemn, părțile rînduite pentru Leviți, cîntare și ușieri, și darurile ridicate pentru preoți. 6. Eu nu eram la Ierusalim cînd s-au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
11. Am mustrat pe dregători, și am zis: "Pentru ce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?" și am strîns pe Leviți și pe cîntăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor. 12. Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must și din untdelemn. 13. Am dat cămările în grija preotului Șelemia, cărturarului Țadoc, și lui Pedaia, unul din Leviți, și le-am adăugat și pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
amănunte, ci doar explicând fenomenele și evenimentele istorice în ansamblul lor, pe înțelesul tuturor, și conectându-le la cauzalitate și consecințe, ceea ce conturează cititorului orizontul istoric. La doar o primă vedere, identificăm termeni ce crează mozaicul structurat din istoria socială (zeciuială, dijmă, iobag), istoria politică (personalități, lupte antiotomane, monarhie, regate, imperii, conferințe de pace), istoria culturală (cronică, cronicar, manuscris, tipografie, academie domnească, universitate), și chiar a ortodoxismului românesc (creștinism, biserici, mănăstiri, Reformă, Contrareformă), constituindu-se într-un ansamblu informativ, într-un
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
și alte forme de organizare: jupanatul lui Dimitrie în Dobrogea, „formațiuni”, conduse de Seslav, Satza și Tatos și „țări”, ca Țara Maramureșului, a brodnicilor. Volovăț - biserică din Moldova, ctitorită de Ștefan cel Mare (1500-1502), probabil aici a fost înmormântat Dragoș. zeciuială - obligație datorată bisericii, echivalentă cu a 10-a parte din recoltă, achitată în bani sau în produse. 1 decembrie - sărbătoarea națională a României post-decembriste, proclamată în 1990, în amintirea Adunării Națională de la Alba Iulia din 1918 prin care 100.000
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
du Refuge, erau, bineînțeles, și diferite biserici Închinate Sfintei Fecioare, pe ici, pe colo, exista, sau mai există și azi o rue de la Pierre Ronde, unde se afla o pierre de cens, pe care supușii contelui mergeau să depună monedele zeciuielii. Și apoi o rue des Blancs Manteaux și o stradă zisă de la Grande Pute Muce, pentru motive pe care te las să le ghicești, sau, altfel spus, era o stradă cu bordeluri“. „Și așa-numiții popelicani?“ „La Provins au existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
auzise cuvânt cu cuvânt. Prinzând de veste, eu,Stiliano, de nerecunoscut din pricina bătrâneții, m-am întors la Pavia cu ajutorul lui Dumnezeu și cuocrotirea lui Ago. După ce am pus la punct un plan împreună cu Grimoald, cu pretextul de a încredința trezoreriei zeciuiala regală, am pornit spre capitala regatului. Întâlnindu-mă acolo cu fiul meu, văzând cât de nefericit și de nemulțumit era de mersul lucrurilor, i-am zis să vină cu mine dacă voia și să se stabilească la Benevento, destinația finală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și să se stabilească la Benevento, destinația finală a călătoriei mele. Ansoald a avut grijă de toate cele. Mai întâi s-a dus la Ariberto ca să-i ceară permisiunea să ducă la Benevento pământ din Cividale, sosit în capitală odată cu zeciuiala. A invocat drept pretext dorința lui Grimoald de a se îngropa în acel pământ pentru a omagia memoria unchiului Gisulf. Regele, temându-se de ducele cel războinic, a fost de acord. Preoții catolici de la San Giovanni nu erau precum Teja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
promovat de propria comunitate, ori adus din afara ei. Pentru protecția asigurată, obștea se obliga să contribuie cu cele necesare vieții protectorilor și familiilor lor, prin cedarea unei părți din produsele muncii, de regulă a zecea parte, de unde și termenul dijmă, zeciuială, plus anumite munci ocazionale, multă vreme neprecizate cantitativ. Că astfel au stat cândva treburile, ne conving și repetatele mențiuni documentare ca dijma din produse și chiar anumite munci „să fie după obicei”, adică după legea veche, nescrisă, obiceiul pământului. Căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ales un loc în partea de nord a moșiei, la sud de satul Movileni, mai aproape de Tecuci, unde rezida aproape permanent. Ca mod de stăpânire a rămas vechea practică, munca țăranilor în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață și din grădini și din cânepă și din prisăci [...] după obicei”. Prin urmare, regula formulată prin expresia după obicei ne arată că atât zeciuiala, cât și grădinăritul erau practici vechi și păstrate. La noi, cultura zarzavaturilor ni se relevă documentar destul de târziu, dar datele consemnate ne îndeamnă la supoziția că reflectă realități de continuitate, dacă ținem seama de faptul că avem de-a face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1. Pe cât mi se pare, Într-o manieră asemănătoare, și tu alungi din Sanctuar amintirea unei femei care a făcut din frumusețea ei un Înjositor mijloc de trai. În schimb, toate aceste monumente de care este Înconjurat Zeul, premiții și zeciuieli, rod al crimelor, al războaielor, al jafului, precum și acest templu umplut până la refuz cu arme jefuite și cu prăzi, cărora la urma urmei tot greci le-au căzut victime, ei bine, la toate te uiți fără vreo umbră de indignare
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fost modernizate. GRĂDINĂRITUL Grădinăritul s-a practicat mai cu seamă în preajma surselor de apă pe Valea Berheciului sau a pâraielor ce traversau satele. În evul mediu se practica în zonă grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa pentru banii împrumutați dijmă pe 6 ani din principalele legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]