150 matches
-
leșul lui Hector. În sfârșit, îl asistă pe Ahile la pregătirea mesei la care acesta îl poftise pe Priam și se ospătează cu toții. Caii lui Ahile. Îi știm pe Xantos și pe Balios și știm că au fost un dar zeiesc și că sunt nemuritori. Și că au plâns când a murit Patrocles, iubindu-l și pentru sine, și pentru ce-i era el lui Ahile. Iar la interferența dintre planul divin și cel omenesc, alături de durerea Tetidei nu se află
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
acesta nu s-a schimbat, doar zeii lor au fost alții Mai apropiați de Încrengăturile fixate de Darwin-profetul Puși Într-un cântar unde burta Înfrânge sacrul omphalos și celelalte mizilicuri. 29.09.1960 S-a pritocit În mine toată ambra zeiască din atâtea Încercări irosite (Sunt cu Întrebările departe de scâncetul lumii) Mi-adie prin labirintul ce nu mi-l cunosc, făr’ să le chem, vânturi duioase Pentru tine, mamă, care m-ai născut Îndurerată de bucuria facerii, Mă Încearcă iară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întâmplare de corpul lui. Nu se uită la mine ca la o femeie. Aruncă mereu o prăpastie Între mine și el, Între el și toate femeile. Niciodată nu cred că am să pot să-i Înfrâng aleanurile spre acea puritate zeiască despre care Îmi tot vorbește mereu. A dormit lângă mine și nu m-a atins nici cu răsuflarea sa. Când eu Îmi apropiam șoldul de al său, și-l retrăgea instinctiv, ca și cum ar fi fost o atingere impudică. La fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care avea să înceapă a se substitui elegantei romanțe. Opac, însă, la orice indiciu privind incapacitatea de înțelegere din partea bărbatului gonflabil, Profesorul continuă să-l instruiască plin de însuflețire: Nu, să nu-ți închipui, dumneata, că animiștii practică o genealogie zeiască, prelucrată rudimentar, precum horele cocorilor împrejurul Insulei Delos! Nu! Mai degrabă, aș zice eu, aceștia au niște intuiții relativiste, așa cum noi, oamenii acestui secol de grație, ne-am pune următoarea chestiune: Oare unui ins care e poziționat într-un vehicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
telegrafelor, serviciu sanitar și tecnic etc. etc., din cari vom cunoaște curioasa promiscuitate care apasă asupra țării întregi, încît nu mai are răsuflare nici în punctele ei cele mai libere. {EminescuOpXII 334} La dreptul vorbind misiunea istorică, predestinarea d[umne ]zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
manifestându-și "puterea propriei lui ființe". Se vede clara reminiscență a materialismului marxist de care Foucault ne asigura că s-a despărțit radical. Recunoscându-i omului autarhia ontologică, el cade în capcanele ateismului materialist. În realitate, omul nu are origine "zeiască", ci e creatură din nimic, iar din această perspectivă întreaga demonstrație a lui Foucault și a filosofilor diferenței ar putea avea deplină legitimitate, căci omul e om în măsura în care el se depărtează de nimicul originii sale apropiindu-se de chipul și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Hera se adresează Afroditei: „Mă duc până la hotarele pământului fecund (peirata gaies), să l văd pe Okeanos, tatăl zeilor...“ Aici, Oceanul, deci fluviul care în viziunea homerică înconjura pământul și care, ca element al umedului, este o arche a neamului zeiesc (și astfel a întregului univers)<ref id=”1”>Ibid., p. 43.</ref>, apare ca limita ultimă, despărțitoare a ființei de neființă. Aceeași imagine, suportând modificări doar la nivelul unor detalii de imaginație, este prezentă și la Hesiod<ref id=”2
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
odată cu extincția mea, care se va Întâmpla cu o mare probabilitate, lumea, da, lumea „exterioară și obiectivă” se va prăbuși odată cu mine, deoarece eu am „secretat-o”, am produs-o fără Încetare, cu o energie și o imaginație genială, neobosită, zeiască, minute, ore, așa-zise luni și ani de zile, creând specii de animale și plante - multe dintre ele Încă nedescoperite, ha, ha! -, ziduri, verdeață, cupole, sentimente și rime, dezordine și viziuni, confuzii agreabile sau nu, neînțelegeri care au dus la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sclipitoare, sarcastică, ci ca să-mi ascund eu Însumi propria-mi față, deoarece mi-este teamă că m-ar putea trăda: pe fața mea s-a Înscris, de la o vreme, odată cu cutele clare ale bătrâneții, și „aroganța de a fi!”, semn zeiesc la rândul său; or, pe zei, pe cei vechi, croiți din bronzul antic și dezgropat de atâtea ori de generații servile, pe acești zei ce Îi irită mai tare este propria imagine, aroganța altor zei, prezența unui „alt orgoliu” când
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
uneori, ceea ce este același lucru); este vorba de fiecare dată despre inflația de autorizare, care pervertește orice fapt atins de ea, în sensul că îi provoacă de-naturarea. Toate acestea se petrec sub autoritatea unor instanțe care au trecut drept fapte "zeiești", de la gesturi fondatoare pentru fel de fel de practici omenești, până la ceea ce numim acum "valori". Acestea încalcă, înainte de toate, "dreptatea" lucrurilor, faptul că ele se ivesc în "lume" cu o natură proprie e drept, judicativ constitutivă, de vreme ce tocmai reducția judicativă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Întoarse; à propos de Eminescu cu ale lui catarge... și ideatic, tot Eminescu care și-a dorit marea ca mormânt, dar mai Înainte a cufundat acolo vechii zei dacici. Și de acest ultim aspect mă leg cu o paranteză: Negentropia zeiască se neutralizează desigur cu ceva al mării. Și, dacă marea aneantizează atâtea entități, individualități, structuri, ordonate adică posedând negentropie, atât de divers, Înseamnă că marea e - cel puțin percepută astfel - pe tot atâtea planuri, o antiteză entropică. Și e firesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăbuța În Europa, sătulă de interminabilele tămâieri și purificări - un fel de a vinde castraveți grădinarului - cu care era cinstită zeița Bastet - așa mă chema pe atunci - pe care le-am răbdat În Egipt. Iar asta doar pentru biocâmpul meu zeiesc și plăcerea de a mă cățăra, inclusiv pe soclu. Nu și pe altar... - Vezi tu, Moti, e vorba de un antropomorfism dus la extrem, de care nu ne-am dezbărat de tot nici astăzi. Că au fost arși oameni pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta izolată, sunt mângâiat lin de briză, ca de o suflare divină; mi se pare un semn anume care vine de pe lumea cealaltă. Respir cu lăcomie, trăgând în piept răcoarea asta atât de densă, de parc-ar fi o hrană zeiască îndelung așteptată. Am un sentiment de bucurie imediată și de extremă ușurare. Trupul nu-mi mai atârnă greu ca o povară și sufletul mi se desprinde din piept și zboară-n înălțimi ca rândunicile. Se-nalță săgeată și apoi revine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
i-a promis-o pe Elena. Aceasta a fost originea războiului Troiei. Cine știe, poate că fără conflictul ăsta care l-a născut pe Homer, viața poeților ar fi fost mai puțin complexă. Un păstor necioplit decide în favoarea unei curtezane zeiești, iar aceasta face din el bărbatul cel mai invidiat de pe pământ. Fetele se stropesc și râd. Observ că sunt foarte crude. Virginitatea lor mă agresează. Carii Azi mi-am amintit de vila mea din Roma și de toate comoditățile ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acum urcând, pe măsura urcușului se scurtează și după tot urcușul se va face întreg fără grai și se va uni întreg cu cel inexprimabil. Dar pentru ce spun în general că, pornind de la afirmațiile dumnezeiești, ajungem la negația dumne¬zeiască a celor din urmă? Fiindcă vrem să vedem pe Cel mai presus de orice afirmație din ceea ce îi este mai înrudit, trebuie să pornim de la cele dintâi afirmații de bază. Dar pornind de la ceea ce este mai presus de toată negația
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
autori bizantini, între care Ioan Damaschin. Palama găsește o ocazie potrivită în folosirea acestui termen pentru a exprima doctrinar realitatea experienței de tip hesychast. Înțelese într-o modalitate asemănătoare cu acele Suvapsig ale lui Dionisie, energiile divine aparțin esenței dumne¬zeiești, nu sunt străine de aceasta, având un caracter creatural și se originează în voința lui Dumnezeu într-un fel asemănător lucrării de creație a lumii. Aspectul cel mai sensibil și în același timp esențial al doctrinei palamite este echivalarea lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mult1280. Odaia poetului e poiana din mijlocul pădurii, clădirile dimprejur iau ades locul arborilor din codru și locul devine sacru, constituind altarul pe care menestrelul jertfește sentimentele și rațiunile sale, trecutul și viitorul. Crucea e, ca și copacul, suma panteonului zeiesc. Ea ne însoțește, cu forța lemnului sfânt din care e făcută, prin toată viața noastră interiorizată, fiind mesagerul raționamentului exterior nouă, al noosului. Cine intră din întâmplare în locuința unui poet Nu știe că mobilele au putere asupra lui Că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aducători de rouă din lacrimile Marelui Arhitect al Universului. Zeii, indiferent de numele lor, deschid fereastra celui de-al treilea ochi și ne învață ceea ce uităm în plină zi a secolului XXI. Scaunul, masa de scris sunt hieroglifele Unei rostiri zeiești pe care capetele treze acum le ignoră; Astfel păturile întinse, înainte de a se subția, de a pieri Mai vorbesc în limbajul de semne al unei alte lumi pierdute, O lume pe care o pierdem mereu trezindu-ne1282. Silogismul revelat cosmic în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
desfășurării acțiunii verbale: „Și, hotărându-se astfel, a zis doamne-ajută! și a pornit încotro a văzut cu ochii.” (I. Creangă, 159) • unde și oriunde introduc circumstanțiale de spațialitate care exprimă locul desfășurării acțiunii: „Unde un cântec este e și pierdere / zeiască, dulce pierdere de sine.” (L. Blaga, 415) „Și m-am întors printre timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.” (T. Arghezi, 73) „Iară de-a avea noroc, ș-a veni calul tău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
băutura Măriei Sale Domnul Moldovei. Ca ori c e lucru scump, nu se potrivește destrăbălării; dramul lui tr ebuie să împlinească puterile minții și virtutea trupului. De o mie de ani necăjiții aceștia pământeni au nevoie de o asemenea doftorie dumne zeiască, și iată, Domnul Dumnezeu le-a dat-o ca să biruiască această amară viață, înflorind-o o clipă cu un vis și cu o nădejde. Când visul și nădejdile au început a se plini, s-a întâmplat să vie peste acest
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ochiul n-ar putea privi soarele, scrie Plotin, dacă el însuși n-ar deveni asemănător cu soarele, nici sufletul n-ar putea contemplă frumusețea fașa să fie frumos. Ființă care vrea să contemple pe Dumenzeu și Frumusețea trebuie să devină zeiasca și frumoasă” (T.Vianu, reproducere a ediției din 1945, p. 303Ă. Astfel în fața operei de artă contemplatorul încearcă senzații organice, asociații și sentimente profunde cu caracter răscolitor, înlăuntrul subiectivității lui. Opera de artă îngăduie și tinde să fie continuată , recreata
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ajungeau în dreptul nostru. Și în acel moment, în hohotele de râs ale celorlalte, una din fete a exclamat: "Ia uite-te la el, moșulică!" Am râs amândoi, firește. Mă tem că pe cât de nepăsătoare erau acele fete de frumusețea lor zeiască și de calitatea și sensul admirației Maestrului, pe atât este Constanța de nepăsătoare cu harul coborât asupra ei vreme de peste treizeci de ani, cât i-a dăruit Oleg Danovski din propriul geniu. Mai 2006 Tânăr și înfășurat în pixeli Scriitorii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în poesie, în roman și în plastică. Nimeni nu poate interzice apoteoza în artă a iubirii dintre sexe. Poetul care adoră frumusețea ideală a iubitei lui, romancierul sau dramaturgul care transfigurează pasiunea dintre bărbat și femeie, pictorul care dă imaginea zeiască a perechii tinere în marș triumfal de cucerire a vieții, toate acestea constituie magnifice hiperbole ale divinului instinct ce stă la temelia existenței. Nu e nevoie de discuțiile oțioase ce se fac de obicei pe acesta temă ca să înțelegem că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
își trage obârșia Din soiul unic fără de semințe. Înaltul simbol al androginului, care nu e o idee obișnuită, ar părea, poate, prea ezoteric, prea enigmatic, dacă poetul nu i-ar înlesni înțelegerea prin lămurirea din ultima strofă: Prefigurez un gând zeiesc al lumii Ce-și dibuie pe forme bucuria Și răsădește-n moliciunea humii Tăria tainei mele, fecioria. Cuvântul fecioria aruncă în urma lui, peste toată poesia, lumina fragedă a neprihanei veșnice și învăluie acest simbol în nu știu ce bură de aur și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fixat textul canonic al Torei și Talmudului. Dar Origene cînd se oste-nea să scrie Hexapla în Palestina pe la anii 231, afirmă că mozaicii au falsificat cu bună știință textele canonice spre a ,,dărui” goimilor cap de lut o scriitură dumne- zeiască/drăcească plină de revelații și miracole toate ieșite numai de sub freza lor, pe care însă bunul simț nu le poate accepta pentru că sînt absurde și împotriva moralei și a lui Dumnezeu. În manuscrisele descoperite la Qumran, s-au găsit mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]