1,159 matches
-
mă doare mai nimic! N-am când a mă văieta, Că trebe a comenta. Delele și lelele! Țurai! Muierea mă sâcâie, Să mă duc după ceie. -Lasă-mă nevastă-n pa` Că am de clicat un “ba”! -Atunci îi mânca doar zer, Laicuri, taste și pixer! Ai, țurai! De când mama m-o făcut, Io din astea n-am avut. Oșenia-o pot lăsa, C-oi găsi-o iar cândva; Da`de fesbuc nu mă lăs, La ăsta nu-i trebe-ovăz... Delele și lelele
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
Pena Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai bate. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie
DUPĂ AMIAZĂ de ION PENA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347155_a_348484]
-
ne refugiem. Acolo vom ajunge, La balul, liniștit, Mai străvezii ca sticla, Deși nici n-am murit. P3. Șapte seri Să petrecem șapte seri Cu o bute și trei beri, Să vorbim în doi-trei peri, Să nu ne-mbătăm cu zer. Ai plecat de-a casă beat și-ai venit bătut , castrat, don”t miss it, fii mai atent, nea Vasile, coregent. Don Quijote chiuie, Ce rimează piuie, What the rock, lasă-l în bloc, Domn” profesor - ventriloc. Disco în the dancing
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
de munte, păzind oile. De atunci le tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. [1]Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. II / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1108, Anul IV, 12 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
se mai poate recupera. „Trăgeam de mine și nu mai puteam. Urcam până la etajul 1 și eram terminat”. Atunci s-a dus la un medic și a început să includă în dieta sa batoanele și gelurile energizante sau proteinele din zer. „Eu la Polul Nord îmi luasem cu mine turtă dulce. Am mâncat șapte kilograme de turtă dulce. Este o parte de nutriție sportivă, care e foarte importantă. Și când eram în Turul Giganților, mă uitam cum trec unii pe lângă mine și
„Nu aveai nevoie de motivație ca să te ridici de jos. Dacă rămâneai jos, mureai” () [Corola-blog/BlogPost/338220_a_339549]
-
cu o femeie din Calea Lactee, ferestrele sunt pătrate, pe jumătate, azi este miercuri, deci , pe sferturi, apa neagră a nopții, ferea, vin copții, apele curg în vale, B. a murit în bale, gerul străpunge pielea, adio, B., lacrima e ca zerul, viața e zero. Un rob mai tremură în Scrob. Tiranul mai taie o felie din libertate, răcanul strigă ura din unitate. Pe pat un soldat, trei prostituate, cineva mângâie un mort, mein Wort. Câinele latră a pustiu, vântul răspunde, știu
JUSTIŢIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341164_a_342493]
-
condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute conform lit. b)-g), cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente conform art. 4 alin. (2); ... i) alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere; ... j) ingredientul primar înseamnă ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului și
ORDIN nr. 380/3.392/788/2023 () [Corola-llms4eu/Law/275833]
-
jak și tați pa kathe și śil” phendas o źukel. “Mojisarawa țuț, śakalule, majesa te źas ka te anes ekh pika jak ? Tu sjan kidibor de ïndreznecos...” “Na, nana źawa. Źa tu dake majesa.” O źukel na majelas te źal zer traśalas o manuśesθar. Ama diśinlas: “Sjom siguros ke kam arakhaw birkać kokala paśal o kher, sajin aśi xawa len, pa i jak și kidibor de tați !” O źukles bokh hen śil leș khajnes ! I bokh hen o śil kerde leș
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
akana na”, djas angal o źukel, dikhindos aver kokalos na pră dur, sajis mangelas, să kidă, te xal leș. Pala ćima vakïci o manuś puśtas leș pàle: “Tațardan țuț akana ?” ”Mojisarawa țuț te maj mukhes mân te beśaw ekh pika, zer na pră tațardom mân.” sjas o źuklesqo dimos angal. Ćima pwo palal o manuś avjas pàle k-o źukel. Kada lojisardas an lesqe jakha pa phendas lesqe: “Va, akana tațardom mân, ama na mangawa te maj źaw palpale and-o bosketoja
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
o phură, o phuro na inkolas andar laqo pheras, traśandos laqe mosθar meros. Ande ekh zijs, and-ekh zijs ʒerosos, phare jivendesqo, oj biśaldas leș foro ekh pika milă and-o maśkar o veśesqo, ka te anel laqe kaśta kibor de but, zer andre and-o kher sjas la śil khajnes. Pa o phuro kandjas la pa geas and-o veś. Dikhas birkać ćoktuka pa astardas te ćhinel len hen te inkanel len radećinença andar-i phuw. Ama apastan, de and-o ambrïna, apparisajno ekh pitikos ćhorvalo
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
andar-i phuw. Ama apastan, de and-o ambrïna, apparisajno ekh pitikos ćhorvalo. Milă avjas leș o ćowrre phuresθar pa puśtas leș sar avela ke si-no and-o maśkar o veśesqo 'po kisalo ʒeros. -Biśaldas mân m'i phuri, te ćhinaw kaśta, zer śil khajnes la. -Na maj chiar t'o 'zi kidibor. Źa tuqe khere pa kam arakhes t'i magazia tïkmïśi kaśtença ćhinde, kibor de but kibor te inkanen tumen andar-o jivent pa te inkon źi-and-o ilkjazïn ! O phuro mulcumisardas lesqe
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
kibor de but kibor te inkanen tumen andar-o jivent pa te inkon źi-and-o ilkjazïn ! O phuro mulcumisardas lesqe pa jirisajas khere, kaθe, dowrus, kana lojisardas bukurosos ekhethanesθe p'e phurăça and-i magazia ke mukhasas la ćući, dikhle la tïkmïśi kaśtença. Zer mangelas te źanel tot, i phuri phendas o phuresqe te anlatïrel laqe an saw' felos pasajas kodă minuna. Pa o phuro povestisardas laqe źi o ćel maj cigno hïzmeci. Dupo ekh zijs saw duj, i phuri diśindas kibor diśindas pa
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
Pa dikhindos p'e phură zorales bukurime, ke asalas p'e dandença, o palunença ke aćhinesas la, o phuro sjas siguros ke na ka mangel panda kekh ćipos, pala sosθe arakhas pesqe koja bakania bari hen śukar. Ama śaśïrdas peș, zer ni na nakhas ekh masik pa i phuri vakerdas o phuresqe: -Źanca ekh ćipos, phurea ? Me să bïktïm te beśaw meros k-o magazinos tha te bikenaw. Źasa taman akana pa vakerca o pitikosqe te kerel mân bari themorresqi, pa
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
ke kekh ćipos kalesθar na ïndreznisola, ehe, kiboren să vakerdas laqe o phuro ka te kerel la te vargiśsin kale dejnimasθar. Ama i phuri - bari themorresqi ispeldas leș p-o skares, kaj ućino-tar and-i bar o palatosqi. Pala șo revenisajno, zer dikhas ke na-j leș kariga, geno and-o veś. Arakhas o pitikos pa phendas lesqe savre pherasa ke dine len duma on duj źene. O pitikos lojisardas leș jakhença sar jagaqe pa phendas lesqe: -Phurea, tu kerca mân te-l mân
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
mă doare mai nimic! N-am când a mă văieta, Că trebe a comenta. Delele și lelele! Țurai! Muierea mă sâcâie, Să mă duc după ceie. -Lasă-mă nevastă-n pa` Că am de clicat un “ba”! -Atunci îi mânca doar zer, Laicuri, taste și pixer! Citește mai mult Țâpurituri Fbțurai!Io-s oșan, mă pun pe laițăși scot leptopu din straiță,De când febeu am găsit,Nu-mi mai trebuie cuțit!Dacă am febeu amu,Nu-mi mai trebe nici iahu.Bun
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
mă doare mai nimic!N-am când a mă văieta,Că trebe a comenta.Delele și lelele!Țurai!Muierea mă sâcâie,Să mă duc după ceie.-Lasă-mă nevastă-n pa`Că am de clicat un “ba”!-Atunci îi mânca doar zer,Laicuri, taste și pixer!... XVI. CORA, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
HEN KALE MANTAWAΘAR ĆUDATA. OP-I KANAPES - RUGA MÂN - BEŚ TELE NA XOJISĂWA TE PESA THUWALE KASQE ASTARCA KALO, MERIMOS ? SOSQE IŚINIRCIN KIKĂ MEROS ? TAȚI I KAFES, ZORALES TAȚI JAVAŚI, NA SIZAR ȚUȚ, ZER THARLA MUK PANDA P-O DELL I ĆERXAJ MERRI SAW’ KǍRI ȚUȚ DAKE ME MERAWA ? GEVDEÇA AVJAN KAŚ TE LEȘ MÂN PRĂ BUT DIKHESA TU M’O HATÏRI BEJENIRCIN MÂN TU
I PALUJJ KAFES de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372523_a_373852]
-
de munte, păzind oile. De atunci le tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. [1] Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
LOJI / MICĂ PÂNĂ ROȘIE Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Butarla sjas ekh manuś ćowrro khajnes. O' hen lesqi rromni sineas meros bokhale. O murś źalas but derjă vïnimasθe, ama, zer sjas ekh vïnatori biustas, saci po ekh derji reselas te anel khere po ekhe cigne ćirikles. And-ekh zijs gejas pàle and-o veś, ama sjas ekh zijs bibaxtalo lesqe, pwo bibaxtalo avre derjenθar, neresindos te vïnisarel ni makar ekhe ćirikles. Sjas
MICA PANĂ ROȘIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376830_a_378159]
-
și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau nu le aveam, în contradicție cu alții. Mătușa Chița ne
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
ke kerla len o', pa avela k-o kher laqo pwo bute gaźença. Avine gaźe pwo but othe, k-o kher o rromnăqo. Mangenas te girsinler and-i bar te inkanen o rromes avri. Khidine pen pwo but rromă andar-o pero, zer śundesas on-da șo pasajas. Vakernas: “Ale paznikos koleça ke ćǒrla te bavrol, na o ćowrreça ke khidela ekh drez kaśta! Pa kona-da pal-i urma o bavlajaqi ke peradas ambrïna phujaθe!” Kana dikhle ke mangena te maren o rromes, xojisajne-tar
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de mămăligă și de „căpățâna” de ceapă, pe care mama le învelea într-un ștergar și mi le așeza cu drag într-o trăistuță pe care apoi
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
bala andar-i blană ekhe lewosqi. Śawaś te arakhes len.” Kidă ke geji i Bizuneś te arakhel o trin bala. Oj geji dur, dur kheresθar pa restas ekhe thanesθe kaθe jaśardï ekh lewos. O lewos sjas baro but pa baśelas xojinenθar, zer sjas bokhalo. I Bizuneś traśavzjas lesθar pa kaśtïrdas la kìbor de sigo putisardas. Ama okor zijs jirisăjj-tar pa andas o lewosqe niśte mas. Thodas o mas na dur o lewosθar pa kaśtïrdas la sigo. O lewos dikhas o mas, apropisajno
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
forțe but te źal ke kada kefos, ama n-aș leș mol palmenqerrăqi khere. Lesqi rromni phendas lesqe: “Źa tha cin niśte mol palmenqerrăqi.” O rrom djas laqe angal: “Șo te keraw ? Te cinaw mol o kefosqe ? Sosqe te cinaw ?, zer k-o kefos savre și gratujită.” O' diśindas: “Śela źene kam anen mol, sajă ka ćhoren la and-o butoj o baro. Kìbor źala and-ekh stikla paj, ăn kidibor mol, na kam axojzol nisar.” Deć geno k-o kefos o stiklaça
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]